52 matches
-
ele (precum în staturile Austriei) sînt din partea guvernului învoite nu numai tuturor lăcuitorilor, ci încă dacă au și îndemn după toată putința. Pentru a agiunge la un asemene scop, s-ar pute lua următoarele măsuri: 1. A întocmi legiuirea montanistică (dritul minelor) prin care să fie hotărât chipul hărăzirei privileghiei pentru minerii, din partea statului; driturile statului în privire zăciuelii sau dărilor de producturi; căutarea tuturor pricinilor ce s-ar isca între lucrătorii minelor; orânduiala în căutarea tuturor trebilor atingătoare de minerii
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
încă dacă au și îndemn după toată putința. Pentru a agiunge la un asemene scop, s-ar pute lua următoarele măsuri: 1. A întocmi legiuirea montanistică (dritul minelor) prin care să fie hotărât chipul hărăzirei privileghiei pentru minerii, din partea statului; driturile statului în privire zăciuelii sau dărilor de producturi; căutarea tuturor pricinilor ce s-ar isca între lucrătorii minelor; orânduiala în căutarea tuturor trebilor atingătoare de minerii și pedepsirea acelora cari ar făptui împrotiva legilor hotărâte pentru minerii; cu un cuvânt
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
hotărâte pentru minerii; cu un cuvânt, atunce când Ocârmuirea, în a ei înțălepciune va introduce un așezământ cuprinzători de toate cazurile și care să fie în stare a înlătura greutățile ce ar întâmpina lucrarea minelor și a siguripsi averea antreprenorilor. Dritul austrian de minerii în această privire se poate recomendui ca model, fiind că ce dintre toate staturile Evropei cuprinde cele mai liberale drituri și mai cu samă numai prin aceasta au adus a<le> sale minerii la un asemine grad
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
să fie în stare a înlătura greutățile ce ar întâmpina lucrarea minelor și a siguripsi averea antreprenorilor. Dritul austrian de minerii în această privire se poate recomendui ca model, fiind că ce dintre toate staturile Evropei cuprinde cele mai liberale drituri și mai cu samă numai prin aceasta au adus a<le> sale minerii la un asemine grad de înflorire în care de sute de ani și încă până astăzi se află. 2. Antreprenorii și lucrătorii minelor trebuie să capete îndemnări
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
baia de fer Vaduri-Tarcău, să nu fie în nici un chip stricate sau aprinsă, ci mai vârtos ca pe totdeauna să poată da pentru astă baie lemnele trebuitoare, apoi numai întemeitorii acestei băi de fer și legiuiții lor urmași vor ave drit a regularisi, a administra, a păstra și a cultiva pădurile însămnati la paragraful 2 și a vâna în ele. 6. Antreprenorii băii de fer și legiuiții lor urmași au drept a scoati din păduri toate lemnele trebuitoare în modul cel
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ce construcție și butucii trebuitori pentru lucrarea fereseului a-i scoate din pădure lângă Vaduri și Tarcău, după paragraful 2, hotărât pentru baia de fer. 8. Numai subscrișii antreprenori a<i> băii de fer și legiuiții lor urmași vor avea drit slobod, neîngrădit și exclusiv a să folosi de straturile petrelor de fer și de vânele lor descoperite pe moșia acestei monastiri, precum și de aceli care și în viitori s-ar mai putea descoperi, drept care: 9. Subscrișii antreprenori a<i> băii
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
-i întrebuința, drept care: 11. Subscrișii antreprenori ai acestei băi de fer și legiuiții lor urmași vor plăti pentru sloboda întrebuințare a cărbunilor de pământ o dare anuală de 50 de galbini. 12. Antreprenorii băii și legiuiții lor urmași vor avea drit, neîmpedecați și fără altă dare, a întrebuința petrele de zidit, lutul pentru cărămizi, năsipul și varul aflători pe moșia Vaduri a monastirii Bistrița, atât pentru zidiri, cât și pentru întrebuințarea fabricii. 13. Locurili trebuitoare pentru gârlele fabricii 25, asemene locurile
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
temeiul legilor și în urmarea unei hotărâri judecătorești”. Legile trebuiau respectate cu sfințenie. Nimeni nu se putea situa deasupra legii. Se cerea eliberarea tuturor celor arestați „în pricini politice atât civile, cât și militare”, avându-se în vedere și „reîntoarcerea driturilor politice acelora cărora li s-au ridicat nedrept pentru asemenea pricini’00. Se punea accentul și pe o „reformă a școalelor”, pe „răspândirea luminărilor în tot poporul”. Alte reforme avute în vedere vizau desființarea gărzii de arnăuți, îmbunătățirea portului Galați
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
tot mai capabile de inițiative și manifestări pe plan internațional. În 1840, doctorii Cihac și Mayer, reprezentând aceeași societate, pleacă la un nou congres de naturaliști, la Erlangen. În 1845, numita societate savantă nutrește ambiția ca numele Moldovei să dobândească dritul cetățeniei în Evropa literară. În 1851, are loc prima participare românească la o expoziție internațională: Expoziția universală de industrie și comerț de la Londra. În 1859, ideologul francez Royer-Collard se declară măgulit să devină la paris corespondentul bursierilor români. Societatea studenților
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Bucovina, pretindea dreptul românilor de a fi ceea ce sînt, „adică un popor care nu voiește a împila, dar care nu vrea ca alții să-l împileze și nu cere decît ceea ce recunoaște și celorlalte nații, adică: să i se respecte driturile și naționalitatea sa, precum și el le respectă pre aceste la alții“. Așa ajung să fie taxați drept naționaliști cei care, moldoveni sau nu, susțin, cu argumente științifice, că limba moldovenească e un concept politic (cum însuși Mircea Snegur, fost președine
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
și fericirea unui popor nu stă în schimbarea portului, în mania de a se lepăda de învechime și de a lua orice lucru strein și nou, ci în respectul cuvenit aducerii aminte a strămoșilor, păstrarea averii și a limbei, a driturilor și a numilor ce ne-au lăsat". (Omul literat, 1829, nr. 12, p. 45). Oferind o soluție judicioasă uneia dintre problemele capitale ale vieții intelectuale în jurul anului 1840 - raportul tradiție-inovație, local-universal -, el susținea în fapt una din cele mai rezistente
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Asachi: „Diși nu toți împărtășesc opinia că astă reformă este acea mai neapărată a se întroduce la noi amu, pe când ne rămân multe alte a se împlini, totuși, fiindcă s-au publicat întru aceasta multe desertații, ni rezervăm și noi dritul de a încunoștiința sistema noastră în acest obiect [= propriul sistem ortografic cu litere latine]. Iar amu de plăcere ni este a împlini cererea vrednicului campion al cauzei filologhice, împărtășind abonaților noștri coala I a Curierului de ambe sexe, cu îndemnare
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
fie reprezentate prin agenții Porții, iar tratatele semnate de aceasta din urmă urmau să fie aplicate integral și în Principate. Ca urmare, Kogălniceanu a redactat un protest, semnat de peste 300 de persoane, împotriva „infamelor stipulații” care atingeau „înșiși vechile noastre drituri, păstrate și respectate până și în timpii cei mai nenorociți”. Consulul englez, Colquhoun, arăta ca românii se tem ca nu cumva Poarta „să nu se ridice ea însăși la suveranitate în loc de suzeranitate”. Dar schimbarea majoră de statut juridic a deceniului
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
îmbelșugare pentru norod și s-au rugat ca să-s mijlocească unde să cuvine a li să da voie de a înființa acea salhana, acum mai curând până a nu să trece vremea toamnei pentru care acea Sfântă Episcopie ce are dritul proprietății va avea folos iar nu păgubire. O asăminea a lor încuviințată și de către obște cerere, Departamentul luându-o în băgare de samă ca una ce privește mai mult și pentru îmbelșugare și ieftinătate a norodului înpregiuraș și a altora
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Ion Gugiuman susținea ipoteza originii bulgărești a unei mari părți din populația adusă și, mai ales, venită, la Huși și în locurile învecinate. Un exemplu este elocvent în acest sens: în urma conflictului dintre Episcopie și târgoveți (în 1847 și 1868), „dritul de a avea mori de apă și grădini în întindere de optu fălci” a fost acordat Episcopiei, dar în fapt, bulgarii, care se ocupau cu legumicultura, pe moșia ei, au lucrat acest pământ. Autorul este convins că Melchisedec se referea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
episcopiei de Huși și totodată prin încheerea sfatului din 13 august, anul de față, publicat prin Buletinul Oficial Extraordinar nr. 13, poruncindu-se a se trece în listele de alegere ce au a se publica din nou, toate persoanele cu drit, care nu au fost înscrise în listele de mai nainte, subscrisul cu onoare aduce la cunoștința acelui onorabil departament, că după exemplul listei preoților din rezidenția Mitropoliei înjghebată de prea sfințitul mitropolit au drit de a fi înscriși în lista
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
publica din nou, toate persoanele cu drit, care nu au fost înscrise în listele de mai nainte, subscrisul cu onoare aduce la cunoștința acelui onorabil departament, că după exemplul listei preoților din rezidenția Mitropoliei înjghebată de prea sfințitul mitropolit au drit de a fi înscriși în lista preoților rezidenției episcopiei de Huși și următorii funcționari bisericești, care și de către răposatul episcop de asemăne au fost înscriși în liste pregătitoare în trei alegeri și anume: 1.Arhimandritul Melchisedec, rectorul Seminariei 2.Arhimandritul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cerea înscrierea sa între proprietarii mici, după drepturile pe care le are: „Eu m-am născut, am crescut în Averești, pitrec prin Averești și cu toate acestea nu cunosc nici un proprietariu în acest sat”. Comitetul a hotărât „că dumnealui posedează driturile a fi înregistrat întri proprietarii mici di la acest district”, că este pământean, așa cum rezultă din listele electorale în care sunt trecuți și frații săi Neculai Bosîi și Alexandru Bosîi. La 27 august 1857, Episcopia a cerut „duhovniceștii consistorii” să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
deputați în Adunarea ad-hoc și la manifestația ce urmase: „Astăzi, în 30 a lunii august, se arată în raport [...], adunându-se în camera administrații doăzăci și cinci persoani din numărul a patruzăci și tri ci s-au văzut înregistrați cu drit a votarisî [...] au numit prezidet adunării electorale pe d. vornic Scarlat Roset, apoi [...] au ales deputat dintre proprietarii mari acestui district pi D. vornicii Petru Mavroeni și Nicu Catargi. Alegirea s-a desăvârșit în cea mai mare liniște și adunarea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
firman, apoi acum nu ne videm și noi trecuți în listile electorale; de aceia, prin aceasta, viu [sic] a ruga pe onorabilul comitet să binevoiască a ni prenumăra și pe noi în listele patentarilor târgoveți, așa precum cunoaștim că avem driturile cuviniți. 1857, săptemvrie 2 + Eu Stan Nedelcu + Eu Toșu Ajder + Eu Stan Lupu + Eu Avram Curivan + Eu Dimitrachi Olaru + Eu Constantin Popa + Eu Dănilă Role + Eu Vartolomii Mocanu + <S> taicu Dascălu + Eu Gheorghe Pușcă + Eu Gheorghi Popa”. + Eu Toader Postu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
transformarea bisericii schitului din marginea satului într-o biserică de mir, iar chiliile într-o școală sătească, argumentând: „apoi acest așezământ ce-a mai rămas acum decât un loc de scandal și un obiect de gâlcevire între coborâtorii persoanelor cu drit de fondație să i se desființeze numirea de schit care sigur o posădează și biserica să rămâie biserică de satu, așezându-se un preot de mir servitor și îngrijitor de popor, iar în chiliile ce sunt la acest schit, reparându
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mijloc sau mărit și sau întărit ferestile cu gratii, sau adaos proscomidiar, sau înformat fostul pridvor în trupul bisericii adăogiendusă altul de nou, sau acoperit, sau zugrăvit pe dinlăuntru și pe dinafară și sau împodobit cu multe odoară înturnănduse multe drituri și moșii împresurate."". Prin poziția ei retrasă, Mănăstirii Râșca i s-a dat și destinația de a fi închisoare pentru călugării vagabonzi și îndeosebi pentru boierii răzvrătiți împotriva domnitorului Moldovei. Din ordinul domnitorului Mihail Sturdza (1834-1849), în anul 1844, a
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
armeanul Babic, care cocea jimbla în coltuce, de unde se încetățenise zicala “coltuc de la Babic”. În ședința din 25 octombrie 1857 a Adunării ad-hoc, Mihail Kogălniceanu afirma: "În Țara Românească nu numai că libertatea culturilor este mai mare, dar chiar și driturile politice sînt mai întinse; spre pildă, armenii au drit a cumpăra moșii". Manuc bei Mirzaian avea, pe lîngă proprietățile din Capitală, numeroase moșii în județul Ilfov, cum erau satele Popești-Manuc și Mănucul. Iar în afară de vestitul han al aceluiași Manuc, în
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
încetățenise zicala “coltuc de la Babic”. În ședința din 25 octombrie 1857 a Adunării ad-hoc, Mihail Kogălniceanu afirma: "În Țara Românească nu numai că libertatea culturilor este mai mare, dar chiar și driturile politice sînt mai întinse; spre pildă, armenii au drit a cumpăra moșii". Manuc bei Mirzaian avea, pe lîngă proprietățile din Capitală, numeroase moșii în județul Ilfov, cum erau satele Popești-Manuc și Mănucul. Iar în afară de vestitul han al aceluiași Manuc, în București au existat și alte hanuri aparținînd unor armeni
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
citate. Aceleași prevederi se găsesc și în Regulamentul Organic al Țării Românești, art. 379. Însă, până la unificarea legislativă, politică și administrativă a celor două Principate, nu se poate vorbi de o cetățenie română, în sens strict. Anexa Litera X Pentru dritul împământenirei Art. I. Fieștecare strein de oricare credință creștinească, carile ar veni în țara această și ar dori să să folosească din dreptățile politicești a indighenatului, nu le va pute câștiga decât în putere unui document, întemeiet mai întăi pe
Cetățenie română () [Corola-website/Science/336886_a_338215]