68 matches
-
care o avusese cu forțele întunericului. „Dacă nici dracul nu s-a lipit de mine, atunci de cine să mă mai tem!?” își zise cu satisfacție în gând. „Sarsailă mi-a îndreptat pașii aici, unde zicea că mă așteaptă o drăcoaică...Oare cum mă voi înțelege cu ea? M-a avertizat că sunt foarte furioase, mai ceva ca ei. Dacă-i o capcană?” Brusc simți o amețeală. Își scutură capul. În fața ochilor i se desfășura o încăpere intimă, frumos mobilată, poleită
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415990955.html [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
peste pădurea de stejar. Turnul se roti din nou cu el și simți cum îl cuprinde amețeala. Niciodată nu privise în jos de la asemenea înălțime. Deodată își aduse aminte de făptura gingașă din patul de alături și tresări: „Asta-i drăcoaica! Dacă-mi face vânt peste zid?” Instantaneu întoarse capul și rămase blocat. Se afla într-o cameră goală înconjurată de un perete rotund de piatră, iar de tavan sta agățată o maimuță care rânjea, gata să se năpustească peste el
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415990955.html [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
fiecare sendviș pe care și-l face singur? OK, atunci fă-i o fetiță. Tot ceea ce un bărbat le-a refuzat tuturor femeilor din viața lui, începând cu maică-sa și terminând cu nevastă-sa, nu-i va refuza unei drăcoaice mici care îl va striga „tata“. Învaț-o de mică să zică „Tata, nu le mai amesteca“ și „Tata, du gunoiul“, iar, când mai crește, upgradeaz-o la „Tata, dă-i lu’ mami cardul tău, să mergem împreună la cumpărături, că au
Fetele lui tata by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18429_a_19754]
-
rusalka", rusalcele fiind spirite ale apei de genul nimfelor, zânelor, demonilor de apă, care erau sărbătoriți, pentru a fi îmbunați, în prima săptămână a lunii iunie. Această tradiție păgână, pre-creștină s-a transmis și romanilor, care au denumit rusalka "dragaică" (drăcoaică, demon). În această săptamână era interzis spălatul, scăldatul, și în general, îi era interzis unei persoane să se apropie de ape. Peste această sărbătoare s-a suprapus sărbătoarea pogorârii Sfântului Duh. Denumirea și sărbătoarea rusaliilor a fost împrumutată și de către
Rusalii () [Corola-website/Science/302862_a_304191]
-
capabili când vrem și nu vrem. Mda! Sentiment nu glumă! Ce să vă spun? După specialiștii în urzeli, ea, ura, și-ar avea rădăcinile tot în primordii, când Dumnezeu ispitit și de draci, dar mai ales de tot felul de drăcoaice ce l-ar fi ademenit cu mirodenii și cu dragoste, le-a luat la goană și le-a îndesat și pe ei, și pe ele, tocmai în... turma porcilor. Vă amintiți, povestea din deșert! și eu când mă gândesc că
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
îndesat și pe ei, și pe ele, tocmai în... turma porcilor. Vă amintiți, povestea din deșert! și eu când mă gândesc că porcul are și rang, și mare preț, dacă aș avea puteri, aș proceda la fel. Probabil, doar cu drăcoaicele încă neîmpuiate aș mai avea ceva răbdare. După interviu, dar mai ales după o probă practică, le-aș trimite în paștele mă-si, la locul lor, în iad, pe toate. Ca să se ocupe pe îndelete cu mâncatul zilelor fripte. Nu
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
și de „delicii estetice”. Ce folos, ele își pierd pulsul în exclamațiile calpe („uimitor” ș.a.). Roman sentimental, Getta (1916) vădește un anume fler psihologic, manifestat în sugerarea efectelor chinuitoare ale geloziei. Patima crescândă a unui tânăr, Aurel Chiru, pentru o „drăcoaică”, Getta, soția plină de frustrări a unui bărbat obtuz, e minată de o suită absurdă de îndoieli torturante, de furii iscate din năzăreli, de disperări răvășitoare, rarele clipe de fericire fiind întunecate de umbrele unei suspiciuni ce nu provoacă decât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
Cu strânsul cel mare/ Și s-o întâlnit cu Maica Domnului./ Ce te plângi Marița, ce te căinezi?/ Ce te văicărezi?/ Cum nu m-aș plânge,/ Nu m-aș căina/ Că m-a-ntâlnit Sanca cu Săncoiu/ Leul cu leoaica,/ Dracul cu drăcoaica,/ Tricolici cu tricolicioaica / Sângele mi-o băut,/ Carnea mi-o moșfocat,/ Măduva la ciolane o mâncat./ Aleargă fuga la Artimia/ Cu sâneală te-ai sânili,/ Cu mătura te-ai mătura,/ Cu acu’ te-ai înțepa/ Și-n mare le- oi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de mare și de gras și de frumos copilul ei! L-au fost ținut bine necurații! O narațiune culeasă din Mihalcea ilustrează rezultatele negative ale situației: nu-i bine să se-ntoarne cu spatele la copil, că, de se ntâmplă să aibă și drăcoaica copil, Îl schimbă. Rezumarea cazului unui copil de șapte ani, numai cât mâna de mare, subțire ca degetul, ce sta În covată, cât și a Învățăturii primite (să fiarbă broasca cu smântână și pui cu smântână și să puie pe
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
deșert - partea de corp dintre ultima coastă și osul șoldului detuna (a) - a distruge dezbîrna (a) - a desprinde de cap diota (a) - a deochea discos - taler în care se depun bani la biserică dohot - păcură dovlete - dovleac drăcoaie - femeie păcătoasă; drăcoaică dubi (a) - a tăbăci, a argăsi dumica (a) - a tăia în bucățele durui (a) - a hurui F falcariță - tetanos fapt - farmec, vrajă fălăi (a) - a fulgera puternic fedeleș - butoiaș de lemn pentru apă feșteli (a) - a murdări, a-și face
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
celui mai mare dintre diavoli, maica zmeilor de neoprit îngheață „mireanul”, izvorul tenebrelor care tulbură lumea fiind intangibil pentru profani. Mezinul știe unde să găsească bestia supremă și poate să îi curme răutatea. De un umor ingenuu este portretul mamei drăcoaice dintr-un basm cules în Chirculești, Giurgiu: „că cică și la draci tot muierile sunt mai ale dracului, și-i cârpesc câte o dată de te miri, draci sunt ăia or ce sunt”. Supremația infernală a feminității materne rezidă în capacitatea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
elemente miraculoase, izolate pe tărâmul nimănui: „S-o uitat înapoi. Când s-o uitat înapoi, o zâs: - Face-te-ai tu - zâce - un izvor de miere, în codrii pustii, unde nici oameni nu umblă!” (Urmeniș - Maramureș). Principiul malefic absolut, mama drăcoaică, nu trebuie privit, încălcarea tabuului conduce la mutilarea inițiatică prin care neofitul nu mai poate observa profanul: „Deschise ochii s-o vază, și cum ăi deschise, cum i-i sorbi drăcoaica, și plecă lăsându-l orb” (Chirculești - Giurgiu). Gestul prin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
oameni nu umblă!” (Urmeniș - Maramureș). Principiul malefic absolut, mama drăcoaică, nu trebuie privit, încălcarea tabuului conduce la mutilarea inițiatică prin care neofitul nu mai poate observa profanul: „Deschise ochii s-o vază, și cum ăi deschise, cum i-i sorbi drăcoaica, și plecă lăsându-l orb” (Chirculești - Giurgiu). Gestul prin care feciorul este lăsat fără vedere este specific haosului, capabil să absoarbă la intervale de timp universul ordonat, adică exact atunci când este imperios ca inițierea să înceapă. Locul sacru inaccesibil este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aceea, poate, adevăratul director al școlii noastre părea a fi doamna Averescu. Femeie mai mult măruntă decât voinică, cu trăsături aspre, aprigă, fâșneață, nu ierta nimic. La mulți ni se părea « dracu‟ în carne și oase », sau, mai bine zis, drăcoaică pur și simplu. Dar, trebuie să recunoaștem, dragă prietene de demult, că dacă unii dintre noi au ajuns ce au ajuns, asta se datorește în mare măsură și necruțătoarei doamne Averescu. Nu ierta nimic. Dacă veneai la școală cu lecțiile
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Șimon, eu îi făceam diferite rezumate. La istorie, geografie, anatomie, adică mai la toate materiile. Șimon nu era prost, dar era cam leneș. N-am răbdare să citesc, îmi zicea. Adorm. Așa că, țărane, dacă înainte de a intra în clasă cu drăcoaica - asta era doamna Averescu - îmi spui în două vorbe cum e cu sistemul nervos la om, ai două banane. Târgul era avantajos pentru mine din două motive. Eram obligat să învăț, ca să știu ce să-i spun jidanului, și mă
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ca buțile. De când, maică, am intrat, Pic de vin n-am mai gustat, Somn nu m-a mai apucat, Pe toate că le-am răbdat Și pe toate le-aș răbda De n-ar fi una mai rea, C-o drăcoaică De șerpoaică, Bat-o Maica Precista, S-a-ncuibat în barba mea. Ea, maică, că mi-a ouat, Ouăle și le-a lăsat În fundul șalvarului, Fundul pozunarului; În sânul meu c-a clocit Și puii și-a colăcit; În sânul mei că
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
versuri macedonskiene pentru copii. Astfel, în numărul următor, nr. l6 din l5 aprilie, vom asista la reproducerea poeziei Maica mare, care arată în felul următor: ",Maica mare își trântește,/ Ochelarii de necaz,/ Are sângele-n obraz,/ Focu-n sobă lîncezește,/ Și drăcoaica nu sosește./ Vina câinelui e-mi pare,/ Maică mare, maică mare./ însă ciorbă ca să papi,/ Mai așteaptă, maica mare,/ Mai lucrează la ciorapi.". Urmează în nr. 22 din 27 mai poezia Florile, care arată în felul următor. "Rada s-a
O enigmă dezlegată by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/7850_a_9175]
-
lume a dezamăgirii și a tupeului fără limite, femeia preia atributele bătrânului dandy pe care-l depășește prin arta disimulării, a cultivării unei imagini aparente, cu certe atribute diabolice. Epitetele definitorii rămân în universul infernal, ele sunt rând pe rând, "drăcoaica", "infernala", "îndrăcita" conturând un univers "sublim diavolesc". În acest fel nu se mai știe dacă "diavolul e cel care învață femeile ce și cine sunt, sau mai curând ele îl învață dacă s-ar întâmpla să nu știe". Admirator al
Bicentenar - Barbey d‘Aurevilly, un dandy? by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/7693_a_9018]
-
e... într-un poet? Ș.F.: Uneori, mai multă e într-un prozator. Tolstoi, Flaubert sau Joyce, de pildă, în monologul frustei Molly Bloom, știu despre femeie, vorba lui C.G. Jung, mai mult decât o fi știind, pesemne, „mama dracului”, drăcoaica a bătrână. În paranteză fie zis: vedeți că Jung demonizează,-n fond, femeia, de care bărbații, instinctiv, se tem, drept care, instaurează... patriarhatul! Revenind, însă, la numiții prozatori, n-ar ști atâtea cu privire la femeie, de nu și-ar întreba, pesemne, propria
Șerban Foarță by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/5914_a_7239]
-
sta în față... El însă, avea avere și bătrânii au hotărât să-i întroloace. El cu averea, ea cu cenușa din vatră și cu... frumusețea... Toate ar fi fost cum ar fi fost, dar inimile noastre ardeau după Ileana, fiindcă drăcoaica a știut să ne puie pe jar pe amândoi... Dacă Costică Tânjală - tatăl Ilenei - nu ar fi hotărât să-și deie fata după feciorul lui Otic, atunci poate că se mărita cu Hliboceanu. Și drept să-ți spun - cu toată
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Câteodată, interdicția este impusă ca o condiție de ieșire din „groapa balaurilor” (12, p. 808 ; 193, p. 310). Interdicția de a pomeni cuiva - chiar și „dascălului” - despre învățarea „cărții de farmece” apare în basmele românești („Și, să nu-i spui [drăcoaicei] că ai învățat carte, măcar de te-ar omorâ” ; cf. 6, p. 250) în aceeași formă în care apare în basmele orientale : „Am să te învăț eu cartea de vrăji ; ci, când are să vină maghrebinul, să-i spui că nu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să-1 ocupe. Atît! Bruna Ada intrase apoi într-un magazin de covoare. De ar fi stat împreună un minut mai mult, poate s-ar fi înțeles mai puțin. Lică hotărâse că se va duce a doua zi, așa cum îi spusese drăcoaica. Era antrenat. ... In dimineața aceea, pe la unsprezece, feciorul veni cu pași ușori să spună lui Maxențiu că doamna prințesă dorește să-i vorbească. Maxențiu se gândi din nou cât e de obositor traiul lui parazitar. Ce va fi vrut Ada
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
formată ca să și-o schimbe și pentru că temperamentul lui îl slujea bine acum ca și totdeauna: nu fusese niciodată refuzat de femei pentru a avea îndoieli. Acum însă ținea la "postul" lui de lingă Ada, nu numai pentru că era o drăcoaică oacheșă, ci pentru toate acele profiluri de situație și confort cc-1 prindeau treptat în mreaja lor, îl converteau de la haiducie, îl ispiteau cu o aventură mult mai valoroasă ca cele din trecut. Fluierând, dar fluierând acum cu o nuanță schimbată
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
în stare să sprijine un colț de cer. Pulberile de scântei aurii creau în întunericul nopții un spectacol feeric. Puradeii, care nu cunoșteau oboseala zilei, jucau în fața corturilor tananica. Printre cei mai răsăriți, se afla și Voica, nepoata bulibașei. O drăcoaică în carne și oase prin venele căreia se vedea că nu curge sânge, ci foc viu, strecurat, gata oricând să dea în clocot, însemn de netăgăduit al nației sale. În tabăra copiilor, ea dădea poruncile și dancii le urmau fără
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Loarei, unde abundă turiștii cu viitor. Pe care aceștia vor să și-l cunoască anticipat. Deși freelancer prin vocație, ca toată nația ei, a militat pentru înființarea asociației nonprofit Sorcières de France. Ca membră fondatoare, s-a bătut ca o drăcoaică pentru recunoașterea vrăjitoriei ca profesiune liberală, fiind prima care a primit licența de liberă practică în acest domeniu de viitor. A militat pentru interzicerea rugurilor în Franța și a arderii de vii a vrăjitoarelor dovedite. Pentru meritele ei organizatorice incontestabile
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]