42 matches
-
cu nerăbdare vremea când nu mai avea treabă, ca să tragă o dușcă zdravănă. Acum dorea să se odihnească, fiindcă ori i se părea lui ori chiar se simțea mai bine fără rachiu... Parcă nu mai era pornit împotriva tuturor. Altfel drămăluia treburile în minte și nu i se mai părea că lucrul îl stoarce de vlagă... Vinerea ce a urmat și-a luat banii pe deplin meritați și, ca de obicei, a trecut pe la prăvăliile unde era deja cunoscut. Când a
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
era așteptat, și dorit, din partea Franței, țară față de care România avea o poziție mult mai prietenoasă, bazată și pe unele legături de origine - mai vechi. Numai că Franța nu era unanimă în favoarea sau în defavoarea noastră. Și ea își drămăluia și își împărțea, după propriile-i interese, bunele servicii. Primul-ministru francez, Georges Clemenceau, deși o făcea pe democratul, se dovedea în realitate un mare dictator în raporturile externe ale statului francez. De altfel, el s-a afișat public ostil României
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
adevărat că voievozii se plecau în fața celor de la locurile sfinte fără să ridice capul sau să spună o iotă? ― Ce anume a umplut paharul de a dat pe dinafară, fiule? ― Una-i să hotărăști lucruri mari și alta-i să drămăluiești tămâia și “untu de lemn” necesar mănăstirilor de la locurile sfinte. Iată o asemenea hotărâre domnească, în care citim: “Mănăstirile Ierusalimului, i a Sânaiei, i Sfintii Agorii i altora, ce s-au orânduit untu de lemn, tămâie, din Vamă, pe obicei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
sfinției sale și nu unul oarecare. ― Mai-mai că bănuiesc despre care blestem este vorba. Da’ merită să-l reauzim... ― Toată povestea se petrece la 18 februarie 1714. Și tărășenia îi cam lungă, părinte. ― S-o auzim, așa cum știi tu s-o drămăluiești. ― Să încercăm, părinte. “Hrisant, cu mila lui Dumnezeu, patriarh a sfintei cetăți a Ierusalimului și a toată Palestina. Facem știre cu această carte a patrierșiei noastre tuturor cui să cade a ști, pentru Antonie starostele de ciocli și pentru toți
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
lipsește nimic, ci deseori se întâmplă să avem mult mai multe bunuri materiale, bunăstare psihologică și resurse spirituale decât ceilalți oameni. Nu este suficient să ne debarasăm de «proprietatea personală» pentru a fi săraci, ci trebuie să învățăm să o drămăluim în spiritul împărtășirii și, de asemenea, se cuvine să fim însuflețiți de un sentiment radical de gratitudine, care nu trebuie să se identifice, pur și simplu, cu o dependență virtuoasă ce, nu de puține ori, se poate dovedi destul de comodă
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
toți. Avea mereu un cuvânt bun pentru fiecare și de multe ori, prin gesturi ascunse, ușura suferința multora. Asemenea văduvei elogiate de Domnul Isus în ajunul patimii sale, străbunica mea dăruia mereu «tot ceea ce avea pentru a-și duce traiul», drămăluind mica sa pensie între nevoile proprii - de altfel, minime - nevoile celor săraci - în special cei din familie și vecinii mai puțin norocoși - și Biserică. Era ea cea care asigura uleiul pentru lampa veșnică ce ardea la altarul Preasfântului Sacrament. Din
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
oprim ! Și mai concret: Prin grija unor împătimiți de putere, guvernanți în incredibilă minoritate alegerile au fost fixate pe 30 noiembrie. Convulsiunile firești au adus guvern dar nu și BUGETUL, deci imposibilitatea ca cei care lucrează cu statul să-și drămăluiască beneficii și datorii. Dezbaterea bugetului până mai alaltăieri a blocat fondurile instituțiilor și la foarte multe intreprinderi. Care unități economice neprimindu-și banii de la bugetari, nu și pot plăti datoriile, mai ales către stat. Și așa apar arieratele... Chestiunea e
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
aparte de a ști să asculte și să noteze vorbirea personajelor sale: " De vânzare ți-i găinușa ceea, mă băiete?, De vânzare, moșule!, Și cât cei pe dânsa?, Cât crezi și dumneata că face!, Ia ad-o-ncoace la moșu, s-o drămăluiască! Iaca poznă, c-am scăpat-o! Pupăza zbrrr! pe-o dugheană și, după ce se mai odihnește puțin, își ie apoi drumul în zbor spre Humulești și mă lasă mare și devreme, cu lacrămile pe obraz, uitându-mă după dânsa! Eu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de interjecții ("iaca poznă"), construcții eliptice ("fuga la scăldat"), repetiții ("...numai iacătă-mă-s și eu, veneam, nu veneam"), cuvinte regionale care contribuie la culoarea dialectală ("duglișule", "cuc armenesc", "găbuiesc", "te-am căptușit", "tuflind", "am bojbăit", "chisăliță", "oleacă", "s-o drămăluiască"). Creangă își asumă rolul de povestitor și uneori se adresează cititorului prin propoziții interogative ("Eu, atunci, să nu-mi caut de drum tot înainte? ", ironia "te joci cu marfa omului", sau altădată când moșul cel poznaș din iarmaroc este considerat
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fi trezit dintr-un farmec. Ochii însă îi erau deschiși și mari și umezi, iar pe buzele scăldate în zâmbet simțea neîncetat sărutarea fericirii. Cartea îi alunecase de pe genunchi și zăcea la picioarele lui ca o zdreanță fără preț. Ploaia drămăluia mereu țiglele cerdacului cu sunete moi, apătoase. Sus, în spatele crucii pălmuite de stropi năvalnici, între nourii suri, râdea o geană albastră-luminoasă, vestitoare de soare nou. Apostol rămase un răstimp cu privirile obosite. Frânturi de gânduri îi răsăreau în creieri și
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
șovăind precaut, de după volume de piatră înălbind, ca zahărul cubic, fiind, însă, nu al unui Hazan, ci al unui Șamaș (intendent de Templu). Plesnindu-și palmele de uluire, Șamașul, care venise în Cimitirul israelit din extravilanul orașului de baștină, ca să drămăluiască aproximativ ce urgențe erau de gospodărit, după ravagiile crivățului din februarie, constată că năzdrăvăniile auzite de la neghioaba de Măslina cu Slănina se adevereau: un vagabond înghețat agoniza între pietrele tombale! Copilul aplecat, ca și el, asupra muribundului care părea congelat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
știm astăzi: erau produse, dar și cantități/capacități, la care recipientul nu era nici mare, nici mic, mai mult, Își schimba proprietarul odată cu marfa: pielea oii care conținea carnea vie a animalului, amfora cu ulei ori cu vin... Desigur, a drămălui marfa, pentru vânzător, a se scotoci după un loc În care să Încapă, pentru cumpărător, era un timp pierdut. Motiv pentru care s’a urmărit, de devreme chiar, (pre)ambalarea. Prototipul era chiar vechea amforă, la care se mai adăuga
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mergea de sărbători sau mai venea din când în când acesta la dânsul. Totuși, Costel era singurul care avea serviciu ca administrator la spitalul din oraș și aducea în casă un salariu pe care coana Zitta se căznea să-l drămăluiască de la o lună la alta. În afara serviciului, Costel mai trebuia s-aprovizioneze casa cu lemne pentru iarnă. Să plătească angaralele către stat. S-aducă apă proaspătă zilnic de la izvorul din vale, de la cișmeaua de pe râul Deea. După ce Bițu s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
să mă uit în ochii-ți ucizător de dulci.” (Ibidem, I, p. 95) sau proclitic: „Când aș iubi,/mi-aș întinde spre cer toate mările.” (L. Blaga, p. 62) sau concomitent proclitic și enclitic: „- Ia ad-o-ncoace la moșul, s-o drămăluiască.” (I. Creangă, p. 37) Întrebuințarea cazurilor prezintă unele caracteristici în funcție de persoană: Nominativul are numai forme accentuate, iar întrebuințarea acestora, dată fiind bogăția flexionară a verbului românesc, este, mai ales la persoanele I și a II-a, emfatică: „Eu singur n-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
destui, a spus să-i vând pe datorie că aduce banii mai târziu. Pesemne se gândea că ai să vinzi matale găinile; nu sfârșește bine vorba că hop, apare Toader Gâză. Până la urmă s-au înțeles cu toții din preț, au drămăluit găinile și au ajuns la înțelegere, să-i dea costumul lui Mihai pe cele cinci găini și în acest fel Toader a rămas cu banii în buzunar, să cumpere altele trebuincioase în gospodărie. Toader Axinte s-a descurcat și el
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
imperiului persan: ,,Dahae Sogdianique inter nos militant”. Ca să fiu un bun cercetaș trebuie să merg și pe tărîmul Torei și al Talmudului cunoscute la noi sub numele de Sfînta scriptură sau Sfinta făcătură cum se dovedește dacă o iei la drămăluit, pîrloagă înțelenită și înțepenită în minciuni veninoase și hoții sacrosante. În Geneza 10,2 găsim pe fiii lui Iafet, unul dintre urmașii lui Noe, care erau Gomer, Magog, Madai, Iavan, Tubal, Meșec și Tiras; fiii lui Gomer au fost Așchenaz
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
strigă din adâncuri: apărați Neamul, apărați credința, apărați Biserica. Să nu-ți pleci capul în fața vicleanului cel fără de Dumnezeu. Învață să deosebești lumina de întuneric, învață să deosebești adevărul de nelegiuirile duse până la trădare. Cuvintele mieroase, frumos îmbălsămate, să le drămăluim cu sfintele noastre porunci. Vezi să nu-ți tulbure ochii și să nu-ți amețească mintea mirajele minciunii. Comunismul, fiară apocaliptică, urmărește distrugerea neamurilor, creația lui Dumnezeu, și să doboare Biserica lui Hristos. Dar Biserica lui Hristos nu poate fi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]