409 matches
-
2010, este, în egală măsură, cu totul neașteptat și încântă tor. Teatrul de Balet Sibiu a oferit această șansă iubitorilor dansului. Și asta nu pentru că la Sibiu totul merge ca pe roate, ci datorită faptului că directorul companiei sibiene, Ovidiu Dragoman, nu este dispus să se lase strivit sub vremi, ci face tot posibilul să depășească toate dificultățile, încă destul de mari, cum ar fi lipsa unui sediu destinat acestui teatru. În plus, în această toamnă compania a trecut și printr-o
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
ce se dau drept cunoscători de cuvânt străin mlădiat în poezie, pe care, cică, îl traduc, artisticește, firește. Acum un timp, un coleg de la revista „Argeș” îmi solicită părerea despre unele traduceri din poezia Annei Ahmatova. Căutând referințe internautice despre dragoman, aflu că dânsul cu „traducerile sale din limbile franceză, rusă și spaniolă (este) prezent în paginile celor mai importante reviste literare din perioada post-decembristă”. Eu unul, care parcă știu ce înseamnă cele mai importante reviste, mă mir în sinea mea
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
pages, we are left with the strong experience that competence, ambition, ability to innovate and willingness to perform were the necessary ingredients for success. Dan MIHALACHE Naționalismul. Identitatea etnoculturala și proiectul elitelor (Naționalism. Etno-cultural identity and the elites' project) Dragoș Dragoman, Naționalismul. Identitatea etnoculturala și proiectul elitelor, Editura Adenium, Iași, 2014. Volumul profesorului Dragoș Dragoman, Naționalismul. Identitatea etnoculturala și proiectul elitelor, publicat la Iași de către Editură Adenium în anul 2014, este o interpretare teoretică a originii și dezvoltării naționalismului și un
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
and willingness to perform were the necessary ingredients for success. Dan MIHALACHE Naționalismul. Identitatea etnoculturala și proiectul elitelor (Naționalism. Etno-cultural identity and the elites' project) Dragoș Dragoman, Naționalismul. Identitatea etnoculturala și proiectul elitelor, Editura Adenium, Iași, 2014. Volumul profesorului Dragoș Dragoman, Naționalismul. Identitatea etnoculturala și proiectul elitelor, publicat la Iași de către Editură Adenium în anul 2014, este o interpretare teoretică a originii și dezvoltării naționalismului și un demers de analiză a relațiilor dintre multiplele chei de înțelegere a unui fenomen ce
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
simbolică joacă, de asemenea, un rol important în această tatonare între etnii, pentru că are capacitatea de a trasa sau de a retrasă limitele comunităților folosind limba vorbită că și element de coeziune. Capitolul 4 și ultimul capitol al lucrării profesorului Dragoman, realizează o punte de legătură între naționalism și democrație prin apelul la multiculturalismul liberal și egalizarea politică a grupurilor prin împărțirea puterii. Power-sharing este un concept al științelor politice ce are ca si principiu fundamental acceptarea necondiționată a egalei îndreptățiri
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
va avea loc o nouă ediție a manifestării Sărbătoarea Berii. Vineri, de la ora 18. 30, pe platoul din fața Casei de Cultură a Sindicatelor Lugoj sunt programate spectacole susținute de Ansamblul Folcloric „Lugojana junior“, Ansamblul de tineret „Lugojana“ și soliștii Andreea Dragoman, Vanesa Jarja, Larisa Lungu, Cristina Stanciu și Steliana Stanciu, urmate, de la ora 20. 30, de un spectacol prezentat de Ansamblul Folcloric „Lugojana“ și soliștii Liliana Laichici, Camelia Bojin Ciocu, Carmen Birăescu, Petrică Miulescu-Irimică, Mihaela Petrovici, Zorica Savu. Sâmbătă, programul artistic
Agenda2005-24-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283805_a_285134]
-
ales că rușii doreau doar cucerirea „Basarabiei”, respectiv acel teritoriu din sudul Moldovei cu acest nume istoric, format din cele trei județe ale Bugeacului. Însă delegația Turciei era condusă de Galib-Effendi, ministrul de externe, un ignorant al geografiei Moldovei și dragomanul Dimitrie Moruzi, un grec fanariot, priceput în diplomație și cunoscător al istoriei și geografiei teritoriilor românești. Dorind să ajungă domn al Moldovei cu sprijin rusesc, D. Moruzi A TRĂDAT interesele Imperiului Otoman și, implicit, ale Moldovei, aranjând cu rușii obținerea
ALEGRO MA NON TROPO-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365922_a_367251]
-
a păcălit pe ignorantul de Galib-Effendi și l-a pus să semneze Tratatul și anexele cu harta măsluită a Basarabiei. Așa s-au pomenit rușii că semnează un Tratat cu o mare Basarabie obținută printr-un act de trădare a dragomanului fanariot Dimitrie Moruzi. Evident că după învingerea lui Napoleon I, rușii au înfăptuit raptul, conform acestui Tratat de Pace măsluit de trădător. Degeaba turcii i-au tăiat capul lui Dimitrie Moruzi, că au fost nevoiți să accepte un tratat de
ALEGRO MA NON TROPO-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365922_a_367251]
-
închideau și se pecetluiau. Doi preoți, unul grec și altul armean stăteau de veghe lângă pamblicile sigiliului până a doua zi .Ceremonia începea în Sâmbăta Mare la orele 9 cănd se pornea în procesiune de la sediul Patriarhiei Ortodoxe spre Biserica Învierii. Dragomanii, cu toiegile lor metalice, bătând podeaua de piatră, deschideau drumul prin marea masă de oameni. În urma lor veneau; doi diaconi, care purtau crucea care conțineau părticelele din lemnul Sfintei Cruci a Mântuitorului, Patriarhul, mitropoliți, episcopi, preoți și pelerini din toată lumea
de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359640_a_360969]
-
foarte mult. Dacă mie nu îmi place foarte mult, degeaba a trecut un an, au trecut trei ani, nu voi arăta niciodată nimic. Simți la unele cărți că îți ard în mână. Am o bună prietenie cu scriitorul maghiar Gyorgy Dragoman și, recent, la Polirom a apărut cel de-al doilea roman al lui, „Rugul”. Am așteptat foarte mult timp carte asta, ani. Știam când omul ăla o scrie și știam că nu abdică de la aceleași rigori pe care le am
Am primit în dar de la familia mea libertatea. Lucrul ăsta nu are preț pe lume () [Corola-blog/BlogPost/338341_a_339670]
-
Interviuri Sibiu 2015 Interviu cu Ovidiu Dragoman - Directorul festivalului Cetăți Transilvane - ” Am ajuns de mult la o formulă a programului care să mulțumească toate categoriile de public” Am stat de vorbă cu ovidiu dragoman despre ediția din acest an a festivalului medieval de la sibiu. Mie personal, cel
Festivalul Medieval Cetăţi Transilvane [Corola-blog/BlogPost/100779_a_102071]
-
Interviuri Sibiu 2015 Interviu cu Ovidiu Dragoman - Directorul festivalului Cetăți Transilvane - ” Am ajuns de mult la o formulă a programului care să mulțumească toate categoriile de public” Am stat de vorbă cu ovidiu dragoman despre ediția din acest an a festivalului medieval de la sibiu. Mie personal, cel mai mult la Festivalul Medieval îmi place atmosfera. Prin ce animații și evenimente veți recrea această atmosferă de târg medieval în centrul Sibiului? Sibiul are norocul de
Festivalul Medieval Cetăţi Transilvane [Corola-blog/BlogPost/100779_a_102071]
-
Toată suflarea orașului este prezentă la parada de deschidere a festivalului. Este unul dintre momentele din programul festivalului care atrage și place foarte mult. Vom fi cu toții acolo. Nu am lipsit în niciun an. Sunt acolo, alături de întreaga echipă” ovidiu dragoman
Festivalul Medieval Cetăţi Transilvane [Corola-blog/BlogPost/100779_a_102071]
-
impozita și plânsul.. Copilul dădea semne de oboseală. La fel și noi. Simona cea șugubeață, cea sentimentală, cea iubitoare a poeziei noastre clasice mi-a făcut un semn a neputință cu brațele deschise larg și mi-a spus cu durere: - Dragomani sunt cât hăul în țara noastră. Zadarnic vor să tălmăcească voința neamului lor. Nu-i ascultă nimeni. Dum spiro, spero*, că ,,Țara asta cea de-sine-stătătoare’’ nu va rămâne veșnic ,,călcată în picioare’’ de legile și hotărârile absurde, înjositoare și inumane
TĂLMĂCEŞTE, DRAGOMANE! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342996_a_344325]
-
Zadarnic vor să tălmăcească voința neamului lor. Nu-i ascultă nimeni. Dum spiro, spero*, că ,,Țara asta cea de-sine-stătătoare’’ nu va rămâne veșnic ,,călcată în picioare’’ de legile și hotărârile absurde, înjositoare și inumane! De data asta poruncesc eu unui dragoman imaginar: ’’TĂLMĂCEȘTE, DRAGOMANE ! Spune: cum că țara asta’’ Cea frumoasă și bogată Nu va pieri niciodată. Ne-au călcat în trecut unii, Mulți, puternici și cam des... Din imperiile toate , PRAFUL ! NUMAI PRAFUL S-A ALES ! Mare noroc are poporul
TĂLMĂCEŞTE, DRAGOMANE! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342996_a_344325]
-
poporul care a dat naștere unor poeți ca cei pe care noi două îi iubim și îi considerăm ,,...inimă-n inima neamului’’ nostru. Nu-ți poți exprima în cuvinte gândurile și sentimentele? Caută-i ! Ei ți le vor tălmăci precum dragomanul lui Bălcescu. Dragoman- translator Dum spiro, spero - cât timp respir, sper Referință Bibliografică: Tălmăcește, dragomane! / Saveta Vărăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 150, Anul I, 30 mai 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Saveta Vărăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
TĂLMĂCEŞTE, DRAGOMANE! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342996_a_344325]
-
Sandu OLT VIȘINA NOUĂ ȘCOALA GIMNAZIALĂ VIȘINA NOUĂ Caldararu S Georgiana-Alexandra 1441 Chenaru C Ștefana OLT VIȘINA NOUĂ ȘCOALA GIMNAZIALĂ VIȘINA NOUĂ Fita T Silvia-Cornelia 1442 Cristea N Luminița OLT VIȘINA NOUĂ ȘCOALA GIMNAZIALĂ VIȘINA NOUĂ Costea C Robert-Costel 1443 Dragoman S Madalina-Alina OLT VIȘINA NOUĂ ȘCOALA GIMNAZIALĂ VIȘINA NOUA Stogocica M Marinela-Giorgiana 1444 Rezeanu D Diana-Madalina OLT VIȘINA NOUĂ ȘCOALA GIMNAZIALĂ VIȘINA NOUĂ Tulpac D Lorena-Maria 1445 Ristea F Felicia-Marinela OLT VIȘINA NOUĂ ȘCOALA GIMNAZIALĂ VIȘINA NOUA Ristea F
LISTĂ NOMINALĂ din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284634]
-
et. 2, ap. 36, sectorul 2 (domiciliul legal), Str. Litoralului nr. 16, sectorul 2 (fără forme legale) București 1.500 192 Dobrea Silvica Str. Constantin Brâncoveanu nr. 118, bl. M2/4, sc. 2, et. 2, ap. 106, sectorul 4 București 2.000 193 Dragoman Ilie Marin Bd. Hristo Botev nr. 6, et. 1, ap. 2, sectorul 3 București 1.000 194 Gheorghe Adrian Str. Fărcășanca nr. 22, bl. Z17, sc. 4, ap. 62, sectorul 5 (domiciliul legal), str. Cpt. Nedelcu Ilie nr. 38A, sectorul 5
HOTĂRÂRE nr. 1.301 din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277640]
-
Stan, Viorica Ciurescu, din Banat; Maria Badiu, Dumitru Muțiu, Viorel Frățilă, Vasile Iova, Ghiță Baciu, Elena Bologa Ceuca și Iovănuț Ilarie, din Ardeal; Dumitru Margine din Oltenia, dar și tineri care astăzi se bucură de aprecierea publicului larg, precum Andreea Dragoman, Codruța Rodean, Ciprian Silași, Dorian Rain sau Geanina Buzan. Am colabrat în emisiunile mele cu adevărați coloși ai melosului popular, artiști care au lăsat în urma lor valori de nestemate, mărturii concrete ale măestriei artei lor, precum Gheorghe Zamfir, Lucretia Ciobanu
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
la Arad. Împreună cu maestrul Benone Sinulescu vor cânta de această dată arădenilor artiști nu în mai mică măsură iubitori ai melosului folcloric: Florica Bradu, Cornel Borza, Cornelia Căprariu Roman, Tiberiu Crișan, Adrian Stanca, Mircea Cârțișorean, Petrică Pasca, Malvina Naghi, Andreea Dragoman. Lugojul, oraș cu o componență multietnică predominată de romîni și germani, prin ceea ce făptuiește repetat, colaborând cu Asociația Cultural Artistică „Făgețeana”, împlinește în plan cultural aducerea la zi a ancestralității cinstirii cuvenite a oamenilor de seamă printr-o convingătoare comuniune
UN GLAS MAGNIFIC URSIT UNUI VODĂ AL CÂNTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377822_a_379151]
-
prin Agnita, a respectului față de ceea ce orașul Agnita a însemnat pentru formarea intelectuală și culturală a Domniei Sale. Irina Petraș este un Nume care onorează Agnita și oamenii ei. Mulțumiri membrilor Consiliului Local Agnita și Domnului Primar al orașului, ing. Ioan Dragoman, care au conferit titlul unui Nume de excepție pentru orașul de pe Valea Hârtibaciului. Prof. dr. Maria-Daniela Lorinczi Referință Bibliografică: IRINA PETRAȘ, CETĂȚEAN DE ONOARE AL ORAȘULUI AGNITA / Maria Daniela Pănăzan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2290, Anul VII, 08
IRINA PETRAȘ, CETĂȚEAN DE ONOARE AL ORAȘULUI AGNITA de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371721_a_373050]
-
trecerii ei prin Agnita, a respectului față de ceea ce orașul Agnita a însemnat pentru formarea intelectuală a Domniei Sale. Irina Petraș este un Nume care onorează Agnita și oamenii ei. Mulțumiri membrilor Consiliului Local Agnita și Domnului Primar al orașului, ing. Ioan Dragoman, care au conferit titlul unui Nume de excepție pentru orașul de pe Valea Hârtibaciului. De asemenea, mulțumesc conducerii Colegiului Tehnic „A. T. Laurian” (prof. Petruț Mirela-Monica, prof. Lăstun Otilia-Bogdana), pentru înțelegerea trăirii acestui eveniment, probabil unic, în istoria școlii. Le mulțumesc
IRINA PETRAȘ ESTE CETĂȚEAN DE ONOARE AL ORAȘULUI AGNITA de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371723_a_373052]
-
cercetătorii de strictă specialitate, care au aprofundat temeinic istoria sud-estului european. Iată, de pildă, un studiu foarte amănunțit închinat lui Alexandru Mavrocordat, fost timp de 32 de ani (sfârșitul secolului al XVII-lea, începutul celui de al XVIII-lea) mare dragoman al Porții, adică omul care a avut în mână firele tuturor relațiilor în care era cuprinsă Poarta. Autorul acelei monografii ajunge și el la concluzia că înfrângerea turcilor sub zidurile Vienei (1683) și anii imediat următori formează “tocmai epoca când
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a fost la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul celui următor declanșarea reculului ireversibil al Porții. Declinul militar a convins pe înalții ei demnitari de importanța diplomației, de necesitatea adaptării la sistemul european, de unde și creșterea rolului funcției de dragoman (creată în 1660). Vremea generalilor viteji trecuse: „la cîrmă veneau acum oameni capabili să mențină Imperiul pe linia de plutire. Ei erau recrutați din patriciatul greco-lavantin [...]. Cultivați, cunoscători ai gîndirii apusene, instruiți în mai multe limbi, capabili să negocieze cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Principate, balanța a înclinat, totuși cu întârziere, de partea rușilor. Cum era și de așteptat, „defecțiunea” românilor față de Puterea suzerană a provocat furia acesteia din urmă. Represiunile au fost crunte, luând forme fără precedent. Lui Grigore Callimachi, domnitorul Moldovei, și dragomanului Nicolae Draco li s-au tăiat capetele pentru trădare: o pretinsă deturnare a fondurilor destinate aprovizionării armatei otomane și, respectiv, cel de al doilea, pentru trădare și conivențe secrete cu cel dintâi. În septembrie 1769, Abaza pașa și domnitorul Munteniei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]