1,121 matches
-
cam ‘neștiutoare’ medievală, Ceea ce avea să devină din a noastră mică țară, O prea Marea Curățeniei Morală și de conduită, Cea care și de marii gânditori a fost preamărită! Acei care nu știiau decât de mișelii și de lichele, Iar dregătorii cunoșteau doar de a lor plăcere, Subjugând, doar apărând ca domni pe un pământ, Ce nici n-au moștenit, scăpărând dintr-un neant.. La toți acei mișei, hoți, venetici le-a dat de leac, Prin 'deretici c-o mare țeapă
VLAD ŢEPEŞ de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1403185225.html [Corola-blog/BlogPost/370256_a_371585]
-
în lucruri mărunte, n-ai cum să ‘subconjori’? Cum de pocaluri de aur se aflau în pustiuri, Și orice cuveneli domneau atunci pe drumuri, Unde pocaluri mai erau -cinstea și respectul, Munca, bunacuviință de a cuvine “plus zlotul”! Și pe dregători îi instrui că nelenea-i sfânta, Căci fără de sudoare pedeapsa-i cea cruntă, Cum cei responsabili duc la cap de ce se apucă, Și-și fac trebi lovind frontal orice altă nălucă! Pentru acei ce-au venit să schimbe orânduiri, Ceea ce el
VLAD ŢEPEŞ de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1403185225.html [Corola-blog/BlogPost/370256_a_371585]
-
în mâna înșelătorilor ăstora, și nu cred că greșea prea mult, pentru că știți rigoarea cu care trata împăratul problemele de acest fel. Personal am fost de acord cu porunca imperială. Mai era o problemă. Aproape toți senatorii, înalții funcționari și dregători ai statului, curtezanele, foarte mulți cavaleri, soldații și ofițeri de rang superior sau inferior mergeau la șarlatani de genul ăsta și căutau răspunsuri la întrebări de tot felul. Marea majoritate a celor care mergeau la ghicitori întrebau cum să facă
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
anterioare. Se argumentează că ambele texte nu s-au păstrat în original ci doar în transcriere, în registrul papal „Liber Censum Camerae Apostolicae” și poate fi o greșeală a copistului. Se face totodată mențiunea că în acea perioadă exita un dregător Luca, care între 1229 și 1230 avea demnitatea de mare paharnic al regelui Andrei al II-lea și care putea fi Luca banul, în timp ce Iula banul, menționat în documentele din 27 noi. 1233 și 22 august 1233, cercetătoarea consideră că
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1445580086.html [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
văzut Prin Puterea lui IISUS, în Care au și Crezut ! Simțind că EL e Tăria, ce mereu Tămăduiește Care ne-Învață despre TATĂL și prin DUH, ne Mântuiește ! ............................................ Sf.Mc.Miron Preotul. Trăia-n Ahaia (Grecia), când Decius era-Împărat Iar Antipatros Dregător, ce-ntre Creștini sânge-a vărsat... Din neam bun, bune-obiceiuri, cu dragoste pentru CHRISTOS Și pentru cei ce-aveau Credință, s-a dovedit a fi Milos ! În Ziua Sfântă de Crăciun, în timpul Slujbei, Antipatros, A venit ca să îi prindă pe-
SF.MC.DIOMID DOCTORUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1439833571.html [Corola-blog/BlogPost/373422_a_374751]
-
dragoste pentru CHRISTOS Și pentru cei ce-aveau Credință, s-a dovedit a fi Milos ! În Ziua Sfântă de Crăciun, în timpul Slujbei, Antipatros, A venit ca să îi prindă pe-Închinătorii în CHRISTOS ! Din fața Sfintei Sfintelor, Preotul l-a dojenit Iar Dregătorul mânios, strujit pe lemn l-a răstignit... Pus în văpaia focului, scutul lui IISUS CHRISTOS Prefăcut-a dogorârea, în ceva pașnic, răcoros ! I-au scos pielea în fâșii : curele până la picioare... Păzit de Îngerii din Cer și când l-au
SF.MC.DIOMID DOCTORUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1439833571.html [Corola-blog/BlogPost/373422_a_374751]
-
Prefăcut-a dogorârea, în ceva pașnic, răcoros ! I-au scos pielea în fâșii : curele până la picioare... Păzit de Îngerii din Cer și când l-au aruncat la fiare ! Rușinat că-n aste chinuri, răbdând, Miron nimic n-a zis, Antipatros Dregătorul, prin Diavolul s-a sinucis. Apoi în Cetatea Cizic, lui Miron capul i-au tăiat Iar DOMNU' Păcii-n Veșnicie, Mucenic l-A-Încununat ! .......................................... Sf.Mc.Flor și Lavru. Au fost frați nu doar de sânge, dar și în Dreapta Credință Pentru CHRISTOS îndurat
SF.MC.DIOMID DOCTORUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1439833571.html [Corola-blog/BlogPost/373422_a_374751]
-
Au fost frați nu doar de sânge, dar și în Dreapta Credință Pentru CHRISTOS îndurat-au și moartea prin suferință.! Au fost săpători în piatră, ucenici-meșteșugește Sfinților Proclu și Maxim, ce i-a format Duhovnicește ! Le-au fost uciși Îndrumătorii, sub Dregătorul Licheon C-aveau un alt Împărat : IISUS Mântuitor și DOMN ! În altă Țară-au fost ceruți, ca din piatră să zidească Pentru-nchinarea la idoli, o capiște idolească... Tot câștigul lor bănesc, în argint agonisit Dar și Învățătura Sfântă, săracilor au
SF.MC.DIOMID DOCTORUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1439833571.html [Corola-blog/BlogPost/373422_a_374751]
-
l-au așezat Dar Cineva venit din Cer, l-A scos viu, nevătămat ! Deși i-au condamnat la moarte, să piară-n taină i-au lăsat (De frica poporului...) și în CHRISTOS s-au Botezat, În apă în Cilicia ! Când Dregătorul a aflat, Lor și la 2.500, capetele le-au tăiat... Și toți aceștia, Mucenici, Cunună-n Ceruri au primit De la Cel ce e-Începutul, și Viața fără de sfârșit ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, Jud.Olt
SF.MC.DIOMID DOCTORUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1439833571.html [Corola-blog/BlogPost/373422_a_374751]
-
Locurile Sfinte. Averea lui imensă însă, râvnită de turci, precum și intrigile de la Curte, i-au grăbit sfârșitul. Dar astfel, voievodul și-a încununat fruntea lui, ca și a celor 4 feciori și a lui Ianache Văcărescu, primul său sfetnic și dregător, care era și unchiul soției sale, cu sfântul nimb al muceniciei pentru credința ortodoxă, pe care nu a părăsit-o nici în fața călăului. Astfel, în apropierea Paștelui anului 1714, printr-un trimis al înaltei porți, care a sosit la București
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
la ochi, batjocorit de nenumărate ori, scuipat, lovit peste față și îmbrâncit. În curtea lui Caiafa, Iisus trăiește al doilea stadiu al suferințelor Sale. Și câte încă avea să mai îndure până la Înviere? De la Caiafa, l-¬au dat pe mâna dregătorului Pilat din Pont. În ziua de Paști, Pilat avea obiceiul să elibereze câte un întemnițat. Pe atunci, aveau în lanțuri un tâlhar numit Baraba, care a ucis, a jefuit și toată lumea se temea de el. Pilat a cerut poporului să
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1428661853.html [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
cu o mulțime de sate. Domnului Moldovei i se confirmă dreptul de posesiune asupra Ciceiului și Cetății de Baltă, pe care încă Ștefan cel Mare le primise de la Matei Corvin. În cetățile și posesiunile moldovene din Transilvania, Petru Rareș numește dregători și pârcălabi aduși din Moldova. Cetatea săsească Bistrița se supune lui Petru Rareș și plătește tribut 1000 de florini domnului moldovean. Secuii recunosc imediat puterea lui Petru Rareș și i se supun. Mai mult, Ioan Zapolya în urma trataivelor de la Lipova
DOMNITORUL MOLDOVEAN PETRU RAREȘ A ÎNCERCAT PRIMA DATĂ SĂ UNEASCĂ ȚĂRILE ROMÂNE, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1449591099.html [Corola-blog/BlogPost/342634_a_343963]
-
aruncat în iesle au venit pompierii și l-au amendat putea să dea foc la lume la lumea asta nenorocită?! au venit preoții și l-au binecuvântat cel ce crede în noi va birui moartea au venit politicienii și marii dregători ... Citește mai mult am pironit timpulsă nu alunece pe autostrada soareluidar el nebunul a țâșnit ca o rachetălepădând una câte una potcoavele lovind în ușa de la șură în care necheza un mânzabia fătat pe-un braț de paieamirosind a pelincuțe
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
de jăratec și l-a aruncat în iesleau venit pompierii și l-au amendatputea să dea foc la lumela lumea asta nenorocită?!au venit preoții și l-au binecuvântatcel ce crede în noi va birui moarteaau venit politicienii și marii dregători... XXXIII. O SĂ MĂ BUCUR C-AI PLECAT..., de George Safir , publicat în Ediția nr. 1412 din 12 noiembrie 2014. te-ai întrecut, toamnă, cu gluma, nu-mi mai spui la revedere și pleci lăsând în urmă bruma pe care nimeni
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
1623 el era căpitan de dorobanți 8-ne face să împingem data nașterii sale în ultimul deceniu al secolului al XVI-lea .Nu cunoaștem cu certitudine starea socială a tatălui său. De asemenea nu credem că a fost însă mare dregător, nici civil, nici militar .Credem însă că a deținut mici dregătorii administrative și militare la granița de vest a Țării în zona Balta, Prejna, Costești-Izverna , încălcată deseori de străini . Aceasta a permis probabil, tatălui său și apoi lui Buliga însuși
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
de dorobanți , iar între 10 noiembrie 1653 și 25 aprilie 1654 și anul 1655 ca agă conducând însă același corp al dorobanților 9-. După cum se vede cariera lui Lupu Buliga a fost eminamente militară, el ne fiind , în pofida favori domnești, dregător în divanul domnesc decât în ultimele șase luni ale domniei lui Matai Basarab , când , probabil , din cauza defecțiunii cunoscute a dorobanților și seimenilor a fost necesar să se încredințeze marelui căpitan Buliga și responsabilități politice. Pentru noi este întru totul clar
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
când , probabil , din cauza defecțiunii cunoscute a dorobanților și seimenilor a fost necesar să se încredințeze marelui căpitan Buliga și responsabilități politice. Pentru noi este întru totul clar că el s-a afirmat și a fost cunoscut, în primul rând ca dregător militar de graniță, calitate în care probabil l-a cunoscut și pregătit aga Matei , viitorul Domn. De altfel chiar și după înscăunarea lui Matei Basarab, în principal responsabilitățile lui Lupu Buliga erau tot pe granița de vest, căci apare în
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
într-o primă încercare de luare a domniei , nu ne sunt întru totul clare. Este posibil ca politica filo grecească a lui Leon Vodă, măsurile fiscale adoptate , să-l fi afectat și pe el, care începuse să se ridice ca dregător militar și boier. Oricum, faptul că atât ieșirea cât și intrarea în țară a lui Matei Basarab , după prima tentativă s-a făcut prin nord -vestul județului Mehedinți, ne îndreptățește să presupunem că la ambele acțiuni a participat și Lupu
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
în timp la două secole unul de altul, provin din același areal din același neam sau aproape înrudiți este remarcabil și constituie un motiv de meditație pe tema apariției și activității personalităților în istorie. 8.Nicolae Stoicescu , Dicționar al marilor dregători din Țara Românească și Moldova , București , Editura Enciclopedică Română ,1971,p. 132.Lupu Buliga a mai avut cel puțin un frate ,Balaci, probabil mai mare , cu care urma să împartă , în 1650 , o parte din Ciovârnășani A.O, VIII , 1929
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
31 boieri mijlocii și 36 mici boieri, împreună cu cca 200 boiernași, boieri de neam , mazili, etc., asigurau administrația, supravegherea și desfășurarea vieții economice și sociale , precum și activitatea militară- slujitorească din Oltenia epocii lui Constantin Brâncoveanu. Unii dintre aceștia erau mari dregători în Sfatul Domnesc, în importante dregătorii, slujbe și misiuni domnești în țară și străinătate, dar temeiul lor era în Oltenia. Ceilalți constituiau țesătura administrativă și socială pe care se baza Constantin Brâncoveanu în Oltenia, pentru ca viața oamenilor și interesele domniei
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406805927.html [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
-ul lui. Proiectul pe Moldova nu poate fi făcut intr-un singur mandat. Nici de administrația locală, nici de administrația guvernamentală. Pe mine mă doare sufletul când mă gândesc că în 26 de ani eu am fost cel mai înalt dregător al Moldovei. Ca ministru al economiei și finanțelor am avut cea mai mare poziție pe care un moldovean a avut-o în structurile statului. Nu am avut Președinte moldovean, nu am avut Prim Ministru, nu am avut Președinți de Camere
MOLDOVA E A URMAŞILOR NOŞTRI! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1456890895.html [Corola-blog/BlogPost/376158_a_377487]
-
sa porni Speranțele-i erau de-acum deplin plinite Pământul tot, de sus, în fața sa se dărui Cu mări și continente și oceane toate grămădite Triumful fu măreț,ce mai apoi din cer a coborât Stăpânul țării îl ferici și dregătorii cei mai mari la fel Pe omul care îndrăznind urcase-atât de sus încât Chiar și dușmanii cei mai aprigi uimiți erau de el. Dar printre cei ce-l fericeau era bătrânul patriarh pe nume Alexei Venise să-l salute
IN MEMORIAM IURI GAGARIN de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/O_intamplare_in_memoriam_iuri_gagarin.html [Corola-blog/BlogPost/366752_a_368081]
-
în gravă suferință pe ambele maluri ale Prutului. Și toată această experiență a mea își are izvorul concentrat în "Biblioteca basarabeană" (din cadrul Bibliotecii Comunale Miroslovești), opera numitului prieten chișinăuian, "Cetățean de Onoare" al comunei noastre - spațiu cu originea străbunilor săi, dregători domnești cu numele Năvrăpescu/ Șoimaru. Între cărțile amintitului compartiment de carte basarabeană se află și cărțile poetului Ionel Căpiță. În relativ recenta mea vizită la Chișinău am avut onoarea să-l și cunosc personal pe autor. După felul omului-poet prefigurat
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Un_clinchet_de_dor_din_dreapt_gheorghe_parlea_1375296722.html [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
care avea o relație foarte bună. Dar în ciuda acestor lucruri, el tânjea după țara lui. Văzând zidurile dărâmate ale Ierusalimului, acest profet plânge pentru cetate și se roagă cu smerenie lui Dumnezeu pentru ajutor. În urma unor demersuri, împăratul îl numește dregător peste țara lui Iuda și îi acordă dreptul de a reface zidurile cetății Ierusalimului. Neemia cercetează avariile zidurilor, îmbărbătează poporul și cu o mare credință în Dumnezeu, demarează lucrările de reabilitare. Între timp, dușmanii poporului din Iuda, „văzând că n-
EDIFICAREA CREDINŢEI ŞI A RELAŢIILOR SOCIALE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Marina_glodici_edificarea_cr_marina_glodici_1387100570.html [Corola-blog/BlogPost/363486_a_364815]
-
cu împăratul Artaxexe, demersuri menite să îl intimideze. Au mituit pe unii dintre prooroci să îl deruteze de la conducerea construcției, vrând să îi strice chiar reputația de care se bucura ca și lider numit de impăratul Persiei. Dar profetul și dregătorul Neemia rămâne integru și hotărât în munca sa până la sfârșit, anulându-le cu demnitate planurile celor răi și încrezându-se în Dumnezeul Cel Atotputernic. Dragii mei, Dumnezeu ne cheamă la unitate. Trebuie să ne reparăm toate „spărturile" atât din zidul
EDIFICAREA CREDINŢEI ŞI A RELAŢIILOR SOCIALE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Marina_glodici_edificarea_cr_marina_glodici_1387100570.html [Corola-blog/BlogPost/363486_a_364815]