49 matches
-
și ultima pagină, care viza lipsa de identitate. * Hiena a fost o revistă de frondă. A promovat pamfletul politico-social, gen Tudor Arghezi ori N.D.Cocea. Au mai scris în revistă: Tudor Arghezi, I. Minulescu, Adrian Maniu, Zaharia Bârsan, I. Barbu (Driada), Al.A. Phillippide, Demostene Botez (Magio), Lucian Blaga (Amurg de toamnă), Perpesicius, Ion Pilat, D. Karnabatt, Cezar Petrescu, Ionel Teodoreanu, C. Sandu Aldea, Gala Galaction, Gib I. Mihăescu, Nichifor Crainic, Ion Slavici, N.N. 395 Tonitza ș.a. „Cronica literară” este semnată
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
personificarea aceasta este incompatibilă cu adevărul, căci adevărul în artă pretinde ca adevărul în general acordul interiorului cu exteriorul, al conceptului cu realitatea. Mitologia greacă personificată, fără îndoială, și la Pontul Euxin, rîul Scamandru, ea își are zeii rîurilor, nimfele, driadele sale, și face, în general, din natură conținut variat al umanilor săi zei. Dar mitologia elenă nu se oprește la o personificare pur formală și superficială, ci plăsmuiește cu ajutorul ei indivizi la care simpla semnificație natură trece pe planul al
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
va veni declinul). În rama imensă a acestui tablou deschis în infrarealitate, "sub îngânata lumină-abia născândă" (Gest), perspectiva se adâncește până la transparență, arătând imaginea hieratică prin care se străvede epura posibilului, "somptuosul crin / Al formei" (Luntrea)15. Decreația vizibilului Poemul Driada reia aceste teme, circumscrise de data aceasta regresiei spre originar. Act inițiatic întrucât presupune succesive aboliri de văluri fenomenale, o destratificare în etape care înseamnă tot atâtea niveluri de pătrundere a vederii în densitatea nevăzutului. Dacă imaginea arborelui apare la
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
suie și să vadă", să se înalțe până la nivelul de unde se deschide noua perspectivă a adâncului, ascunsul răsfrânt, dat pe față. Atunci îi e dat să vadă "râzând sub maldăr de foi și păr gălbui -/ În loc de arbor, însăși străvechea lui Driadă". Limbajul însuși - posibila rostire - se frânge, dizolvându-se în tăcere, în imposibila vorbire despre ce este vorba 18: "brațe lunecătoare, blânde/ M-au strâns și mai aproape și m-au lipit mai mult". De-acum, funcția inaugurală nu mai aparține
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Paul II, restaurator al integrității credinței, ne-a reamintit de curînd că într-adevăr ei există (cateheza din 1986). Fără îndoială, creștinismul nu i-a inventat. Ei existau în Vechiul Testament. În religiile păgîne, de asemenea: duhuri ale aerului, apei, pădurilor. Driade, naiade, elfi, spiriduși. Acolo erau decorativi. Biserica le dă de lucru. Ca îngeri păzitori, mai întîi. Fiindcă fiecare dintre noi este sub protecția unei persoane invizibile și totuși familiare, celeste și luminoase, dotate cu voință și libertate. Providența are mulți
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
1920 la 16 octombrie 1921, ca supliment literar și artistic al cotidianului cu același nume. Pe prima pagină sunt prezentați, în fiecare număr, un scriitor din trecut și un autor contemporan. În sumar intră poezie de Nichifor Crainic, Ion Barbu (Driada, Măcel, Gest, Hierofantul, Cercelul lui Miss), V. Voiculescu (Amintirea), Aron Cotruș (Din fumul ăstor vechi cetăți, Desrobire), Tudor Vianu (Câmpie și seră), Ion Pillat, Ion Minulescu (Nihil, Nocturnă), Vladimir Streinu (Ateul, Romanță), Perpessicius, George Gregorian, Dem. Bassarabescu, Claudia Millian, George
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289329_a_290658]
-
cu Eros prin care, Însă, abia mai târziu mi-am dat cont, prin care Însă acea zeitate ascunsă și insuportabilă pentru ochii noștri umani, Prezentul, Își face apariția. Poate În cortegiul său, al lui Dionysos, printre fauni, nimfe, delfini, nereide, driade și alții, se strecoară și el, modest, dar... ce mai Înseamnă acest epitet la unul dintre atotputernici?! Și, ca și Eros, stăpân și peste cei mai puternici, peste zei, Iisus Însuși, care În pustiu a Învins categoric cele trei mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Dansul este și acuplarea a două trupuri, dar și o materializare a muzicii, este o Înaintare precaută și curioasă pe acele poteci nevăzute ale basmului, cele care ne pot duce În luminișuri unde se răsfață trupuri de naiade și nimfe, driade și sânziene, Înconjurînd vesel vreo zeiță ce-și despletește părul, aprinzând frunzele din preajmă! Dar... Beția și Desfrânarea pot și trebuie văzute și prin lentila cosmică, luând formele re-Învierii Naturii, semne ale unei veșnice primăveri - eterne, În sensul ciclic al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
că pot să identifice aici vestigii ale răpirii Sabinelor. Călușarii au reguli secrete; nimeni nu poate fi primit ca dansator dacă n-a trecut prin probe îndelungi și grele. Ei sunt convinși că ar fi pedepsiți cu moartea de către iele (driade, zâne, divinități ale pădurilor) dacă nu și-ar respecta jurămintele, legământul tăcerii, fidelitatea față de dansatoarea furată. Salienii erau și ei pedepsiți cu moartea dacă dezvăluiau ascunzătoarea scutului lui Marte, de care era legată salvarea Romei, ca urmare a promisiunii făcute
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Să dregi cu apă de știubeie Ozenauți deshidratați. De azi, lăși totul pentru mâne; Spre Circe nu-ți mai sună jind Și-ntocmai frunzelor bătrâne Din sine-ți anii se desprind. Prin codru nu mai tai vreo breșă Pân^ la driada din stejar: Atins de-o jenă urieșă, Nu-i mai propui alivoar. Spinarea n-o mai ții erectă, Pecingini ți se-nfig în herb; Devii becisnică insectă Intrusă-n cosmosul superb! Eheu! Eheu! Eheu, mustangii tinereții mele Cum fost-au
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]
-
depăna în ritmul misterelor, substanța zilelor îi era dată de ceremonii, iar în lipsa miturilor elinii și-ar fi pierdut aerul care le însuflețea viziunea: zeii erau peste tot, în pereții caselor și în caldarîmul străzilor, în nimfele izvoarelor și în driadele copacilor, și nici măcar un Socrate nu ar fi îndrăznit să susțină aberația unei lumi golite de entelehii. Pentru greci, destinul era o curgere implacabilă, supravegheată de zei vicleni și nemiloși, efortul lor nestînd în modificarea sensului de curgere a vieții
Docimazia filologică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4748_a_6073]
-
și fratele cel geamăn al regelui Franței, iar apoi dintre acesta și regele Franței însuși. Singurul personaj care își găsește mama (de altfel, exclusiv spre a se plînge) e Philippe d'Orléans, efeminat și homosexual. Povestea spusă de naiadă și driadă e reluată, din multiple perspective, pe nenumărate zeci de pagini. Este, de fapt, în centrul intrigii și al labirintului. Și aici, în codrii de la Fontainebleau, în relatările atribuite unor nimfe, și oriunde în altă parte, zi, și noapte, personajele se
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
la sclavii din temniță... Păsările și șobolanii... dulcele miros al cloroformului... ah! Dar să nu te mai rețin, sunt sigur că ai și altceva de făcut în această zi minunată. La revedere.“ Din cuvintele lui ies proze stranii, ilustrate cu driade și bărbați cu obrajii supți. Kouvostoliitto trebuie să fie un loc teribil de trist. Markku ar vrea să scrie o poveste dark pentru copii. Probabil că eroina principală ar fi o fetiță cu mască de gaze și la fel de probabil ea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
București;; 92. Tudusciuc I., Bîrlida V., 1973, Parcursuri de obstacole, Ed. Stadion, București; 93. Stroescu A., 1968, Gimnastica, EDP București; 94. Stroescu A., Podlaha R., 1994, Terminologia gimnasticii, Ed. Stadion, București; 95. Vieru N., 1997, Manual de gimnastică sportivă, Ed. Driada, București; 96. Vigarello, G., 1993, La science et la spécificité de l’éducation physique et sportive autour de quelques illusions, în Psychopédagogie des APS sub direcția lui Arnaud, P., Brayer, G., Toulouse, Privat, pp.17-22; 97. M.E.N., 1999, Programe de
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
la paralele este de 30 - 35 secunde, iar la bârnă și sol de 1,10 - 1,30 minute. 8 Niculescu I. I. Evaluarea motrică și somato - funcțională. Craiova: Universitaria, 2006, p. 84 9 Vieru N. Manual de gimnastică sportivă. București: Driada, 1997, p. 43 61 Rezistența specifică 10. Se execută două exerciții artistice integrale la sol fără pauză, fără muzică, cu chasse - sărituri pas cu developpe legate pe diagonale și se cronometrează în secunde timpul realizat. Cu cât timpul este mai
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
Educație Fizică și Sport, 1968. 70 p. 168. Urseanu T. și colab. Istoria baletului. București: Muzicală, 1967, p.5- 72. 125 169. Vasile V. Metodica educației muzicale. București: Muzicală, 2004, p. 7-61. 170. Vieru N. Manual de gimnastică sportivă. București: Driada, 1997, p. 5-88, 99-153. 171. Vișan A. Îndrumar de dans. București : ANEFS, 1997, p. 5-35. 172. Weineck J. Manuel D’Entrainement. Paris: Vigot, 1997, p. 32-41. 173. William D. Kinantro - pometria. București: SDP, 1997. nr. 391-394, p. 50-139. 174. * * Codul
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
învelită-n caldul sărut, te vei topi? O, spune-mi: deși drumul e astăzi sulf și zgură, Din depărtatul șipot îmi va fi dat să beau? - Și-om prelungi povestea, ce-n lumea lor obscură Imaginile noastre de umbră, începeau?... DRIADA I Eu îl priveam prin geamul vărgat de lujeri, vara, Ori scris de colții iernii cu sterpe flori de ger, Cum pe tipsia luncii, biet arbore stingher Își frânge vreascul veșted sau clatină povara, Dar pârtia sticloasă mi se părea
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de prunci. Miresme calde, lâncezi se revărsau, cascadă, De sus, din ce păruse a fi frunzișul lui... - Atunci, silindu-mi ochii să suie și să vadă Zării, râzând sub maldăr de foi și păr gălbui - În loc de arbor, însăși străvechea lui Driadă... Iar i-am închis... Și iarăși dorințele născânde Din zacerile turburi îmi năvăleau, tumult; Vroii să scap, dar brațe lunecătoare, blânde M-au strâns și mai aproape și m-au lipit mai mult. IXION La mesele Olimpului, Ixion, sărbătoritul, zămisli
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
70 ARCA .............................. 71 ȚI-AM ÎMPLETIT ... ......... 72 UMBRA ........................... 72 DIONISIACĂ .................... 74 NIETZSCHE ..................... 75 PYTAGORA ..................... 75 PEISAGIU RETROSPECTIV 76 FULGII ............................ 78 CUCERIRE ....................... 79 LUNTREA ....................... 80 SOLIE ............................. 81 CÎND VA VENI DECLINUL ....................... 82 RÎUL .............................. 83 UMANIZARE ................... 84 ÎNFRÎNGERE .................. 85 ÎN CEAȚĂ ....................... 86 DRIADA .......................... 87 IXION ............................. 91 RĂSĂRIT ......................... 93 ULTIMUL CENTAUR ........ 93 MĂCEL ............................ 94 GEST ............................... 95 HIEROFANTUL ................ 95 CERCELUL LUI MISS ...... 96 SELIM ............................. 97 CONVERTIRE ................ 100 CÎNTEC DE RUȘINE .... 101 RĂSTURNICA ................ 104 MARIA SPRING ............ 107 O ÎNȘURUPARE ÎN MAELSTRÖM ........... 108 REGRESIV ..................... 109 ÎNCLEȘTĂRI .................. 109
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
mai clară ar fi aici o altă legendă, cea a lui Eresichton. Acesta nu le oferea niciodată zeilor sacrificii. A avut chiar Îndrăzneala să profaneze cu lovituri de topor o pădure străveche consacrată Demetrei ai cărei arbori erau locuiți de driade. MÎnioasă, zeița s-a răzbunat ordonînd monstrului foamei să pătrundă În măruntaiele celui ce-o iritase, În timp ce acesta dormea. Eresichton sfîrși prin a se devora pe el Însuși. Dar de ce l-am Învinui pe Narcis de frivolitate? În fond, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
la paralele este de 30 - 35 secunde, iar la bârnă și sol de 1,10 - 1,30 minute. 8 Niculescu I. I. Evaluarea motrică și somato - funcțională. Craiova: Universitaria, 2006, p. 84 9 Vieru N. Manual de gimnastică sportivă. București: Driada, 1997, p. 43 61 Rezistența specifică 10. Se execută două exerciții artistice integrale la sol fără pauză, fără muzică, cu chasse - sărituri pas cu developpe legate pe diagonale și se cronometrează în secunde timpul realizat. Cu cât timpul este mai
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
Educație Fizică și Sport, 1968. 70 p. 168. Urseanu T. și colab. Istoria baletului. București: Muzicală, 1967, p.5- 72. 125 169. Vasile V. Metodica educației muzicale. București: Muzicală, 2004, p. 7-61. 170. Vieru N. Manual de gimnastică sportivă. București: Driada, 1997, p. 5-88, 99-153. 171. Vișan A. Îndrumar de dans. București : ANEFS, 1997, p. 5-35. 172. Weineck J. Manuel D’Entrainement. Paris: Vigot, 1997, p. 32-41. 173. William D. Kinantro - pometria. București: SDP, 1997. nr. 391-394, p. 50-139. 174. * * Codul
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
poate fi niciodată pe de-a-ntregul investit, prezis sau făcut să se supună ordinelor lor. Una dintre cele mai vechi și mai răspândite producții mitologice și folclorice a crescut În jurul ideii de om În mijlocul copacilor. În toate manifestările sale, ca driadă, ca Herne cu cap de cerb, ca haiduc, posedă caracteristica evazivului, abilitatea de a se „topi“ printre arbori, și sunt convins că farmecul mitului este atât de profund și universal tocmai pentru că el se „derulează“ În mod constant În interiorul conștiinței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
plajă în bikini în mijlocul pădurii, departe de orice așezare omenească, iar cei patru șmecheri care o înconjoară apar și ei din pământ, din iarbă verde - situație cât se poate de neplauzibilă, exceptând cazul în care fata ar fi fost o driadă și hăndrălăii niște fauni. Dar regizorul scenarist nu se împiedică de astfel de amănunte când are nevoie să expună ideea crimei care stă în spatele unei realități comic-grotești și pe care oamenii nu vor să o vadă. Sunt momente în care
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]