65 matches
-
Cina cea de Taină - operă care se află în sala de mese a mănăstirii Santa Maria delle Grazie - este considera‑ tă prima lucrare din perioada apogeului Renașterii. Prin această pictură sunt afirmate majoritatea principiilor importante ale picturii renascentiste italiene, 26 Drapaj - mijloc de expresie plastică, folosind reproducerea felului cum un veșmânt se modelează după corp. Buna‑vestire recunoscându‑se importanța artei, cât și importanța predecesorilor lui Leo‑ nardo din secolul al XV‑lea cum ar fi: Filippo Brunelleschi, Donatello, Ma‑ saccio
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
redă răul care deja i‑a intrat în trup ca urmare a trădării sale. Procedeele folosite de Giotto în această frescă întăresc dramatismul și intensitatea psihologică a scenei: lumina nocturnă, halebardele, torțele, gesturile personajelor precum și clar‑ob‑ scurul și diversitatea drapajelor, atrag atenția spre scena principală. De remarcat este faptul că Giotto prin această frescă, aflată printre alte fresce remarcabile, stabilește o paradigmă pentru pictura occidentală. Creând forme tridimensionale articulate cu linii și umbre și ocupând un spațiu real, Giotto integrează
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
lucrările de debut precum Bu‑ na‑vestire și Adorarea Magilor, netermi‑ nată, întâlnim gama completă a preocu‑ părilor ulterioare ale lui Leonardo ca pictor printre care: observarea detaliată a naturii, abilitatea de a reda perspectiva, modul sofisticat de a reda drapaje‑ le26 bazat pe buna înțelegere a clar‑obscurului, ușurința cu care personajele se mișcă în spațiu, întrebuințarea subtilă a luminii pentru a modela chipurile. 4.3.1. Cina cea de Taina Cei doisprezece apostoli sunt adunați în jurul lui Isus pentru
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Cina cea de Taină - operă care se află în sala de mese a mănăstirii Santa Maria delle Grazie - este considera‑ tă prima lucrare din perioada apogeului Renașterii. Prin această pictură sunt afirmate majoritatea principiilor importante ale picturii renascentiste italiene, 26 Drapaj - mijloc de expresie plastică, folosind reproducerea felului cum un veșmânt se modelează după corp. Buna‑vestire CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... Cina cea de Taină 127 recunoscându‑se importanța artei, cât și importanța predecesorilor lui Leo
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
rol pictural, reușind să mimeze și vibrația culorii. Semitonurile nuanțate, oferite de structura proprie aquatintei, prin cele câteva pete, materializează atât volumele, umbrele și luminile cât și texturile materialelor folosite. Astfel putem putem recepta diferit soliditatea unor forme față de moliciunea drapajului, chiar în absența altor detalii. Cele câteva pete de pe drapaj se pliază pe volumetria creată de cute subliniind geometria concretă a corpului. Gradația valorică a petelor este atât de bine organizată încât putem percepe firesc succesiunea de planuri. În imaginea
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
oferite de structura proprie aquatintei, prin cele câteva pete, materializează atât volumele, umbrele și luminile cât și texturile materialelor folosite. Astfel putem putem recepta diferit soliditatea unor forme față de moliciunea drapajului, chiar în absența altor detalii. Cele câteva pete de pe drapaj se pliază pe volumetria creată de cute subliniind geometria concretă a corpului. Gradația valorică a petelor este atât de bine organizată încât putem percepe firesc succesiunea de planuri. În imaginea de mai jos (Fig. 53) putem vedea cum Goya și-
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
o alătură științei orfevrului, operațiilor din laboratoare.” (Henri Focillon, Maeștrii Stampei, Ed. Meridiane, București, 1972) Pe lângă tema materialității, ca problemă a figurării, ca de pildă modalitățile plastice de figurare convingătoare a carnației, a apei, a ierbii sau a vegetației, a drapajului sau a elementelor de mobilier, se pune tema mereu conexă a materialității în sine a gravurii. Această seducție, sub aspect material, exercitată de gravură este realizată prin calitatea hârtiei, a reliefurilor plăcii incizate și a cernelii tipografice. Această din urmă
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
și cea postrenascentistă față de statuar. Reprezentînd un comportament spiritual care refuză chipul cioplit și orice fel de elogiu adus imanenței, grecul Myrodias a realizat o formă mai degrabă decorativă, derivată direct dintr-o civilizație marină, a valului, și din convenția drapajului amplu atît de familiar picturii bizantine, în vreme ce Caciorgna, lipsit de orice complex în fața tridimensionalului, a realizat o formă epică, a cărei discursivitate suplinește absența figurativului propriu-zis. Tot în spațiul unei construcții decorative, dar cu o mai pregnantă componentă arhitecturală, se
Pitești, 2003 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13516_a_14841]
-
fi avut în vedere, să n-o fi investigat asiduu, prin reveniri și prin variante, și a cărei salvare să n-o fi rîvnit în absolut. Individul și grupul, copilul și tînărul, maturul și bătrînul, bărbatul și femeia, nudul și drapajul opulent, pubertatea și maternitatea, acțiunea și odihna, țăranul și muncitorul, intelectualul rafinat și anonimul abrutizat, strălucirea și ruina, vigoarea și disperarea, aroganța și sacrificiul, toate și toți se regăsesc în aceeași obsesie a pictorului de a cuprinde nu atît accidentalul
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
stemei României, a celei a județului Timiș, arborarea drapelului și folosirea sigiliilor. Drapelul județului Timiș are formă dreptunghiulară cu lățimea egală cu 2/3 din lungime. Marginile poartă un paspol din fir de galben crom, iar marginea inferioară are un drapaj format din cinci semicercuri cu franjuri de culoare galben crom. În partea superioară a dreptunghiului se înscrie cu majuscule de tipar de culoare roșu vermion cuvântul România, iar pe partea inferioară, cu aceleași caractere, dar de culoare albastru cobalt, cuvintele
Agenda2003-18-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/280956_a_282285]
-
se înscrie cu majuscule de tipar de culoare roșu vermion cuvântul România, iar pe partea inferioară, cu aceleași caractere, dar de culoare albastru cobalt, cuvintele Județul Timiș. În interiorul dreptunghiului se reproduce întocmai stema județului. Modelul cu paspol din fir și drapaj este de ceremonial. Drapelul se arborează permanent la sediile C.J.T. și ale instituțiilor din subordine, precum și la punctele de trecere a frontierei din județ, la Aeroportul Internațional „Traian Vuia“ și Stadionul „Dan Păltinișan“ din Timișoara. LILIANA SCRIPCĂ Conformare la prevederile
Agenda2003-18-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/280956_a_282285]
-
care ar corespunde aspirației postbizantine din opera lui Paciurea, este, și în concepția lui Brâncuși, tot unul cu sursă bizantină, și anume Rugăciunea. Numai că, spre deosebire de Paciurea care s-a oprit la ornamentica bizantină, la exterioritatea previzibilă și mecanică a drapajului, Brâncuși extrage din tipologia bizantină austeritatea lăuntrică și monumentalitatea indescriptibilă a sacralității. Fără cea mai elementară descripție și fără nici o aluzie individualizatoare, hieratica Rugăciunii constă în resorbția substanței în atitudine, în dematerializarea formei sub presiunea unui sentiment energic și imponderabil
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]
-
care ar corespunde aspirației postbizantine din opera lui Paciurea, este, și în concepția lui Brâncuși, tot unul cu sursă bizantină, și anume Rugăciunea. Numai că, spre deosebire de Paciurea care s-a oprit la ornamentica bizantină, la exterioritatea previzibilă și mecanică a drapajului, Brâncuși extrage din tipologia bizantină austeritatea lăuntrică și monumentalitatea indescriptibilă a sacralității. Fără cea mai elementară descripție și fără nici o aluzie individualizatoare, hieratica Rugăciunii constă în resorbția substanței în atitudine, în dematerializarea formei sub presiunea unui sentiment energic și imponderabil
Trei ipostaze ale absolutului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12476_a_13801]
-
retorică exterioară sau de efort implicit, către figurația ambiguă, amestec de coduri convenționale și de vocație autentică a sfințeniei, a imaginii de tip bizantin. Și spre deosebire de Mestrovic sau de Paciurea, care au încercat adaptarea grafismului bizantin la tridimensional prin sugestia drapajelor și prin vibrația ritmică a suprafețelor, testînd chiar o punere în surdină a volumului prin efectul decorativ sau prin experiența reliefului, Brâncuși construiește atemporalitatea aproape abstractă și întregul hieratism al imaginii fără contaminări stilistice și fără transferuri de limbaj. Așadar
Destine europene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13577_a_14902]
-
sugestie bizantină se manifestă și aici, inhibînd ferm orice tentație a retoricii și a volumetriei anatomice. Dar memoria codurilor bizantine nu se manifestă prin transferuri și prin mimetism în relație cu pictura murală, prin statica formei și prin transpuneri de drapaje (așa cum încercaseră, la vremea lor, Mestrovici și Paciurea), ci prin intuirea structurilor intime ale formei în gîndirea plastică de sorginte orientală. Murnu deposedează volumul de orice încărcătură parazitară, de tot ceea ce ar putea compromite stricta necesitate a mesajului, și reține
Despre unitate și treime by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12388_a_13713]
-
proces este transferul, adaptarea stilistică, preluarea aproape mecanică a viziunii din pictura bizantină. Asemenea lui Mestrovici, un alt exponent al climatului oriental-ortodox, chiar dacă el era de origine croată, Paciurea încearcă, în Madona Stolojan, hieratizarea sculpturii prin adaptarea în relief a drapajului din pictură și prin stingerea caracterelor individuale într-o anumită tipologie abstractă. Cum o asemenea tentativă nu putea fi dusă prea departe din pricina riscului major al eșuării în rețetă, sculptorul încearcă o altă soluție, și anume supradimensionarea, ieșirea din scară
Statuarul românesc între Occident și Orient by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6393_a_7718]
-
proces este transferul, adaptarea stilistică, preluarea aproape mecanică a viziunii din pictura bizantină. Asemenea lui Mestrovici, un alt exponent al climatului oriental-ortodox, chiar dacă el era de origine croată, Paciurea încearcă, în Madona Stolojan, hieratizarea sculpturii prin adaptarea în relief a drapajului din pictură și prin stingerea caracterelor individuale într-o anumită tipologie abstractă. Cum o asemenea tentativă nu putea fi dusă prea departe din pricina riscului major al eșuării în rețetă, sculptorul încearcă o altă soluție, și anume supradimensionarea, ieșirea din scară
Sculptura românească, de la reprezentare la teologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10628_a_11953]
-
un proces de adaptare la gîndirea, la normele de reprezentare și, finalmente, la toate toposurile specifice. Adaptarea sculpturii la modelele mentale bizantine și la rigorile gîndirii de tip ortodox au încercat-o, de pildă, Mestrovici și Paciurea prin transferul stilisticii drapajului din bi- în tridimensional, adică din pictură în sculptură. Și exemplele ar putea continua și cu alte forme de adaptări. Dar daca în spațiul ortodox mai există un minimal reper corporal, în cel monofizit el este complet sublimat. Privită în
Arta ca rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17953_a_19278]
-
proces este transferul, adaptarea stilistică, preluarea aproape mecanică a viziunii din pictura bizantină. Asemenea lui Mestrovici, un alt exponent al climatului oriental-ortodox, chiar dacă el era de origine croată, Paciurea încearcă, în Madona Stolojan, hieratizarea sculpturii prin adaptarea în relief a drapajului din pictură și prin stingerea caracterelor individuale într-o anumită tipologie abstractă. Cum o asemenea tentativă nu putea fi dusă prea departe din pricina riscului major al eșuării în rețetă, sculptorul încearcă o altă soluție, și anume supradimensionarea, ieșirea din scară
Sculptura românească între Apus și Răsărit by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9690_a_11015]
-
Din punerea simultană în criză a celor două modele culturale și filosofice, se nasc atît statica și masivitatea formelor, asimilabile unui romanic tardiv și unui primitivism bizar, cît și tentația întoarcerii la preluarea decorativă, în plan, a unor elemente de drapaj bizantin, așa cum încercaseră, cu mulți ani în urmă, Ivan Mestrovici și Dimitrie Paciurea (în Madona Stolojan). Dar dacă Mestrovici și Paciurea făceau doar un experiment de limbaj, încercau o adaptare, e drept, mai curînd mecanică, a expresiei lineare și grafice
Arta bicefală (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16827_a_18152]
-
fi avut în vedere, să n-o fi investigat asiduu, prin reveniri și prin variante, și a cărei salvare să n-o fi rîvnit în absolut. Individul și grupul, copilul și tînărul, maturul și bătrînul, bărbatul și femeia, nudul și drapajul opulent, pubertatea și maternitatea, acțiunea și odihna, țăranul și muncitorul, intelectualul rafinat și anonimul abrutizat, strălucirea și ruina, vigoarea și disperarea, aroganța și sacrificiul, toate și toți se regăsesc în aceeași obsesie a pictorului de a cuprinde nu atît accidentalul
Viziunea lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9976_a_11301]
-
proces este transferul, adaptarea stilistică, preluarea aproape mecanică a viziunii din pictura bizantină. Asemenea lui Mestrovici, un alt exponent al climatului oriental-ortodox, chiar dacă el era de origine croată, Paciurea încearcă, în Madona Stolojan, hieratizarea sculpturii prin adaptarea în relief a drapajului din pictură și prin stingerea caracterelor individuale într-o anumită tipologie abstractă. Cum o asemenea tentativă nu putea fi dusă prea departe din pricina riscului major al eșuării în rețetă, sculptorul încearcă o altă soluție, și anume supradimensiopnarea, ieșirea din scară
Statuarul românesc între Occident și Orient by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6603_a_7928]
-
proces este transferul, adaptarea stilistică, preluarea aproape mecanică a viziunii din pictura bizantină. Asemenea lui Mestrovici, un alt exponent al climatului oriental-ortodox, chiar dacă el era de origine croată, Paciurea încearcă, în Madona Stolojan, hieratizarea sculpturii prin adaptarea în relief a drapajului din pictură și prin stingerea caracterelor individuale într-o anumită tipologie abstractă. Cum o asemenea tentativă nu putea fi dusă prea departe din pricina riscului major al eșuării în rețetă, sculptorul încearcă o altă soluție, și anume supradimensionarea, ieșirea din scară
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
care ar corespunde aspirației postbizantine din opera lui Paciurea, este, și în concepția lui Brâncuși, tot unul cu sursă bizantină, și anume Rugăciunea. Numai că, spre deosebire de Paciurea care s-a oprit la ornamentica bizantină, la exterioritatea previzibilă și mecanică a drapajului, Brâncuși extrage din tipologia bizantină austeritatea lăuntrică și monumentalitatea indescriptibilă a sacralității. Fără cea mai elementară descripție și fără nici o aluzie individualizatoare, hieratica Rugăciunii constă în resorbția substanței în atitudine, în dematerializarea formei sub presiunea unui sentiment energic și imponderabil
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
sete de eliberare. Culoarea este un strigăt, compoziția o scurtă narație presărată și ea cu interjecții, iar imaginea, în anbsamblul ei, o autobiografie complex transfigurată. Grădina sau cimitirul, curtea ori fațada, formele somptuoase ale unui interior sau substanța eterică a drapajelor, care se învecinează cu lumina profundă a unui felinar și cu aceea fără sursă a unei cruci, sînt tot atîtea momente perfect identificabile ale unei conștiințe umane și artistice sfîșiate între bucurie și melancolie neagră, între disperări incomensurabile și adevărate
Ioana Bătrânu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10891_a_12216]