665 matches
-
Walahei”. Domnul fanariot de la București și-a frecat mâinile de bucurie, gândindu-se la haraci și peșcheș, care nu era doar pentru Poarta Otomana, dar și pentru el și neamurile lui, cu care împânzise Țara Românească, punându-le în înalte dregătorii. Și le-a frecat degeaba, pentru că anarhia și haiducia oltenească a luat asemenea amploare încât nu a mai putut să o stăpânească, nici să adune averi cât ar fi vrut pentru el și Imperiul Otoman în declin, datorită corupției fără
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
familiei Haffner, cu ocazia căsătoriei Elisabetei Haffner. În 1782, Leopold Mozart îl roagă pe Wolfgang să scrie urgent o lucrare care să fie dedicată lui Sigmund Haffner (primar al Salzburgului) care urma să fie înnobilat și ridicat la o înaltă dregătorie. Nu a reușit să o compună integral la timp, mai ales că a conceput-o inițial tot ca o serenadă în 6 părți. Ulterior, a eliminat partea întâi care era un fel de marș, și partea a cincea care se
FILARMONICA „BANATUL”Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/93020_a_94312]
-
Saba, și a făcut-o fără să șovăie și fără să-și piardă nimic din propria-i slavă, interveni Iacopo, arhitectul, pe un ton aluziv. Poate că aici vei găsi alte sugestii spre a-ți Îmbogăți laurul poetic. — Dacă asprimea dregătoriei mele nu m-ar ține, cu Îndatoririle ei, departe de dulceața conversațiilor despre iubire, răspunse Dante. — Dar nu numai despre iubire sunt subiectele noastre, interveni senin Cecco d’Ascoli. Un rod al științei e dezvăluirea a ceea ce gelozia Naturii ascunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
jude sau cneaz, stăpânind poiana lui Coste, moșia satului în indiviziune, satul Filipeni fiind asemenea multor altele o reuniune de rude. Presupunem că atât Filipaș cât și urmașii săi au avut calitatea de boieri, care au putut să rămână făr dregătorie, locuind la moșie, transformându-se, din punct de vedere social, în mazili, neamuri și răzeși. Faptul că acest Gavril Dunavăț stăpânește moșia în devălmășie, nu trebuie să surprindă. Au fost și moșii boierești stăpânite răzeșește, fără să se știe cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
documente cu numele de „împrejurași”și „megieși” care s-au „tâmplat” acolo, lângă oameni buni și bătrâni care iscălesc cu degetul, alții, puțini, pun pecețile sau chiar iscălesc cu mână proprie. Alte zapise sunt încheiate cu martori dintre boierii cu dregătorii de pe lângă curtea domnească, așa cum este cel prin care Mihăilă din Obârșia Berheciului (astăzi satul Obârșia din comuna Izvoarele Berheciului) care dăruiește la 4 septembrie 1660, pentru binele făcut, lui Pătrașcu logofăt „a mea dreaptă ocină și moșieîce se va alege
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fiu al lui Ștefan și al Mariei Krupenski. A fost căsătorit din 1825 cu Savestița Luca cu care a avut 14 copii, dintre care au trăit următorii: Elena, Dumitru, Catinca, Ștefan, Elisa și Grigore. Grigore Rosetti a îndeplinit mai multe dregătorii: căminar în 1823, comis, agă, postelnică (1846), vornic, ispravnică de Bacău între 1850-1859. A încetat din viață în 1859, când întocmește un act cu nevasta sa. Ca avere a avut: jumătate din moșia Filipeni (Bacău) care era zestrea acesteia, vie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu toate că practica vieții curente îndepărta acul busolei către o atare premiză în desfășurarea istoriei - plimbă...nu, nu într-o barcă ci în ditamai vaporul cu timonier vigilent și surclasându-i întru veghere și viziune pe toți ceilalți râvnitori la suprema dregătorie și, continua cu aplomb, „bântuie fără noimă flagelul minimei rezistențe în traiul cel zilnic al românului, când sutele de mii de pensionari (și nu numai ei) lăcrimează în fața sclipiciului codat (ca și) în valută al produselor apetisante și de bună
RETORICĂ PATRIOTARDĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361407_a_362736]
-
Spiritual > 15 IANUARIE: CUVIOSUL IOAN COLIBAȘUL Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Ioan Colibașul s-a născut la Constantinopol într-o familie de rang nobiliar. Tatăl său se numea Eutropie, cu dregătoria stratilat (general) la curtea împărătească, iar mama lui se numea Teodora, amândoi creștini. A trăit în timpul domniei lui Leon I Tracul (457-474), întemeietorul dinastiei leonide trace. A mai avut doi frați, el fiind cel mai mic dintre ei. Primii doi
CUVIOSUL IOAN COLIBAŞUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363781_a_365110]
-
dar nu a beneficiat de condiții favorabile. Înaintea bătăliilor ținea post împreună cu întreaga oștire și se înălțau rugăciuni în biserici. A avut doi importanți duhovnici: pe Simeon Sihastrul și pe Daniil Sihastrul. Pe oștenii viteji îi răsplătea cu moșii și dregătorii înalte ca de exemplu pe Șendrea, Hatman, Luca Arbore, aprodul Purice din care s-au tras mai târziu Movileștii. Mulțumea întotdeauna lui Dumnezeu pentru ajutorul în lupte și înălța cu bucurie biserici. A întărit cetățile, a dotat armata cu arme
ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de ION UNTARU în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363974_a_365303]
-
Ne lipim sufletul de oameni, de lucruri de locuri... Suntem convinși că nu putem trăi fără cineva, fără acel ceva, că nu putem să ne împlinim decât în acel oraș, în acea casă, în acea țară în acea dregătorie. Nu suntem liberi! Nu suntem fericiți pentru că nu avem Dragoste. Sufletul e gol. Îl ocupăm cu orice. De fapt umplem un gol nesfârșit pe care il purtăm în noi de la începutul lumii când am pierdut legătura cu Divinitatea, Devenim dependenți
DRAGOSTEA CA LIBERTATE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364051_a_365380]
-
doua oară - toți - zarafi smeriți de lăcomie-n casa-mi se descalță vă sunt stăpân - prin muzici și văpaie și rege sunt - al Armoniei Sfinte voi - răi vasali - cu zdrențuite straie să învățați cum arde cel ce minte... ...acest palat - dregătorie vastă l-am fost clădit să surpe-n lumi năpastă... DIAGNOSTIC ȘI TRATAMENT chiar nu se poate-n lumea asta de roboți decât să văd într-una mutre de-idioți? invoc bun-simț - păsări hyperboree - sfinți refuz prostiei iar să-i
MĂREAŢA IMPERFECŢIUNE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364043_a_365372]
-
de mare voință politică. Pentru direcția consolidării unității politice cu Ardealul, înfăptuită în 1599 la 1 noiembrie, când a intrat triumfător la Alba Iulia, Mihai Viteazul a luat o serie de măsuri : * înlesniri pentru țăranii români * numirea de români în dregătorii * înființarea Mitropoliei Ortodoxe de la Alba Iulia, restabilind subordonarea ei pe linie bisericească față de Mitropolia Valahiei. Acest fapt era foarte important fiindcă biserica românească din Ardeal trebuia să reziste în fața bisericilor reformate, calvine și în fața contrareformei catolice. În vara anului 1600
PORTRET IN LEGENDA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 596 din 18 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/364169_a_365498]
-
1247. Astfel, s-a remarcat că pentru perioada 1235-1245 în documente nu apar bani de Severin (excepție fac doar anii 1233, 1240, 1243), în timp ce Luca este menționat în documente din 1235-1237 și Iula în cele din 1235-1239, investiți cu alte dregătorii în comitate din vestul Ungariei. Abia într-un document din 21 martie 1240 apare a doua mențiune a unui ban de Severin - respectiv Oslu, care figurează în protocolul final al unei diplome solemne date mânăstirii Cârța. Trei ani mai târziu
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
popoare, aici putând să vezi o priveliște pestriță a tuturor straielor naționale cu putință din Asia, locul fiind al unei învălmășeli de malaiezi, chinezi, perși, kafri, preoți budiști și căpetenii ale triburilor aborigene purtând tot felul de semne distinctive ale dregătoriei lor. VII. Din insula Ceylon până în Japonia Din portul Point de Galle din insula Ceylon până în Singapore sunt 1500 de mile pe care le-am parcurs în șase zile. Apropiindu-ne de Singapore, am trecut pe lângă unele grupuri de insulițe
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
mai bine pe stăpân, eventual provocându-i o reacție la riscul pe care ar fi putut să și-l ia ca și ceilalți. Pentru încrederea celor doi, Dumnezeu le prețuiește lucrarea și-i păstrează sau promovează într-o mai înaltă dregătorie; iar celui de al treilea, dim �potrivă: și ceea ce avea i-a luat. Care era vina acestuia? În primul rând, desconsiderarea stăpanului, adică tocmai a celui care-l primise în slujbă și care, din dărnicie, îi dă ca și celorlalți
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
cu o cultură aleasă, cunoscător al limbii latine, cu o intonație perfectă de bun declamator, domnitorul, sub domnia căruia venise în țară, îi atribuise marea misiune de trimis domnesc în legăturile de tratat cu generalul Heissler, comandantul Brașovului. Urcase treptele dregătoriilor până la Mare Vornic, ocupându-se cu justiția supremă a țării. Iar acum, în pragul celor 65 de ani, răpus de boli și de intrigi politice, căuta să se retragă într-o mânăstire, ca cel mai umil monah, pentru a avea
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
însoțit pe Tudor Vladimirescu spre București. Lupta moșnenilor și a eilitei lor, care nu putea fi decât cea despre care scria F. G. Laurençon cum că era în totalitate de obârșie românească, pornea, așadar, alături de marea boierime autohtonă înlăturată din dregătoriile țării de dregători de obârșie străină, greacă sau albaneză, la cucerirea vechilor drepturi ale țării. Din acest punct, revoluția din 1821 a fost națională de la început și până la final. În concluzie, moșnenii au fost dintr-un început în revoluțiile secolului
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
deosebit de valoros “Lista marilor familii boierești Oltene din noiembrie 1719”, alcătuită de autoritățile austriece de ocupație , pe baza documentelor și dovezilor prezentate de familiile boierești interesate care trebuiau să își ateste existența a trei generații de boieri, cu ranguri și dregătorii recunoscute. Evident, toate cele 74 familii, cuprinse în aceasta singură listă omologată, făceau parte din boierimea epocii lui Constantin Brâncoveanu, iar unii și a domnilor anteriori. Această listă a fost inclusă în lucrarea istoricului austriac (elvețian de origine căsătorit cu
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
boieri, împreună cu cca 200 boiernași, boieri de neam , mazili, etc., asigurau administrația, supravegherea și desfășurarea vieții economice și sociale , precum și activitatea militară- slujitorească din Oltenia epocii lui Constantin Brâncoveanu. Unii dintre aceștia erau mari dregători în Sfatul Domnesc, în importante dregătorii, slujbe și misiuni domnești în țară și străinătate, dar temeiul lor era în Oltenia. Ceilalți constituiau țesătura administrativă și socială pe care se baza Constantin Brâncoveanu în Oltenia, pentru ca viața oamenilor și interesele domniei să se desfășoară normal. Acești boieri
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
și potecilor de graniță), ordinea internă și activitatea slujitoresc-militară în cele cinci județe ale Olteniei, strângerea birurilor, contribuțiilor și asigurarea transporturilor, livrărilor de materiale, produse și animale cerute de domnie, siguranța târgurilor, ocnelor, vămilor și drumurilor mari. Acestor obligații aferente dregătoriilor mari, mijlocii și mici, deținute de boierii olteni, li se adaugă preocuparea acestora de a dobândi moșii și a le face productive. Asigurând un număr mai mare de familii țărănești(dependente)pe moșii, boierii olteni reușau să dezvolte creșterea animalelor-
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
a provinciei și influenței notabile la centrul puterii de la București, după cum se poate observa din analiza conținutului anexelor I-II de la sfîrșitul lucrării. Paradoxal, în timpul lungii și autoritoarei domnii Constantin Brâncoveanu, boierimea din Oltenia, cu toate treptele, rengurile, slujbele și dregătoriile și toate celelalte ale ei, precum și cei ce-și pregăteau intrarea în rândurile ei(boieri de neam, mazili, slujbași), toți aceștia au conștientizat noua realitate economică-socială de tip funciar- financiar- capitalist în care poziția lor în societate și elita privilegiată
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
lărgirea și diversificarea resurselor economice pe care le avea la îndemână și prin care făcea față sarcinilor domnești , dar și celor de întărire a autonomiei economice și sociale a familiei boierești ca element de continuitate și atuu pentru ocuparea de dregătorii. Astfel moșia devenea ancora prin care familia boierească rezista tuturor vicisitudinilor (cu condiția ca aceasta să fie exploatată eficient, să aibă forța de muncă îndestulătoare , sate și familii țărănești bine antrenate în muncă-la cultivarea porumbului spre exemplu, dar și la
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
rigoare fiscală împusă de Domnia Constantin Brâncoveanu-boierii olteni răspund prin mărirea numărului și rentabilității moșiilor aflate în patrimoniul familiei , încurajarea sporirii numărului familiilor țărănești, lucrătoare, intensificarea activităților de comerț exterior cu produse de pe moșiile lor, ocuparea și exercitarea slujbelor și dregătoriilor provinciale, accesul la dregătorii înalte, ș.a. Referință Bibliografică: Dr.Mite Măneanu.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1308, Anul IV, 31 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Varvara
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
Domnia Constantin Brâncoveanu-boierii olteni răspund prin mărirea numărului și rentabilității moșiilor aflate în patrimoniul familiei , încurajarea sporirii numărului familiilor țărănești, lucrătoare, intensificarea activităților de comerț exterior cu produse de pe moșiile lor, ocuparea și exercitarea slujbelor și dregătoriilor provinciale, accesul la dregătorii înalte, ș.a. Referință Bibliografică: Dr.Mite Măneanu.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1308, Anul IV, 31 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
de valabilitatea textului biblic din Ieremia pentru diaspora iudaică... Sau cel din 2 Timotei 2. 1-3 Vă îndemn dar, înainte de toate, să faceți rugăciuni, cereri, mijlociri, mulțumiri pentru toți oamenii, Pentru împărați și pentru toți cei ce sunt înălțați în dregătorii, ca să putem duce astfel o viață pașnică și liniștită, cu toată evlavia și cu toată cinstea. Lucrul acesta este bun și bine primit înaintea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru... și altele? Cert este că și de data aceasta, ca de multe
PARTEA A II-A de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349672_a_351001]