51 matches
-
ajute pe ceilalți la culesul nucilor. George rămăsese cu gura căscată privind în urma ei cu mirare, nimeni până atunci nu-l învinsese cu propriile arme, dar își reveni repede și spuse cu năduf, dar și cu oarecare mândrie în glas: Drăcoasă verișoară mai am! Angelina începu să culeagă nuci alături de ceilalți, să le curețe de coaja verde, iar pe cele care nu se lăsau curățate le punea separat, aveau să fie puse pe prispa din spatele casei să le mai usuce soarele
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
pe care avea de gând să-l pună la căruțul meșterit cu multă râvnă, deși nimic nu-i ieșea cum trebuie. Primele osii pe care le făcuse din araci mai vechi se dovediseră putrede. În a doua pereche, din lemn drăcos de salcâm, nu putuse să bată cuiele fără să le strâmbe. La partea artistică stătea cel mai bine: Își Împodobise căruciorul cu ochi de pisică și capace de bere bătute În cuie de tablă, scurte și cu măciulia lată; pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Înspăimântător și jalnic, așa cum era și firesc după atâta vreme de hălăduit În sălbăticia pădurii, departe de Îngrijirile oamenilor: coama și coada erau atât de pline de ciulini, că păreau niște bucăți dintr-un lemn răsucit, plin de noduri și drăcos; pe piele - nețesălată de cine știe când - crescuseră smocuri ciufulite de păr care scoteau, la fiecare tremur, clinchete de zurgălăi de la țurțurii de nămol Întărit; copitele - netăiate și nepotcovite - se lățiseră și păreau patru bucăți de iască umflate anapoda pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ca să aibe mâinile libere; se uită cu „ocheanul” (covrigii degetelor) și comunică În jur: - Aista-i român de-al nostru - strigaț’ fa, să vie! Nevasta și nurorile lui Maxim strigă, chiuie, țipă ascuțit, ca druștele, fâlfâie din basmale. Nora oacheșă, drăcoasa de Ileana, s-a suit cu un picior pe butucul unei roți, cu o mână se ține de cămeșa socrului, cu cealaltă arată ceva - nu văd ce - oricum, ceva spre față, ceva de jos. - Ghiorghițăăăă! Da vină, măi, odată! Că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
că să tot-o-fugă. Ne ridicăm și tot o fugim: ajungem În drum; suim valul, ne cățărăm, prinzându-ne de ierburi; ne oprim, gâfâind, sub primii copaci ai pădurii. Ileana a ajuns Înaintea noastră - nu-i de mirare: cum e ea drăcoasă... Dar uite-o: se Întoarce din drum, ba chiar urcă pe celălalt taluz, cel dinspre sat. - Eș’ nebună, fa?!, țipă femeile. Se-ntoarce Rusu’! Acum Îl văd și pe Rusu: vine de la dreapta, dinspre Orhei. Are botul bont, teșit, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mai simți nevoia să asude cu bulanul. Dacă milițianul e bun doar să se pișe pe el, sărmanei femei nu i-or mai fi rămas decât orfanii ăștia pe care să-și verse focul ăla marele. Cât de focoasă și drăcoasă, aulică-aulică, io v-am făcut, io vă omor, încă-i sunau vorbele ei în cap, în timp ce încerca să și-o închipuie trăgându-și fermoarul blugilor și lăsându-i în vine. O imagine calpă, care nu răscolea nimic în el, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
parte, Mirelo, sau venea la lucru fără mașină. Tocmai el, care nici două sute de metri, până la buticul din colț, să-și ia țigări, nu-i făcea fără mașină. Fudul, domnos, îl făcuse mă-sa-n mașină... Cocoșelul ei împielițat și drăcos, deh, în ruptul capului n-ar fi crezut că o să-l înfricoșeze până într-atât povestea asta. A fugit, și-a pierdut urma... Dacă ai fi știut, Mirelo, nu l-ai fi pus la încercare. Păcat, mare păcat, n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
strigat la el să-i spună ce s-a întâmplat. Nu a mai așteptat răspunsul și l-a prins de piept, dându-l cu spatele de perete. Doamna Lovin era o femeie frumoasă cam de 50 de ani, dar și drăcoasă. Între ei era o râcă, o mică dușmănie, a cărei cauză nu ți-o pot spune. Pe vremuri învățătorii și profesorii îi sancționau drastic pe elevi pentru indisciplină sau pentru că nu învățau. Metodele de sancționare era bătaia cu varga la
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
timp, povestea el, și-a scos mâna în ger, afară. Că sta ei în șanțuri, sta ei sub pământ, ei știe cum sta, ca șobolanii... Și-afară, un ger de crăpa pietrele, și Niculaie, cum a fost el toată viața drăcos, și-a scos singur mâna afară, să-i degere. Că doar-doar l-o trimite ăia acasă, și-o scăpa de belea. Și-a stat ce a stat așa, cu mâna-afară, pân ce i-a înlemnit : țeapănă se făcuse și albă ! Și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
din Berlin sunt cea mai suculentă, complicată, excitantă, pe scurt: cea mai ispititoare imagine a îmbătrânirii din literatura noastră. Cu infinit mai multe arabescuri și capcane decât în cazul unor Ion Ghica, Alecsandri, Delavrancea, Vlahuță, Odobescu, Blaga... Și mai tulburător drăcoasă decât la Ion D. Sârbu. După eseurile dedicate epistolarului eminescian și celui cioranian, cutreierul hipnotic printre scrisorile unui Caragiale complexat de sărăcie și umilire aristocrată, îndrăgostit nărăvaș, ahotnic de putere și recunoaștere oficială, pliat ludico-parodic pe cele mai diverse așteptări
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
atunci, autorul era director al emisiunilor literare la Radio; textul va fi publicat de Ion Apetroaie în Ateneu, X, nr. 10, octombrie 1973, și conține observații relevante: apropieri de Mark Twain și Alfred Jarry, amintiri despre colegul „căpetenie, îndreptător”, „muzician”, „drăcos pînă la geniu”, „chinuit de probleme metafizice” și „de un umor rece, cerebral, mai greu de sesizat și de gustat”). Apar și „emuli” urmuzieni: de la epigoni fără har precum Moldov și Madda Holda (Magdalena Binder, sora lui Sașa Pană) pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ca prin calupul de unt. Ultima porțiune, dinspre noul Zgîndăreni, către dărâmăturile vechiului conac, au parcurs-o strângând între pulpe niște diavoli de țapi, care, spre deosebire de cei blânzi și împăciuitori ai Cooperativei, își bâțâiau grumajii și scoteau, la vale, bășini drăcoase, ce 282 DANIEL BĂNULESCU Veneau muieri de la șapte sate din jur, ca, numai uitîndu-se la dânsul, să-și și avorteze pruncii nedoriți. În aceeași noapte, lăsîndu-se pe burlanele și prin debaralele numai de el însemnate, Regele s-a apropiat, în
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Păsări-Lăți-Lungilă e o altă bâzdâganie și mai și: o pocitanie de om umbla cu arcul după vânat paseri. Ș-apoi, chitiși că numai în arc se închina tot meșteșugul și puterea omului aceluia? Ți-ai găsit! Avea un meșteșug mai drăcos și o putere mai pe sus decât își poate dracul închipui: când voia, așa se lățea de tare, de cuprindea pământul în brațe. Și altă dată, așa se deșira și se lungea de groază, de ajungea cu mâna la lună
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
extraordinar humor", "naturaleță a dialogului vioi și mucalit", "un scriitor popular având toate însușirile genului", schimbându-și brusc epica în Moș Nichifor Coțcarul și Amintiri, "în stilul lui Rabelais din Pantagruel", cu viziuni "de un enorm comic" și galeria unor "drăcoși de moldoveni", formând întrutotul o "lume originală", pentru prima oară zugrăvită de cineva. Opera lui Creangă permite, după N. Iorga, periodizarea în două etape creatoare, descriind o evoluție în felul de a contura psihologii, din gesturi și vorbe cu tâlc
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
în limbă" pentru ca în Olga și spiriduș tema să fie dezvoltată chiar si pe înțelesul școlarilor lui Marius Chicoș Rostogan: după ce decade din postura de filosoful Blagomirea, "bătrînul și neobositul limbist" devine un hîtru unchiaș care "era mare pehlivan și drăcos, că avea lefuri de la împărăție să înceapă cărți, care ar fi ieșit ca tetravanghelul de mari dacă le-ar fi isprăvit", competent în practici de inițiere: "Olga Da' ce mai poți dumneata să mă înveți? Unchiașul Hei, hei! Ai să
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
aveau perfectă dreptate, și unii și alții o aveau în parte. Era un om de mare temperament: actele lui erau produsele unui amestec de fanatism și de apucătură, de convingere și de manie, de credință și de încăpățînare. Ștrengar și drăcos de mic, copil înrudit cu cele mai mari familii, se înhăitează în tinerețe cu mai mulți de teapa lui [...]. Își lasă plete lungi, face fel-de-fel de giumbușuri și de tămbălăuri, băgînd în năbădăi pe îsnafi și mahalagii; încalecă de-a-ndărătele pe
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
la ele pe bănci tari, vopsite în negru intens. La o adică, ți-ai fi putut întinde caietele, ca la seminar. Tăbliile pe care așteptai castroanele cu mâncare mocneau întunecat. Pereții întindeau și ei de sus până jos o culoare drăcoasă, ca berea belgiană. Aerul sobru, de digestie și învățătură, era completat de ospătărițele tăcute, îmbrăcate și ele în negru; aproape că nu le simțeai. Nu ridica una tonul la tine, iar când îți aducea mâncarea, credeai că vine cu-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de fier", legalistă, "dintr-o bucată", dar nu punea pumnul în gura ASC-ului, cuvântul nostru era ascultat. Și fetele mele de la UMF s-au înțeles cu ea. Era o femeie care colabora bine cu ASC-ul. O femeie fermă, drăcoasă, chiar zbir ca rector. Dar în regulă, deși apare prin tot felul de prezidii politice, dar acela era statutul ei de rector. Punea la punct și problemele interne ale UMF-ului, mă refer la cele instituționale. Era foarte fermă în privința
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
nu alerge în jurul lui ceilalți frați și să-i dea tot ce avea nevoie la îndemînă? Vîntul însă era un măgar și jumătate, nu ținea cont de ținută și nici de titluri universitare, i se fîlfîia lui de pipa aceia drăcoasă rău. Gică, strigă bossul, adu-mi te rog o pătură din mașină. Și țuica.Mă șfichiuiește rău vîntul ăsta. La rachiu se dau și ceilalți frați cu sîrg. Cînd grănicerii își fac apariția, Victor aruncă pătura de pe el ca să fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
dacă a fost sau n-a fost”. Dumitru Marin nu ezită să povestească una-alta și despre noul film al lui Corneliu Porumboiu, ,,copilul acestor meleaguri”, din care l-a marcat cel mai tare prestația lui Dragoș Bucur, care e ,,drăcos”, subliniind măiestria regizorului care a reușit să facă din ,,neastâmpăratul ăsta un erou de film”. Mi-a plăcut de flăcăuașul ăsta năzdrăvan”, concluzionează profesorul. (Alexandra Buzas, 30 iunie 2009, MEDIAFAX) Amintiri despre ,,grupul de cheflii" care a preluat puterea Dumitru
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
un costum de baie îndrăzneț din nailon alb, care îi pune în valoare picioarele "bronzate, de culoarea caisei, cu nuanțe de ocru", cu un abdomen de culoarea mierii și niște sâni cu rotunjimi delicioase, pare a fi, scrie Stingo, o "drăcoasă de nimfă". Fiecare părticică a ei o evocă pe frumoasa Lotis, după care tânjea atâta Priap, zeul fecundității cu mădularul imens. Sau, legănată ușor de unde și zefir, pe Venus născută din ape... Culmea fericirii pentru narator, atitudinea lui Leslie pare
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
unui roman. Studiu geografic și etnografic asupra regiunii cu adaosul unui mic studiu istoric (fantazie asupra regiunii Cotnari Hârlău, Deleni). Câteva tipuri din această regiune: un bulibașă, un vornic, un notar, un pădurar, o femee din sat vadană tânără și drăcoasă, un urmaș al lui Feltin (unguru cel mare), trei frați țigani mari hoți etc., cum se vede mai la vale. Cum se face mămăliguța, cu ceaun în cujbă. Menu surprinzător: usturoi pisat cu sare. Apă băută deadreptul dela izvor. Somn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ea, primește din partea mea bumașca asta de douăzeci-și-cinci de lei, și să-mi mai cânți un cântec dintre cele care-ți plac și dumnitale. Cânt! a râs ea. Am băgat de samă că avea dinți ca romanițele. Avea și ochi drăcoși. Am întors urechea, ca s-aud cântarea. Ce să vă spun? Parcă m-am suit deasupra muntelui, sub stele. Cânta, mă rog, precum paserea. Cercul de oameni care împresura pe povestitor asculta cu plăcere. Badea Chirilă se întoarse cătră soți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sculptați și zugrăviți cât statul de om. Ne zâmbeau copiii, Întinzându-ne străchini cu obleți argintii din Târnave; femeile cu caș dulce de oi și cu flori, flori pentru odaia noastră, acuma câmp voios de exercițiu nestin ghe rit al drăcosului de Eros, puiul de zeu scăpat ca din praștie din strânsoarea așteptărilor și ezitărilor. Asistăm zilnic la confuzia, tot mai bătătoare la ochi, a se xelor; și simțim tot mai mult dificultatea de a descoperi printre noi exemplarul de bărbat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fost șef al poliției din Pitești, în 1842, la vârsta de 26 ani. Cu mai multă culoare și nerv momentul este relatat de I.L. Caragiale într-un articol din Epoca, din 26 noiembrie 1896, intitulat „C.A. Rosetti“: „Ștrengar și drăcos de mic, copil înrudit cu cele mai mari familii, se înhăitează în tinerețe cu mai mulți de teapa lui și se pune în revoltă fățișă cu disciplina societății de pe acea vreme. Își lasă plete lungi, face fel de fel de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]