156 matches
-
și vastitatea ei. Mirosul lor fin îl îndulcește pe cel sărat al mării. La capătul Grădinii de trandafiri, ajungem în Grădina englezească unde putem admira lacul cu nuferi crescuți într-o cruce săpată în beton, flori de begonie și de drăgaică, o oală de lut. Aici se află și o placă pusă de francmasoni. La capătul grădinii icoana Maicii Domnului cu pruncul în brațe privește și priveghează tot acest spațiu. Un spațiu vast din partea de est a domeniului este ocupat de
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
poezii, prozatoare și critic literar, prof. Dr Nicoleta Milea, apoi profesoara Flori Aurel care a ridicat publicul în picioare la toate prezentările pe scenă a echipei de dansuri populare tradiționale, din care am putut să văd și eu o strălucită Drăgaică. I-a stat în ajutor cu mare pasiune profesoară Ioana Buică din Țigănești, Prof. Simona Petrică s-a dedicat efortului de a scoate la lumină talente din rândul elevilor săi ajunși să-și publice creațiile în volum. Prin înaltul său
O VARĂ CULTURALĂ PE MELEAGURILE DELIORMANULUI STRĂBUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368577_a_369906]
-
corectă a cuvintelor. Menționăm, împotriva tuturor acelora care au denaturat sensul calendaristic al termenului „Sfintele Paști”, că acest termen se scrie și se pronunță cu „i” și nu „e” (Paște). [12]Mai cu seamă cele legate de anul nou, dragobete, drăgaica, sântion, sântilie, sâmedru și altele... [13]Folosite frecvent de către tot felul de ziare care abia așteaptă să prindă cu camera ascunsă reprezentanți ai Bisericii și să-i critice în modul cel mai dur pe toți. [14] Când folosim noțiunea „sacru
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
-l regăsim în biserica ortodoxă. După cum se știe zamolxianismul a continuat să existe în paralel cu creștinismul până spre anul 1000 DH. Unii afirmă că de fapt nu a pierit ci are o continuitate, în special prin respectarea sărbătorilor precreștine (Drăgaica, Sânzienele, Colindele cu măști, Lupercalia, travestirea în animale ș.a). Prin urmare, în volumul „Zamolxeion'', pe lângă menționarea ritualurilor arhaice (precreștine) cum ar fi Caloianul, tradiții, dansuri ca Ciuleandra, legi omenești - cutumele bellagine, sunt amintite zeități locale ca Hestia, Armina, Arhemora
POEZIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364854_a_366183]
-
nunta lor a-ntinerit pădurea Regatul tot s-a bucurat nespus Cu mic cu mare au trăit minunea Nici soarele pe cer n-a mai apus. Măritul cerb îsi ocrotea cerboaica Ferind-o de primejdii neîncetat Ea surâdea precum pe câmp drăgaica Cinstindu-l ca pe cel mai blănd bărbat. Nedespărțiți prin lunci și prin poiene Blânzi cu supușii și măreți la sfat Feriți au fost tot timpul de blesteme Trăiau frumos și binecuvântat. Când vara răspândea pe vârf de munte Miros
UN CERB CU STEA IN FRUNTE de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369500_a_370829]
-
Acasa > Cultural > Traditii > SÂNZIENELE - TRADIȚII ȘI RITUALURI Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1635 din 23 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Ritual de Drăgaică În ziua de Sânziene, obicei păgân revine cu florile de sulfină, ca leac de duh și inimă. Pentru fete iubitoare, au însemnătate mare. Că se grăbesc să adune flori ce pot face minune. Denumită și drăgaică, fete mari merg să
TRADIȚII ȘI RITUALURI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353258_a_354587]
-
Articolele Autorului Ritual de Drăgaică În ziua de Sânziene, obicei păgân revine cu florile de sulfină, ca leac de duh și inimă. Pentru fete iubitoare, au însemnătate mare. Că se grăbesc să adune flori ce pot face minune. Denumită și drăgaică, fete mari merg să culeagă florile miraculoase ce le fac mai drăgăstoase. Le-mpletesc în cununiță, purtând aceeași dorință. Fiecare de-a fi dragă unui june, viața-ntreagă. Cu ele se împodobesc și cântec de vrajă rostesc. Apoi le-aruncă
TRADIȚII ȘI RITUALURI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353258_a_354587]
-
mare, cu nuntire ce unește destinele, ca-n poveste. An de an pe calea vieții, prin visele tinereții, mistic și real se-mbină în cununa din sulfină. Din anuarul ,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești" Autor, Maria Filipoiu Tradiții de Drăgaică (Sânziene) După tradiții creștine, un vechi obicei revine. Când florile de drăgaică se slujesc la biserică. Prin ritual religios, se duc de om evlavios în lăcașuri de slujire. Pentru har de lecuire. Se împart la fiecare, să le pună la
TRADIȚII ȘI RITUALURI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353258_a_354587]
-
pe calea vieții, prin visele tinereții, mistic și real se-mbină în cununa din sulfină. Din anuarul ,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești" Autor, Maria Filipoiu Tradiții de Drăgaică (Sânziene) După tradiții creștine, un vechi obicei revine. Când florile de drăgaică se slujesc la biserică. Prin ritual religios, se duc de om evlavios în lăcașuri de slujire. Pentru har de lecuire. Se împart la fiecare, să le pună la păstrare lângă icoană sau cruce, duhuri rele să alunge. Se dau cu
TRADIȚII ȘI RITUALURI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353258_a_354587]
-
dispare. Din anuarul ,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești" Autor, Maria Filipoiu Ritual de Sânziene Erezie sau minune e-n ziua de Sânziene. Că din basm coboară-n lume, mit vechi ce-n prezent se cerne. Fetele mai drăgăstoase pun drăgaica-n cununițe și le aruncă pe case, de-a ști când să se mărite. Iar cununa suspendată pe acoperiș de casă, când de-o fată-i aruncată, duce vestea de mireasă. Junele care zărește cununița cu pricina, pe furiș se
TRADIȚII ȘI RITUALURI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353258_a_354587]
-
Articolele Autorului Azi e ziua în care s-a născut În cultul nostru ortodox, Prorocul Ioan,ce-i cunoscut Că botezat-a pe Hristos. Tot în ale noastre datini Ce-s moștenite de la daci, E ziua-n care fără patimi Drăgaica,vine ca un vraci. Din cultul soarelui,ea vine Cu a iubirii sărbătoare. Noi s-o cinstim cum se cuvine Sânziana,zâna floare. Drăgaicele sunt zâne bune Ce prin păduri și câmp trăiesc, Și poartă florile în cunune, Cu ele
DRĂGAICA-SÂNZIENELE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352925_a_354254]
-
Tot în ale noastre datini Ce-s moștenite de la daci, E ziua-n care fără patimi Drăgaica,vine ca un vraci. Din cultul soarelui,ea vine Cu a iubirii sărbătoare. Noi s-o cinstim cum se cuvine Sânziana,zâna floare. Drăgaicele sunt zâne bune Ce prin păduri și câmp trăiesc, Și poartă florile în cunune, Cu ele se împodobesc. Puteri magice dau la plante Și pe bolnavi tămăduiesc, Când sunt de oameni respectate, Și-n ritualuri le slăvesc. Dar se răzbună
DRĂGAICA-SÂNZIENELE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352925_a_354254]
-
-s asemănate, Ca-n al Rusaliilor cult. În a Sânzienelor noapte Se aprinde un foc mare, Se aruncă ierburi aromate Cinstind această sărbătoare. Când peste sacrul foc se sare Acesta te purifică, Iar buciumu-i zice-o cântare Slăvind astfel pe Drăgaică. În Transilvania se spune Că-n ziua de Sânziene, Apar comorile străbune, Când al nopții văl se-așterne. În acel loc se ivesc focuri Sub razele reci de lună, Iar zânele cu-ale lor trucuri, Te prind în hora lor
DRĂGAICA-SÂNZIENELE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352925_a_354254]
-
-i poarte decât vreo câteva luni („Chiar dacă - Dumnezeu mi-e martor - vițelul fusese crescut cu muncă cinstită”, completa ea, de fiecare dată când spunea povestea), întrucât pierduse unul dintre ei, într-o zi de iunie călduroasă, pe când se întorcea de la Drăgaică*, cu nea Ionel în brațe, fratele mai mare al tatălui lui Matei, primul ei născut. Se pare că tocmai la acest capitol se afla discuția dintre bunică și nepot, la momentul la care intrase el în cameră, pentru că, de îndată ce copilul
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
lucreze febril. Ea-i „furniză” rapid imaginea cercelului din caseta bunicii. Imediat apoi îi răsună în creier vocea lui nea Jurcan care, de dimineață, după ce toată echipa se îmbarcase-n microbuz, îi strigase șoferului: „Dă-i drumu', Mariane! Tot la Drăgaică!...”. „Nu se poate! Nu s-a mai văzut așa ceva!” strigară uimite, neîncrezătoare și aproape panicate, gândurile, prin mintea lui Matei. Ceea ce simte, este greu de descris ... sunt sentimente de bucurie, amestecate cu o teamă mistică, pe care bunică-sa ar
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
pahar, se ridică de la masă și plecă și el prin grădină ...să adulmece mireasma tufelor de busuioc. ----------------------------------------- Notă : Eroii țărani ai acestei povestiri, vorbesc în jargonul local al Jiului de sus Ion C GOCIU Târgu Jiu, 24 iunie 2016 (Sânzienele, Drăgaica) Referință Bibliografică: Ion GOCIU - LA UMBRA UNUI FAG ROTAT / Ion C. Gociu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2302, Anul VII, 20 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ion C. Gociu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
a înfiorat inima văzând panoul cu fotografia și citatele din scrierile mele la care copiii îmi ofereau flori, așa cum am primit de-a lungul carierei mele de dascal. Tot ea m-a invitat la un frumos spectacol-concurs interjudețean cu tema Drăgaica pe care l-a pregătit împreună cu doamna profesoară Flori Anghel. Dar pentru că viața nu este alcătuită doar în culori luminoase, în fața griului întunecat am avut tăria să zâmbesc. La propunerea Ligii Scriitorilor de a mi se acorda titlul de cetătean
PRIN ROMÂNIA ÎN VARA ANULUI 2013 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342212_a_343541]
-
viață obișnuit. Urmau câteva sărbători ale verii, cu tradiții, fără mare amploare, fiindcă vara era sezonul muncilor intensive. Mai serbau câțiva sfinți, pe Sfântul Petru, Sfântul Ilie, Sfânta Maria, sau Rusaliile cu câteva tradiții. Pe data de 24 iunie era Drăgaica, apoi Paparudele, Caloianul și Călușarii. Un obicei frumos era cel al primei pâini din grâul nou. Gospodina făcea un colac frumos împletit din făină din grâul nou, la care se adăuga și busuioc. Lega colacul cu o ață de ciutura
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
grâul nou, la care se adăuga și busuioc. Lega colacul cu o ață de ciutura fântânii și îl băga în apă, apoi îl frângea și îl dădea la copii. Vara era anotimpul cel mai potrivit pentru sărbători în aer liber. DRĂGAICA Drăgaica, în unele locuri numită și Sânziene, era sărbătoarea consacrată coacerii grânelor. Era momentul potrivit pentru recoltarea cu succes a buruienilor de leac. Sărbătoarea era o invocare a fertilității, de către o ceată de fete, ritualul cu care se încheiau obiceiurile
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
nou, la care se adăuga și busuioc. Lega colacul cu o ață de ciutura fântânii și îl băga în apă, apoi îl frângea și îl dădea la copii. Vara era anotimpul cel mai potrivit pentru sărbători în aer liber. DRĂGAICA Drăgaica, în unele locuri numită și Sânziene, era sărbătoarea consacrată coacerii grânelor. Era momentul potrivit pentru recoltarea cu succes a buruienilor de leac. Sărbătoarea era o invocare a fertilității, de către o ceată de fete, ritualul cu care se încheiau obiceiurile agrare
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
momentul potrivit pentru recoltarea cu succes a buruienilor de leac. Sărbătoarea era o invocare a fertilității, de către o ceată de fete, ritualul cu care se încheiau obiceiurile agrare din perioada când se zămislea rodul pământului. Este o sărbătoare premergătoare secerișului. Drăgaica este un ritual ce vizează prosperitatea și protecția culturilor cerealiere. Acest obicei este consemnat și de Dimitrie Cantemir în „Descriptio Moldaviae”: „un ceremonial al tinerelor fete, practicat atunci când semănaturile începeau a se coace ”. Un grup de 5-7 fete tinere se
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
obicei este consemnat și de Dimitrie Cantemir în „Descriptio Moldaviae”: „un ceremonial al tinerelor fete, practicat atunci când semănaturile începeau a se coace ”. Un grup de 5-7 fete tinere se adunau și alegeau după diferite criterii, pe una dintre ele, numită Drăgaica. Aceasta, era împodobită cu o coroană de spice de grâu. Ea purta o sabie de lemn și cheile de la jitnițele de vii. Toate fetele din ceată erau îmbrăcate în cămăși albe, lungi și împodobite cu flori de drăgăici. Ele dansau
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
parcă zburând. Dacă numărul de fete era impar, atunci una purta steagul Drăgaicii. Alaiul se oprea la răscruci sau la popasuri, ori la curțile oamenilor, se așezau în cerc, executând un dans săltăreț, ale cărui mișcări desenează o cruce. Jocul Drăgaica este un dans foarte dinamic și spectaculos care are sensuri profunde, din timpuri străvechi, ale căror înțelesuri nu se mai pot întrevedea ușor în simbioză folclorică, așa cum se întâmplă cu foarte multe alte obiceiuri și datini. În Țigănești era și
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
dans foarte dinamic și spectaculos care are sensuri profunde, din timpuri străvechi, ale căror înțelesuri nu se mai pot întrevedea ușor în simbioză folclorică, așa cum se întâmplă cu foarte multe alte obiceiuri și datini. În Țigănești era și o variantă, drăgaicile erau conduse de Drăgan. Vecina mea, Maria Vrăjitoarea, era un foarte bun Drăgan. Mai târziu a ajutat la alcătuirea echipei de Drăgaci a Căminului cultural din Țigănești și dansul lor a fost foarte apreciat in presă. În timpul dansului drăgaicile cântau
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
variantă, drăgaicile erau conduse de Drăgan. Vecina mea, Maria Vrăjitoarea, era un foarte bun Drăgan. Mai târziu a ajutat la alcătuirea echipei de Drăgaci a Căminului cultural din Țigănești și dansul lor a fost foarte apreciat in presă. În timpul dansului drăgaicile cântau: „Au venit drăgaicili/ Să reteze spicili,/ Spicili sunt măricele,/ Drăgaicili mititele,/ Moare Drăgan după ele./ Hai Drăgane să sărim,/ Să sărim, să răsărim,/ Cu tichii de la copii,/ Cu inele de la fete,/ Cu brățări de la neveste./ Hai Drăgane să sărim
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]