93 matches
-
dintre forme; ● el dibuie/el dibuiește − variație liberă în ambele ediții ale DOOM-ului: 83 de subiecți au optat pentru dibuiește, 78, pentru dibuie, un subiect ar folosi ambele variante și un subiect nu a subliniat niciuna dintre variante; ● el drăcuie/el drăcuiește − numai drăcuiește în DOOM1, dar variație liberă în DOOM2: 94 de subiecți au ales forma drăcuie, 68 de subiecți, drăcuiește și un subiect ar folosi ambele variante; ● el fabrică/el fabrichează − numai forma fabrică este înregistrată în ambele
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
el dibuie/el dibuiește − variație liberă în ambele ediții ale DOOM-ului: 83 de subiecți au optat pentru dibuiește, 78, pentru dibuie, un subiect ar folosi ambele variante și un subiect nu a subliniat niciuna dintre variante; ● el drăcuie/el drăcuiește − numai drăcuiește în DOOM1, dar variație liberă în DOOM2: 94 de subiecți au ales forma drăcuie, 68 de subiecți, drăcuiește și un subiect ar folosi ambele variante; ● el fabrică/el fabrichează − numai forma fabrică este înregistrată în ambele ediții ale
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
el dibuiește − variație liberă în ambele ediții ale DOOM-ului: 83 de subiecți au optat pentru dibuiește, 78, pentru dibuie, un subiect ar folosi ambele variante și un subiect nu a subliniat niciuna dintre variante; ● el drăcuie/el drăcuiește − numai drăcuiește în DOOM1, dar variație liberă în DOOM2: 94 de subiecți au ales forma drăcuie, 68 de subiecți, drăcuiește și un subiect ar folosi ambele variante; ● el fabrică/el fabrichează − numai forma fabrică este înregistrată în ambele ediții ale DOOM-ului
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
optat pentru dibuiește, 78, pentru dibuie, un subiect ar folosi ambele variante și un subiect nu a subliniat niciuna dintre variante; ● el drăcuie/el drăcuiește − numai drăcuiește în DOOM1, dar variație liberă în DOOM2: 94 de subiecți au ales forma drăcuie, 68 de subiecți, drăcuiește și un subiect ar folosi ambele variante; ● el fabrică/el fabrichează − numai forma fabrică este înregistrată în ambele ediții ale DOOM-ului: 148 de subiecți au optat pentru fabrică, iar 15 subiecți, pentru fabrichează; ● el gâtuie
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
pentru dibuie, un subiect ar folosi ambele variante și un subiect nu a subliniat niciuna dintre variante; ● el drăcuie/el drăcuiește − numai drăcuiește în DOOM1, dar variație liberă în DOOM2: 94 de subiecți au ales forma drăcuie, 68 de subiecți, drăcuiește și un subiect ar folosi ambele variante; ● el fabrică/el fabrichează − numai forma fabrică este înregistrată în ambele ediții ale DOOM-ului: 148 de subiecți au optat pentru fabrică, iar 15 subiecți, pentru fabrichează; ● el gâtuie/el gâtuiește − DOOM1 și
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
să se mute: „d. Georgescu de la 7 la 7-bis, În casele lui d. Marinescu, iar d. Marinescu de la 7-bis În casele lui d. Georgescu, la 7 simplu. Și... bucuria cucoanelor! Și ridică, și asudă, și sparge, și ocărăște, și drăcuiește și blestămă-Ți viața! Dar, În sfârșit, s-au mutat și dumnealor!”. Cheful de a se muta generează spectacolul derizoriu al schimbului de locuințe. Dar și acesta e un mod de a petrece. Și Încă bine. O altă formă de petrecere
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
de dulce "idem" + suf. -i; delătura "a da la o parte" < [a da] de lături "idem" + suf. -a; deochia "a dăuna sănătății sau succesului, bunăstării cuiva printr-o privire răutăcioasă" < [a fi rău] de ochi "idem" (v. DLR) + suf. -a; drăcui "a ocărî, a înjura" < [du-te la] dracu', [a trimite la] dracu' + suf. -ui; dupăci "a coase după ac" (v. FCLR I, p. 213) < [a coase] după ac + suf. -i; închiria "a da sau a lua în folosință temporară un
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Este vorba de cazurile de reducere a unor locuțiuni verbale la complementul nominal sau, rareori, adverbial, care trece prin derivare la o altă parte de vorbire, devenind verb (rom. a chiuli < [a trage un] chiul sau [a trage] chiulul, a drăcui < [a trimite la] dracu', a închiria < [a da sau a lua] în chirie, a (se) întruni < [a (se) pune, a (se) strânge, a (se) face] într-una etc., magh. poznáz< rom. [a face] pozne), dar și de cele petrecute în
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
30, 86,142, 173, 200 danaidă, 186, 198 deca, 173, 204 decă, 186, 198 (a) dedulci, 143, 144 (a) delătura, 143 demachiant, 119 demiu, 140, 186 democrat, 124 (a) deochia, 143 diagonală, 138 doldora, 125, 199 (a) doua, 141 (a) drăcui, 143, 205 drojdie, 129, 201 dublă, 140, 173 dublu (dublă), 140, 173, 204 (a) dupăci, 143, 144 electrocasnice, 117 electronice, 117, 138 Eroilor, 114, 130, 201 europene, 117 Externe, 116, 173, 201, 202, 203 falț, 129, 139, 186 fecale, 118
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fost Gheorghiu-Dej, înainte de revoluție) cu Calea Victoriei, la semaforul din această intersecție. Din acest afiș zâmbea sau chiar râdea fericit că din 10 decembrie își face televiziune. Când comentam afișul cu Oana, a intrat în vorbă cu noi un bucureștean care drăcuia și-l făcea în toate felurile și pe el și pe Băsescu. Am avut aceeași senzație ca și la Cluj, când am mers la Conferința Națională de Biofizică în 2009. Atunci șoferul de taxi care ne-a dus de la gară
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
unui copil; jocul a înlocuit conflictul, iar tu ești un om matur, fiindcă ai transformat ceva ce putea fi agresi vi tate în ceva curat și foarte familiar. În concluzie, nu uita de joc atunci când îți vine să înjuri, să drăcui sau să pleci definitiv. Dansul și teatrul Dansul este un ritual. El le face cunoștință celor doi într-un timp foarte scurt, conducându-i pe linie dreaptă către viața erotică și înlăturând toate acele precauții necesare înainte de a face dragoste
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
adevărat. Necredinciosul căzu pe gânduri și după scurt timp luă calea bisericii și deveni și el un om adevărat. 61. Din ce loc ești Într-o zi, învățătorul satului întâlnește pe unul dintre săteni, care avea prostul obicei de a drăcui și de a blestema la tot pasul. Tocmai îl auzise drăcuind și-i zise astfel: Măi omule, văd că ești de loc din iad. Săteanul se miră și zise: Cum așa, se poate? Tocmai așa, se poate foarte bine, răspunse
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
bisericii și deveni și el un om adevărat. 61. Din ce loc ești Într-o zi, învățătorul satului întâlnește pe unul dintre săteni, care avea prostul obicei de a drăcui și de a blestema la tot pasul. Tocmai îl auzise drăcuind și-i zise astfel: Măi omule, văd că ești de loc din iad. Săteanul se miră și zise: Cum așa, se poate? Tocmai așa, se poate foarte bine, răspunse învățătorul. Dacă ai vorbi bulgărește, de unde ai fi? Din Bulgaria. Dacă
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
capul și zise: De partea dumitale este dreptatea și iată făgăduiesc să nu mai blestem și să înjur. NOI, iubiți cititori, din ce loc suntem? Nu cumva avem și noi prostul obicei și urâtul păcat de a blestema, înjura și drăcui?! Să ne ferim ca de foc de acest păcat al gurii, ca să nu ajungem cu adevărat în chinurile iadului. 62. Cum scăpăm de ispite Într-o zi veni la preotul său un credincios, care i se plânse astfel: Părinte, ce
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
spuse moșneagul. Eu am făcut din instinct un pas înapoi. Trage! a repetat. Tata rămăsese ca o stană de piatră. Trage! am strigat și eu. Nu-ți fie teamă, el e de vină! În somn l-am auzit cum ne drăcuia. Podul nu s-a dărâmat, e o minciună de-a lui să ne țină aici, să-și bată joc de noi. Taci, făcu tata... Și așa, zici că podul de lemn s-a dus la vale. Să mergem să vedem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
pe bătrână fiindcă avea și el suflet și o mamă de aceeași vârstă. Cu toate că nu primea bacșiș, o înțelegea mai departe pensia ei venea regulat ca și avionul de București. Uneori, simțindu-se prea alergat de șeful lui, poștașul o drăcuia pe bătrână în gând: Baba cloanța asta când o să plece pe lumea cealaltă! Să vină aici un om cumsecade care să-mi dea și mie bacșișul ce mi se cuvine. Poștașul gândea așa fiindcă era supărat pe șef și decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
o să plece pe lumea cealaltă! Să vină aici un om cumsecade care să-mi dea și mie bacșișul ce mi se cuvine. Poștașul gândea așa fiindcă era supărat pe șef și decât să-l înjure pe el, prefera s-o drăcuiască pe bătrână. În rest, era un băiat de treabă, locuia la bloc și părea mulțumit de viața lui. Ba, uneori, spunea: N-aș sta în hardughia asta nici dacă mi-ar da-o pe degeaba! Bătrâna ieșea primăvara în grădină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Fostul aviator venea, pleca, încuia și descuia ușa masivă de la intrare fără să se uite în jur. La început s-a uitat, dar când a văzut câte sunt de făcut a renunțat. Cu puterile scăzute și voința tocită de timp, drăcuia uneori și se întreba cu glas tare (nu-l auzea nimeni) cum de a ajuns el să locuiască într-o hardughie. Și găsea un motiv, cel mai cunoscut pentru el războiul. Apoi se întindea liniștit în pat și-l aștepta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
în cer. (Gh.F.C.) Voinicii să nu mănînce cap de cocoș. (Gh.F.C.) Cocoșul e înger văzut. (Gh.F.C.) Cînd cocoșul se face de trei ani, ouă un vîrcolac. De-aia trebuie să tai cocoșul înainte. (Gh.F.C.) Numai ticălosul care ajunge în iad drăcuie cocoșul. (Gh.F.C.) Omul trebuie să dea de pomană un cocoș altuia de un leat cu el, ca pe lumea cealaltă cocoșul să-i iasă înainte cîntînd. El cîntă și cînd vine dracul să ceară sufletul, ca dracul să se sperie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se va mărita. Dacă cîntecul cucuveicei nu-i jalnic, ci mai mult țipător, apoi în acea casă se va naște în curînd un copil. Nu-i bine să îngîni cucuveica cînd cîntă, c-apoi ai să pățești ceva. Cui Cuiul drăcuit de la casă să-l lapezi. Culbec Se crede că culbecii își leapădă capacul abia după ce tună primăvara. Cel ce pătimește de durerea șelelor se vindecă dacă ia un culbece, îl usucă, apoi îl pisează în praf și-l bea într-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
doua zi va fi soare. De Sf. Gheorghe se aprinde focul viu frecînd două lemne uscate și rămîne așa tot anul. (Gh.F.C.) De Paști să arzi focul toată ziua. (Gh.F.C.) Cînd focul pocnește, dă-i mălai. (Gh.F.C.) Mare păcat să drăcui focul! (Gh.F.C.) Cînd arzi lemne verzi și flacăra sfîrîie, se zice că e blestemat cine le-a pus pe foc. (Gh.F.C.) De Sf. Ilie dacă lucrezi, ai pagubă de foc. (Gh.F.C.) Fotografie Nu e bine să se fotografieze cineva, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
redacție a ținut să-mi rezume astfel un episod, ultimul, din aventura sa de noaptea trecută. Înțelesul frazei e, așadar, următorul: deși beat, a ajuns acasă pe propriile-i picioare și cu hainele curate, dar dispus să replice grosolan, să drăcuie și să injure, dacă va fi primit cu ostilitate, lucru aproape inevitabil. Relatîndu-mi în mod criptic „bravura”, aștepta întrebări ca să coboare la detalii. Am întîrziat să i le pun, iar el, înțelegîndu-mi lipsa de curiozitate, a trecut la alte chestiuni
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o convinge destul de ușor pe tânăra femeie s-o urmeze. Îl găsesc pe Stan, pe care nu-l recunosc în umbră; el le dă să bea, încep să sporovăiască, iar când ele se îmbată, el pleacă de acolo cu copilul, drăcuind-o pe necredincioasă. Ca să-l consoleze, Chirică îi spune: "Femeia d-tale e una dintre cele mai bune femei". După ce se trezesc din beție, ele își vin în fire și, negăsindu-l nici pe bărbat, nici copilul, încep să țipe
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
curbelor strânse, călcase până atunci trei pisici și doi oameni, tocmai era pe punctul să descrie o curbă de o mare frumusețe, dar a rămas cu ochii holbați la legătura de camoni încununată cu Un-Metru-Jumate, și-a pierdut direcția, a drăcuit, a înjurat, s-a urcat pe trotuar, a făcut praf vitrina lui Raul Aur-Fals de a început să plouă cu coliere de sticlă, ceasuri de mână, broșe și inele, Marocas îi dădea înainte, în probă, pierzând controlul și mai știu
Dinis Machado - Ce spune Molero - by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/10262_a_11587]
-
țăran,/ un vechi și ruginit ferăstrău./ Tăcea și ascuțea și era o dogorâtoare zi de vară -/ aerul sticlos putea fi fărâmițat cu maiul.// Ea-și târșea primprejurul mesei picioarele desculțe,/ atinse de reumatism și varice,/ și-l bombănea și-l drăcuia și-l dăscălea/ cum că asta, că aia, că ailaltă,/ că așa și numai așa,/ că de ce, că până când, că de unde și până unde,/ că-i un bețiv și vai de capul lui/ că-i o putoare/ că, iarăși, cum
Un postmodern sentimental by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9787_a_11112]