55 matches
-
sa, căci retipărind, într-o altă versiune, scrierea incriminată, va înlătura scenele ce au stîrnit controversa... Mai aproape de noi se situează șicanele făcute pe același motiv al pervertirii moralei publice unor Tudor Arghezi, Mircea Eliade, Geo Bogza etc. Las^ că drăcosul Bogza nu s-a mărginit a scrie flamboaiantul său Jurnal de sex, ci a scos și o revistă avînd ca titlu numele popular al organului viril pe care i-a trimis-o triumfător austerului N. Iorga. îmi aduc aminte că
Despre pornografie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9965_a_11290]
-
un articol din 1967, cita multe derivate în -os cu sens depreciativ, între care arțăgos, bădărănos, clonțos, ghebos, mătăhălos, păduchios, porcos, rufos, zdrențăros). La lista elementor populare și familiare astăzi în uz s-ar mai adăuga bășcălios, bătăios, pontos, pricinos, drăcos, lenevos, țîfnos și multe altele. O particularitate a registrului familiar e folosirea sufixului -os ca adaos expresiv la o temă care este deja (și) adjectivală, sau pentru a substitui un alt sufix adjectival într-un cuvînt existent. Pentru prima situație
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
ei. Și linia maternă învinge, decide soarta scriitorului. Să n-o uităm nici pe sensibila bunică Nastasia, bunăcuviința însăși, purtând mereu lacrimi în ochi de suferințele altora. în toiul disputei dintre părinți, să-l dea, să nu-l dea pe drăcosul copil la școală, bunicul din Pipirig intervine cu logica sa grea, ardelenească. Duminică, nu, că-i ziua Domnului, nici luni, că-i zi de târg, dar marți musai îl ia pe nepotu-său și-l duce împreună cu Dumitru al lui la
Originea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10047_a_11372]
-
devine că rivalizezi în intenții cu asasinii lui Iorga. Ș.a.m.d." Dan C. Mihăilescu este spaimă corectorilor conștiincioși. El folosește adeseori cuvinte românești inteligibile, dar de negăsit în dicționare: "babilonia opiniatră", "mafiotlâcul moscovit" "diversiunile logocrate", "mascarlâk și feerism", "softliberalism", "drăcosul politician eutherpic" etc. Ca să nu mai vorbim de faptul că dezvolta în direcții surprinzătoare expresii de multă vreme banalizate. Iată, de pildă, ce face din metaforă de uz public "a ne ascunde după deget": "degetul după care ne-am tot
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
propriul exemplu, declarând că ar fi putut să-i bată pe mulți, dacă ar fi urmat cursurile "la timpul potrivit". "Domnule președinte vreau să vă spun că noi vom imiplementa și vom crea cele 17 stadioane, să vedeți că suntem drăcoși, nu că nu avem posibilități, așa cum zic unii. Acest priect este în primul rând pentru voi, să veniți la școală. Să știți că este nevoie. Și vă spune asta un om care poate nu s-a dus la școală la
Vanghelie către elevi: Dacă mă duceam la şcoală îi băteam pe mulţi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37024_a_38349]
-
enervați de prezicerile sale apocaliptice, linistindu-se totuși la gîndul că eroarea atrage, prin originalitatea ei, clienții (Open/Deschidere). În virtutea acestui scenariu biblic pe dos, cartea devine, într-adevăr, o galerie de "portrete". Realul e invadat de virtual: o angajată "drăcoasa" a Elephteryei se îndrăgostește navigînd prin Internet, în Draculaland, de imaginea din anii ^60 a unui ofițer american, dar situl dispare inexplicabil la apariția lui Podina (Portraits/Portrete), un alt angajat are halucinații erotice în cabina de vot, derutat de
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
utilizat în scopuri propagandistice are însă mai mult decât demnitatea jumulită a proletarilor care frământă pâinea. Cinematograful a prins ca într-o bulă magică suspendată la capătul unui pai subțire o lume. Benya, demonul ei șăgalnic, o animă zbenguindu-se drăcos în ea. Însă tot acolo se află ceva cu mult mai periculos, o toxină care o va face să se spargă și să dispară pentru totdeauna, toxina bolșevică. Preocupat de existența acestui bandit pitoresc, regizorul pare să uite de necesitatea
Benya Krik între revoluție și reacțiune by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5246_a_6571]
-
mai marcat, cel puțin pentru că i se poate recunoaște relativ ușor originea, ca derivat din benga, înregistrat chiar de DEX, provenit dintr-o denumire țigănească a dracului (de unde și prezența în imprecații); bengos e deci un perfect sinonim al adjectivului drăcos, cu conotații suplimentar-exotice, dar cu aceeași tendință spre utilizare pozitivă, cu valoare admirativă. Îl găsim adesea în mesajele informale din Internet - "cel mai bengos site pe care l-atzi văzut"; "proiectul CALATORUL este mai bengos"; "Discuții în general despre jocuri. Care
"Mașini supărate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16174_a_17499]
-
văzut"; "proiectul CALATORUL este mai bengos"; "Discuții în general despre jocuri. Care vi se pare mai bengos, care e nashpa de tot și merită aruncat" (am păstrat parțial ortografia originalelor); în unele contexte nici nu se mai poate substitui cu drăcos: "Du-te, măi pecingine, la magazinele alea bengoase și nu mai veni aci să strici vadu'!" (arhiva Cotidianul 2001 - reportaj). Constatăm, în orice caz, o asociere frecventă a adjectivului cu substantivul mașina: "mașinile "bengoase" s-au transformat într-un simbol
"Mașini supărate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16174_a_17499]
-
din Berlin sunt cea mai suculentă, complicată, excitantă, pe scurt: cea mai ispititoare imagine a îmbătrânirii din literatura noastră. Cu infinit mai multe arabescuri și capcane decât în cazul unor Ion Ghica, Alecsandri, Delavrancea, Vlahuță, Odobescu, Blaga... Și mai tulburător drăcoasă decât la Ion D. Sârbu. După eseurile dedicate epistolarului eminescian și celui cioranian, cutreierul hipnotic printre scrisorile unui Caragiale complexat de sărăcie și umilire aristocrată, îndrăgostit nărăvaș, ahotnic de putere și recunoaștere oficială, pliat ludico-parodic pe cele mai diverse așteptări
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
mai simți nevoia să asude cu bulanul. Dacă milițianul e bun doar să se pișe pe el, sărmanei femei nu i-or mai fi rămas decât orfanii ăștia pe care să-și verse focul ăla marele. Cât de focoasă și drăcoasă, aulică-aulică, io v-am făcut, io vă omor, încă-i sunau vorbele ei în cap, în timp ce încerca să și-o închipuie trăgându-și fermoarul blugilor și lăsându-i în vine. O imagine calpă, care nu răscolea nimic în el, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
parte, Mirelo, sau venea la lucru fără mașină. Tocmai el, care nici două sute de metri, până la buticul din colț, să-și ia țigări, nu-i făcea fără mașină. Fudul, domnos, îl făcuse mă-sa-n mașină... Cocoșelul ei împielițat și drăcos, deh, în ruptul capului n-ar fi crezut că o să-l înfricoșeze până într-atât povestea asta. A fugit, și-a pierdut urma... Dacă ai fi știut, Mirelo, nu l-ai fi pus la încercare. Păcat, mare păcat, n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
timp, povestea el, și-a scos mâna în ger, afară. Că sta ei în șanțuri, sta ei sub pământ, ei știe cum sta, ca șobolanii... Și-afară, un ger de crăpa pietrele, și Niculaie, cum a fost el toată viața drăcos, și-a scos singur mâna afară, să-i degere. Că doar-doar l-o trimite ăia acasă, și-o scăpa de belea. Și-a stat ce a stat așa, cu mâna-afară, pân ce i-a înlemnit : țeapănă se făcuse și albă ! Și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
dacă a fost sau n-a fost”. Dumitru Marin nu ezită să povestească una-alta și despre noul film al lui Corneliu Porumboiu, ,,copilul acestor meleaguri”, din care l-a marcat cel mai tare prestația lui Dragoș Bucur, care e ,,drăcos”, subliniind măiestria regizorului care a reușit să facă din ,,neastâmpăratul ăsta un erou de film”. Mi-a plăcut de flăcăuașul ăsta năzdrăvan”, concluzionează profesorul. (Alexandra Buzas, 30 iunie 2009, MEDIAFAX) Amintiri despre ,,grupul de cheflii" care a preluat puterea Dumitru
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
ca să aibe mâinile libere; se uită cu „ocheanul” (covrigii degetelor) și comunică În jur: - Aista-i român de-al nostru - strigaț’ fa, să vie! Nevasta și nurorile lui Maxim strigă, chiuie, țipă ascuțit, ca druștele, fâlfâie din basmale. Nora oacheșă, drăcoasa de Ileana, s-a suit cu un picior pe butucul unei roți, cu o mână se ține de cămeșa socrului, cu cealaltă arată ceva - nu văd ce - oricum, ceva spre față, ceva de jos. - Ghiorghițăăăă! Da vină, măi, odată! Că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
că să tot-o-fugă. Ne ridicăm și tot o fugim: ajungem În drum; suim valul, ne cățărăm, prinzându-ne de ierburi; ne oprim, gâfâind, sub primii copaci ai pădurii. Ileana a ajuns Înaintea noastră - nu-i de mirare: cum e ea drăcoasă... Dar uite-o: se Întoarce din drum, ba chiar urcă pe celălalt taluz, cel dinspre sat. - Eș’ nebună, fa?!, țipă femeile. Se-ntoarce Rusu’! Acum Îl văd și pe Rusu: vine de la dreapta, dinspre Orhei. Are botul bont, teșit, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mai ai și satisfacții. Mai deunăzi, ții minte, amicul nostru, poetul, ținea cu tot dinadinsul să ne facă să-l îngurgităm pe nemestecate pe unul care reușește să deruteze pe mulți prin felul lui de a fi, o face pe drăcosul, mușcă în dreapta și-n stânga, atacă, se zvârcolește, aruncă venin, face echilibristică pe o muchie de cuțit, se leagă de unul, de altul, nimic nu-i convine, nimic nu-i priește, face o mie de coțcării, fără răsunet, cu gândul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
strigat la el să-i spună ce s-a întâmplat. Nu a mai așteptat răspunsul și l-a prins de piept, dându-l cu spatele de perete. Doamna Lovin era o femeie frumoasă cam de 50 de ani, dar și drăcoasă. Între ei era o râcă, o mică dușmănie, a cărei cauză nu ți-o pot spune. Pe vremuri învățătorii și profesorii îi sancționau drastic pe elevi pentru indisciplină sau pentru că nu învățau. Metodele de sancționare era bătaia cu varga la
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
ajute pe ceilalți la culesul nucilor. George rămăsese cu gura căscată privind în urma ei cu mirare, nimeni până atunci nu-l învinsese cu propriile arme, dar își reveni repede și spuse cu năduf, dar și cu oarecare mândrie în glas: Drăcoasă verișoară mai am! Angelina începu să culeagă nuci alături de ceilalți, să le curețe de coaja verde, iar pe cele care nu se lăsau curățate le punea separat, aveau să fie puse pe prispa din spatele casei să le mai usuce soarele
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
atunci, autorul era director al emisiunilor literare la Radio; textul va fi publicat de Ion Apetroaie în Ateneu, X, nr. 10, octombrie 1973, și conține observații relevante: apropieri de Mark Twain și Alfred Jarry, amintiri despre colegul „căpetenie, îndreptător”, „muzician”, „drăcos pînă la geniu”, „chinuit de probleme metafizice” și „de un umor rece, cerebral, mai greu de sesizat și de gustat”). Apar și „emuli” urmuzieni: de la epigoni fără har precum Moldov și Madda Holda (Magdalena Binder, sora lui Sașa Pană) pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ca prin calupul de unt. Ultima porțiune, dinspre noul Zgîndăreni, către dărâmăturile vechiului conac, au parcurs-o strângând între pulpe niște diavoli de țapi, care, spre deosebire de cei blânzi și împăciuitori ai Cooperativei, își bâțâiau grumajii și scoteau, la vale, bășini drăcoase, ce 282 DANIEL BĂNULESCU Veneau muieri de la șapte sate din jur, ca, numai uitîndu-se la dânsul, să-și și avorteze pruncii nedoriți. În aceeași noapte, lăsîndu-se pe burlanele și prin debaralele numai de el însemnate, Regele s-a apropiat, în
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de la patru („Broscoiul” hi, hi, hi!), un bătrân obez, cu gușă și ochi bulbucați, care umbla mereu Într-o cămașă albă, descheiată la nasturele de jos (fapt care-i dezvelea rotunjimea pântecelor), și plimba o cățea maidaneză, cu carespuneau vecinii drăcoși moșul avea relații dintre cele mai dubioase. Mă durea capul Îngrozitor. Mi-am amintit că atunci când acuzam astfel de dureri, tanti Rita, sora mamei, Îmi prepara un ceai din plante și migrena era Îngenuncheată. Mi-a plăcut Întotdeauna să culeg
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
m-am așezat, cred, în rândul al treilea. Destul de aproape pentru a-l vedea și a-l auzi pe învățător, destul de departe pentru a fi la adăpost de întrebările și de inevitabilele sale mânii. Alături de mine se afla cel mai drăcos dintre toți copiii din cartier: Harun, zis Iscoditorul. Era de vârsta mea, avea pielea foarte oacheșă, haine uzate și cârpite, dar mereu curate. Încă de la prima încăierare, am devenit prieteni, pe viață și pe moarte. Nimeni nu-l vedea fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
vioaie și cu noi, dumnezeii și bisericile cui te-o lepădat pe lume ca să stăm noi drepți, ca prostănacii, în fața majurului nostru, pentru că nu putem să te liniștim sau să te facem să ciripești melodios despre ce puneți voi, vipere drăcoase, la cale?... Nici nu lua primul cetățean bine pauză, că se și repezea celălalt... Pune-ți limba la muncă, scorpion spurcat ce ești, c-o să spui și ce-ai supt clandestin la cățelele cartierului care te-au învățat să latri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
pălăriosului nervos așezată pe masă, aproape de sfeșnicul de la picioarele lui nea Onuț. O ocazie ca asta nu putea fi ratată. După vreo zece minute, sfeșnicul fusese mutat, milimetru cu milimetru, sub geanta primului devotat. Lumânările aprinse își făceau treaba. Pitu, drăcosul Pitu, a prins mișcarea și jubila. Băieții cu periile, praful și filmătoarea tot mai munceau; ca și roboțelul. Deodată, unul dintre pălărioși țipă ca din gaură de șarpe: "Foc! Foc! Foc! Geanta cu documente!"... Devotatul sare ca din pușcă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]