47 matches
-
THURA (burmeză, Birmania = ne) TIU = TSU în caraja (macro - ge, Brazilia) TOMA (wiyot, nordul Californiei) TOREI (axunašina) TŰLENA în taos UTIN (limba efik, Nigeria) UTU (sumeriana, Irakul actual) VARĂ în molima, Papua N. Guinee = VARANG VELA (dravidiana, melaneziana, polineziana) VERA (dravidiana, melaneziana, polineziana) drav. konda VIRAG în budukh VIRYG în rutul și tsakur (Caucaz) WANTA (warlpiri, nat. austral.) WARANG în kairiru Papua N. Guinee WAS în molalla, penutiană, nat. amer. WATU în miwok (nat. amer.) WE (yula, tem, niger-congo) WEYU (karib
SUN IN WORLD LANGUAGES DENUMIRI ALE SOARELUI IN LIMBILE LUMII de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360060_a_361389]
-
și slavă (< sol „soare“) cf. și skr. śula „idem“, cf. tagalog suligi și mong. sulde „sulița“. Iată și numele german al suliței gări. El se compară cu gar, gară „bat, prăjina“ în solonă (tunguso-manc.), cu gară „bat, prăjina“ în konda /dravidiana, sudul Indiei, cu giri „prăjina“ în tsezi (Caucaz), gor „prăjina“ în udi (Caucaz) și în spatele acestor cuvinte este soarele garri în ngadjon (Australia), grian la celți. Și în cecena (ingușă) ga: ra, gar e o bucată de lemn despicat. Se
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
a fi < magh. nap cu n- dispărut. Iată alte ciudățenii. Germ. spiess și ucr. șpis „sulița“ seamănă cu soarele fenician sipis = sepes = sapas, berva în umbriana explicată prin * gwern - e asemănătoare și cu veru latin și cu beru în malto (dravidiana), zulu klwa = iklwa (Africa de Sud) - similar bg. kolve „țăruș, țeapă“ (la pl.) iar umkhonto se apropie de gr. akondio (= akontio), keka, sulița în ayapathu (Australia) aduce cu kuikae „soare“ în kapishana (Venezuela, Brazilia) cf. și qwick „rapid“ în engleză! În schimb
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
gruzinul omi „război“; balt. kars e în legătură cu cerul *ker, dar și cu soarele Khores, la irano-slavi; magh. harc se compară cu iran. hor, dar e același cu balt. kars cu k > h: sl. voina e legat de bela/vela „soare“ (dravidiana) ca si borba „lupta“ (bela/bera) iar lat. lucta trebuie să aibă ceva comun cu luc din luks „lumină“ (soarelui), poate și cu lak „soare“ (atakapa, Texas). Iată și în limba bukusu (bantu, Africa) „război“ e soolo față de sol „soare
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
dhama în chakma (Bangladesh) ~ ndama ( »s. » în continuare « soare »). Lat.gladius îl compar cu ghali”s.” în klatskanie, Alaska, si cu galo” s. » în sinaugoro (Papua N.G.), în tamil sabie se zice val iar sulița vel cf. vela « s. » în dravidiene și melaneziana; jap.katana și telugu katti »sabie »~ kath, soarele etrusc; mong.s elemcf. selao »astru diurn » în dzoratai, Elveția;kal în coreeană cf. kala, soarele în hawaiana; tc. Kilichcu hawaianul de mai sus, vezi și kolo »luminatorul zilei » în
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
Oceania) cf. daga „soare“ în cercheza (Caucaz); dara „sânge“ comun oceanic, cf. dare „soare“ în maipuană (Papua Nouă Guinee), respectiv dârî în tagota (Papua N. Guinee); magh. vér „sânge“ (și în alte limbi fino-ugrice) cf. vera „soare“ în polineziana, melaneziana, dravidiana; semiticul dăm se compară cu masai ndama „soare“, cu hidoma „soare“ în nipode witoto (nat. amer.) și cu da „astrul zilei“ în central pomo (nat. amer.) + m „al meu, acesta“; țig. rât „sânge“ amintește de soarele egiptean ra, dar și
THE ORIGIN OF LANGUAGE.BLOOD. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340987_a_342316]
-
e alceva, păstrează urmele civilizației britanice deși peste tot te întâmpină cu temple budiste impresionante. Se simte și tradiția vechiului regat Kandy și vechea civilizație vedda că o continuare din antică Indie amestecata cu populația băștinașa sinhaleza și mai tarziu dravidiana. Sinhalezii au conviețuit două milenii cu tamilii care s-au așezat în nord până la venirea portughezilor în 1505, apoi a olandezilor în 1658 și a englezilor în 1795-1796 pe care mai apoi în 1802 au declarat insula drept colonie britanică
PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343980_a_345309]
-
și Shiwini, zeul soarelui în vechiul Urartu (Caucaz). • denumirea Dakota din S.U.A. înseamnă „prieteni, aliați“, după noi se compară cu daka „soare“ în makah (S.U.A.). • v. ind. sakhi „prieten“ cf. saku „soare“ în l. caddo (nat. amer.), suka „stea“ în dravidiana, siqiniq „soare“ la eschimoși. La fel si lat. socius „soț, prieten, aliat“. • camarad pare legat de kam „soare“, (țig., nag.) ori qamar „luna“ la arabi. • skr. mitra „prieten“ e clar iranianul Mitra soarele. • și jap. tomo „prieten“ se compară cu
de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348943_a_350272]
-
Familia semitica / 169 6.3.2. Familia egipteană / 170 6.3.3. Familia berbera / 170 6.3.4. Familia cușitică / 170 6.3.5. Familia ciadică / 171 6.3.6. Familia omotică / 171 Bibliografie specială / 171 6.4. Marea familie dravidiana / 174 Bibliografie specială / 175 6.5. Marea familie uralo-altaică / 175 6.5.1. Familia uralică / 179 6.5.1.1. Grupul fino-ugric / 179 6.5.1.2. Grupul samoed / 180 6.5.1.3. Grupul yukaghir / 180 6.5.2
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
instrumente gramaticale) sau fonoprozodice (intonația, ca în chineză). În limbile izolante fiecare cuvînt este invariabil și este alcătuit dintr-un singur morfem. Categoriile gramaticale sînt exprimate prin alte cuvinte din context sau prin topica. Aglutinanta - turcice, mongolice, fino-ugrice, tunguso-manciuriene, samoiede, dravidiene, bantu, japoneză, gruzina, basca etc. Aglutinarea este un tip special de afixare, întîlnită în limbi precum cele uralo-altaice sau nigero-congoleze, spre deosebire de fuziunea specifică flexiunii. Limbile aglutinante se aseamănă cu cele flexionare prin faptul că un cuvînt ia forme diferite în funcție de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cu alte familii de limbi (uralice și altaice) sub numele de nostratică 224 (termen derivat de Pedersen din lat. noster, nostră). Din ipotetica super-familie nostratică, alături de familia eurasiatica (indo-europeană, uralică și altaica), ar face parte și familiile afro-asiatică, kartveliană și dravidiana, în viziunea lui Allan R. Bomhard 225. Joseph Greenberg a propus și el o variantă lărgita, sub numele de macrofamilia eurasiatica 226. Lingvistul american include în familia limbilor eurasiatice, alături de limbile indo-europene, uralice și altaice și alte familii și limbi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de Sud-Est) 7.6. Eniseică (1 limba în Rusia) 7.7. Na-dené (34 de limbi în SUA și Canada) 8. Afro-asiatică (241 de limbi în Africa de Nord, Orientul Apropiat și Orientul Mijlociu) 9. Kartveliană (4 limbi în Caucaz, Turcia și Iran) 10. Dravidiana (28 de limbi în sudul Indiei) 11. Eurasiatica 11.1. Indo-europeană (aproximativ 150 de limbi în Asia și Europa) 11.2. Uralo-yukaghiră (24 de limbi în Rusia, Ungaria, Finlanda, Estonia) 11.3. Altaica (63 de limbi în Asia și Asia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
the Americas, Stanford University Press, Stanford, 1987, Greenberg propunea următoarea clasificare: 1. Khoisan 2. Nigero-kordofaniană 3. Nilo-sahariană 4. Afro-asiatică 5. Caucaziana de Nord 6. Caucaziana de Sud 7. Eurasiatica (Indo-hitită, Uralică, Yukaghiră, Altaica, Coreeană, Japoneză, Ainu, Ghiliak, Ciukoto-kamceatkiană, Eschimo-aleută) 8. Dravidiana 9. Chino-tibetană 10. Austro-asiatică 11. Austro-tai 12. Indo-pacifică 13. Australiană 14. Na-dené 15. Amerindiana Merritt Ruhlen se bazează pe această clasificare, căreia îi aduce unele mici modificări și completări (v. Ruhlen, Familiile de limbi ale lumii, în A Guide to
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
temps, Paris, 2006. Woodard, Roger D. (editor), The Ancient Languages of Mesopotamia, Egypt and Aksum, Cambridge University Press, Cambridge, 2008. Woodard, Roger D. (editor), The Ancient Languages of Syria-Palestine and Arabia, Cambridge University Press, Cambridge, 2008. 6.4. MAREA FAMILIE DRAVIDIANA Este o familie de limbi pre-indo-europene, împinse spre sudul Indiei de limbile indice. Substrat al limbilor indiene. Pentru prima dată se vorbește de existență limbilor dravidiene (tamil și telugu) în lucrarea lui Alexander D. Campbell, Grammar of the Teloogoo Language
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și a propozițiilor subordonate. Topica adjectiv-substantiv-verb și SOV. Au o tradiție culturală și literară foarte veche și bogată. Kodagu și tulu au devenit abia recent limbi literare, restul rămînînd limbi tribale, fără scriere. Limba tamil este cea mai importantă limba dravidiana și, alături de hindi și bengali este una din cele trei limbi majore ale Indiei. După sanscrita, are cea mai veche și bogată literatura din India. Cel mai vechi text este Tolkappiyam, un tratat de poetica și gramatică din secolele III
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
din cea brahmana. Tamil este caracterizată prin diglosie (diferențe foarte mari dintre limba scrisă standard și varianta vorbită). Unele cuvinte sînt împrumutate de engleză: catamaran, curry, mango, orange etc. Ethnologue enumeră 85 de limbi dravidiene. Grupul nordic (6): brahui (limba dravidiana nevorbita în India, ci în provincia Baluchistan din Pakistan), kurukh, kurukh nepaleza (Nepal), kumarbhag, sauria (malto), kisan Grupul central (5): gadaba, kolami, duruwa, naiki, parji Grupul sud-central (22): telugu (chenchu, manna-dora, savara, telugu, waddar), gondi (gondi, khirwar, maria, muria, nagarchal
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
India 352 6 88,7 11. javaneza austroneziana, indoneziana Indonezia 3 84,3 12. germană indo-europeană, germanica Germania 18 78,1 13. coreeană izolată sau uralo-altaică Coreea 5 77,2 14. franceză indo-europeană, romanica Franța 51 75,9 15. telugu dravidiana India 2 74 16. marathi indo-europeană, indo-iraniană India 1 71,8 17. turcă uralo-altaică Turcia 8 70,9 18. tamil dravidiana India 6 68,8 19. vietnameza austro-asiatică, mon-khmer Vietnam 3 67,8 20. urdu353 indo-europeană, indo-iraniană Pakistan 6 64
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
13. coreeană izolată sau uralo-altaică Coreea 5 77,2 14. franceză indo-europeană, romanica Franța 51 75,9 15. telugu dravidiana India 2 74 16. marathi indo-europeană, indo-iraniană India 1 71,8 17. turcă uralo-altaică Turcia 8 70,9 18. tamil dravidiana India 6 68,8 19. vietnameza austro-asiatică, mon-khmer Vietnam 3 67,8 20. urdu353 indo-europeană, indo-iraniană Pakistan 6 64 21. italiană indo-europeană, romanica Italia 10 63,8 22. malaeza austroneziana, indoneziana Malaezia 13 60,5 23. persana (dări și iraniană
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de vorbitori Număr Procentaj Total Procentaj Altaica 356 63 0,89% 164.439.055 2,61% Australiană 201 2,83% 40.397 Austro-asiatică 170 2,39% 102.502.739 1,63% Creole 88 1,24% 40.483.025 0,64% Dravidiana 84 1,18% 229.294.360 3.64% Hmong-Mien 38 0,53% 9.334.840 0,15% Japonică 357 12 0,17% 123.067.790 1,95% Kartveliana 5 0,07% 4.854.510 0,08% Khoisan 24 0,34
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Vîrstă în secole Nilo-sahariană 150 Afro-asiatică 113 Khoïsan 111 Trans-Noua-Guinee 100 Nigero-congoleză 100 Australiană 95 Altaica 77 Indo-europeană 70 Uralică 60 Chino-tibetană 60 Oto-mangueană (amerindiana) 55-60 Uto-aztecă (amerindiana) 48 Salish (amerindiana) 45 Misumalpană (amerindiana) 43 Maya (amerindiana) 41 Kartveliană 40 Dravidiana 40 Hmong-mien 40 Ciukoto-kamciatkiană 40 Austroneziana 35 Na-dené 35 Irocheza (amerindiana) 35 Tai-kadai 30 Eniseică 30 Eskimo-aleută 30 Algică (amerindiana) 30 BIBLIOGRAFIE GENERALĂ Adamczewski, Henri, Le français déchiffré. Clé du langage et des langues, Armand Colin, Paris, 1991. Adamou, Evangelia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tipologica 187, 207, 210, 220, ~a limbilor 20, 30, 31, 39, 40, 41, 45, 53, 58, 124, 129, 224, 358, 379, bio~ 43, 46, 47, 380, 383 DoBeS, Proiectul ~ 215 dogri 255, 325; v. și pahari dogon 212, 255, 327 dravidiana 50, 89, 97, 119, 121, 122, 123, 138, 174, 175, 226, 243, 247, 248, 256, 266, 274, 283, 303, 307, 308, 310, 330, 340, 342, 347, 351, elamo-~ 123, 226 durată vocalica 88, 259 dyirbal 95, 204, 255, 291 dzongkha
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Devampiya Tissa (247 - 207 î.Hr.) că religie oficială budismul, la a cărui răspândire în Asia se sud est Ceylonul va contribui plenar în secolele următoare. Începând din secolul al III-lea î.Hr., în nordul insulei pătrund triburi tamile, de limbă dravidiana, originare din sud Indiei. Populația singhaleza constituie elementul majoritar, hegemon, elementul tamil rămânând grupat în peninsula Jaffna din nord. Dualismul singhalezo-tamil se va menține timp de două milenii, conducând în ultimele decenii ale secolului al XX-lea la o situație
Sri Lanka () [Corola-website/Science/297988_a_299317]