362 matches
-
în văzduh și razele lunii prin canaturile iatacului prințesei care palpită de dor! E „Frumoasa Oltului”, înaltă, înmlădiată ca floarea soarelui pe raza luminii, merge pe vârfuri, tremurând suplu ca firul crinului și cântă fermecător! Străluminează în glasul ei de dropie a câmpului Olteniei și în duhul ce-i vibrează trupul, un arc vioriu care unește omul cu reveria. Înveșmântată în portul mirific popular, Elena-Daniela Cuculici poartă pe corp salbe de flori și armonii geometrice din cusături măiastre, cum își poartă
ELENA-DANIELA CUCULICI. MAIESTATEA SPIRITULUI NOBIL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1402589057.html [Corola-blog/BlogPost/349795_a_351124]
-
de la fondarea site-ului Negru pe Alb), iulie, 2014; - Mențiunea I la Concursul Dor de dor, tema săteasca, 2014, ediția a II-a (proza scurtă); - Premiul - debut în volum la Festivalul Național de Poezie Ion Budai Deleanu, 2014; - Premiul I - Dropia de aur pentru poezie dedicată copiilor la Concursul Dor de dor, 2014, ediția a II-a; - Premiul special Mircea Nedelciu (pentru proza), la concursul Vis de toamnă, ediția a II-a, poezie și proza scurtă - Diplomă de excelență (cu prilejul
MIHAELA OANCEA de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Mihaela_Oancea.html [Corola-blog/BlogPost/341231_a_342560]
-
arăturii, nu se mai folosește discul, ci se seamănă direct, cu un agregat de semănat pe 12 rânduri, având un randament de 120 de hectare la 24 de ore. Interesant de menționat este mai ales că soiurile românești de grâu - Dropia și Flamura 85 - au depășit soiurile străine pe care le-au încercat mătcașii. La rapiță, pe lângă îngrășămintele complexe, au folosit și un produs Bayer, care i-a mărit rezistența la ger. S-au aplicat și tratamente foliare spre a evita
GALATEANUL GAVRILA TUCHILUS,MINISTRU AL AGRICULTURII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Galateanul_gavrila_tuchilus_ministru_al_agriculturii.html [Corola-blog/BlogPost/351095_a_352424]
-
Ne luptăm cu soarta Nouă ne închide Toată lumea, poarta Cine să ne vadă Cine să ne știe Că purtăm în gură Gustul de leșie? Eu te-aud în somn Când vrei să te-apropii Ca o fâlfâire-a Aripei de dropii Soarele răsare Pentru toți și totuși Nouă ni se fură Dragostea de lotuși Vino mai aproape Cât ți se dă voie Semnul biruinței Ascuns în noi e! Pricini și dezastre Pot să ne frământe Zborurile noastre Nu pot fi înfrânte
NIMIC NOU de ION UNTARU în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 by http://confluente.ro/Nimic_nou_ion_untaru_1364013663.html [Corola-blog/BlogPost/342241_a_343570]
-
Nici mai bune, nici deloc Ne-a păscut seceta care Ne-a iubit de mici și dacă Plânge vântu-n fiecare Toamnă, cu ciochini de bacă Fiindc-am râs și-am plâns utópii Peste care n-am putut, Doamnelor ca niște dropii, Prințul nu ne-a cunoscut Doar un zâmbet de avere Ca să urci un dulap sus Și să treci când ți s-o cere Dintr-o lipsă, într-un lapsús Pentru atâta amăgire, Să nu cauți vinovații, Ne-am pierdut de
TINERE DOAMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Tinere_doamne_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/342516_a_343845]
-
ale câmpului înzăpezit care alergau fermecate spre alaiul său de nuntă. După ce a trecut de Cruce și a ajuns în dreptul lotului unde a fost astă vară la secerat, a strigat la amintirile sale : -Hei, voi ciocârlii, prepelițe și voi, dolofane dropii! Voi, gureși pitpalaci, cinteze și călifari, ca niște roșii curcani, ce-ați cântat la secerat, când eu snopii i-am legat, veniți și voi să aflați și cu toți vă bucurați, că...”astăzi s-a născut Hristos, Mesia cel luminos
NUIAUA FERMECATĂ-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449921702.html [Corola-blog/BlogPost/370310_a_371639]
-
îmbătat cu picurări de flaut / Ca între stele și ceruri să mă caut, / Dar din uitare, cine-o să mă cheme?” Într-un alt poem, evocă într-un mod absolut original, moștenirea dobândită din trăirile înaintașilor săi: „Moșii mei vânau dropiile tăcerilor / Din rădvanul singurătății....//...au murit într-o pagină / Din cartea amintirilor...”, dar, „...peste mine aplecați / Sapă nostalgii în a inimii mele paragină. // Ei mi-au dăruit setea de ceruri și pustiu / Și mi-au tors peste inimă, depărtarea” („Atavism
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7.html [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
coborâte din cer de linia orizontului, de unde se iveau răsărituri și unde plecau apusuri de soare mai frumoase decât poveștile mamei și decât Fata Morgana ce călca fără urme pe picăturile de rouă căzută pe ierburile unde sălășluiesc iepurii și dropiile. Drumul vieții Părintelui Mihail Milea a fost stabilit dinainte, ca o descoperire de „Sus”, din „dar ceresc” și de timpuriu a simțit atracție sempiternă față de creștinism. Înălțându-se pe vârful picioarelor, bătea cu degetele usna clopotului de la biserica de peste drumul
PĂRINTELE MIHAIL MILEA – OMUL LUI DUMNEZEU CE ARE VOCAŢIA, DESTINAŢIA ŞI MISIUNEA SLUJIRII OAMENILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437031519.html [Corola-blog/BlogPost/357705_a_359034]
-
Nici mai bune, nici deloc Ne-a păscut seceta care Ne-a iubit de mici și dacă Plânge vântu-n fiecare Toamnă, cu ciochini de bacă Fiindc-am râs și-am plâns utópii Peste care n-am putut, Doamnelor ca niște dropii, Prințul nu ne-a cunoscut Doar un zâmbet de avere Ca să urci un dulap sus Și să treci când ți s-o cere Dintr-o lipsă, într-un lapsús - Pentru câtă amăgire, Să nu cauți vinovații, Ne-am pierdut de
TINERE DOAMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Tinere_doamne_0.html [Corola-blog/BlogPost/356639_a_357968]
-
În 2014 Premiul Editurii InfoRapArt, pentru cartea Lirica gândului meu. / poet Petre Rău CĂLĂRAȘI 2, în anul 2013, Premiul I, pentru artă plastică și grafică al Revistei DOR de DOR / condusă de poet Toma Marin. în anul 2014, Premiul I ,, DROPIA de AUR ,, pentru grafică / Revista DOR de DOR / fondator poet Toma Marin. GRAFICĂ DE CARTE; Semnează grafica la peste 30 de cărți ale unor poeți din țară și străinătate. LUCRĂRI în colecții particulare; Canada, S.U.A. Japonia, Franța, Italia, Grecia, Republica Moldova
CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Constan%C5%A3a_Ab%C4%83la%C5%9Fei_Donos%C4%83.html [Corola-blog/BlogPost/341151_a_342480]
-
aventuri stârnind ciulinii Prin Bărăgan de praf și uscăciune - Întindere aridă - un tăciune - Rostogolește vântul mărăcinii. Angoasă de final...amărăciune... Imperiul tiranic al luminii Absoarbe și substanța rădăcinii; Crepusculul se stinge-n rugăciune . Hălăduiau senini tămădăienii; În cârduri mari - ispititoare dropii... Prin timp uitarea și-a nălțat troienii: Niciunde azi fântânile și plopii; Te urmăresc deșertice vedenii, Iar ploaie-amintirii nu-și cerne stropii. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Imperiu deșertic / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 381, Anul II
IMPERIU DEŞERTIC de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Imperiu_desertic_george_nicolae_podisor_1326697965.html [Corola-blog/BlogPost/362113_a_363442]
-
Au un răsărit lacustru, un cer de cicoare, o vivacitate de pădure, acuratețe de opal, suplețe de iarbă, strălucire de soare...! Cânta atât de frumos Narcisa și într-o zi crezusem că i-am pierdut urma. A părăsit țara ca dropiile risipite în grâu când fumegă câmpiile sub sărutul soarelui cu roua! N-am mai văzut-o, n-am mai auzit-o câțiva ani cât un veac. Dar trandafirii conștiinței, iubirea și amintirile, nu s-au scuturat, iar când s-a
NARCISA SUCIU. LA FIECARE REVEDERE, ACEEAŞI, CA SOARELE ÎN FIECARE DIMINEAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1428819034.html [Corola-blog/BlogPost/374534_a_375863]
-
constantă lirică existențial-nostalgică, pentru că poetul Aurel M. Buricea are dorul, nostalgia câmpiei largi a Bărăganului cu cumpene de fântână, care împung Cerul cu semeții de „coloană infinită” brâncușiană; își acordează bătăile inimii și zvâcurile sufletului său generos în cântec de dropie; își reglează ritmul profesional de intelectual rasat și de elev al lui Pitagora, doar după cântecul cucului, când țăranul român a știut dintotdeauna că poate ieși la arat, la prașilă și la mireasmă de pământ reavăn; nu și-a părăsit
LAUDATIO – LA ANIVERSARĂ „101 POEME – OPERA OMNIA – DE AUREL M. BURICEA de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/dumitru_anghel_1427175081.html [Corola-blog/BlogPost/357798_a_359127]
-
îmbătat cu picurări de flaut / Ca între stele și ceruri să mă caut, / Dar din uitare, cine-o să mă cheme?” Într-un alt poem, evocă într-un mod absolut original, moștenirea dobândită din trăirile înaintașilor săi: „Moșii mei vânau dropiile tăcerilor / Din rădvanul singurătății....//...au murit într-o pagină / Din cartea amintirilor...”, dar, „..peste mine aplecați / Sapă nostalgii în a inimii mele paragină. // Ei mi-au dăruit setea de ceruri și pustiu / Și mi-au tors peste inimă, depărtarea” („Atavism
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Nichita_tomescu_reprezentant_juridic_al_canadei_la_onu_avocat_al_mafiotilor_si_poet_al_baraganului_.html [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
a pădurilor bătrâne cu zimbri, a Dunării cu deltă mirifică și perla Ada Kaleh pe care-au scufundat-o netrebnicii, cu mare cântată de Ovidiu, salbe de munți cu cerbi, șiraguri de râuri plescăite de păstrăvi, platouri de câmpii cu dropii și ciocârlii, numai cântecele n-au putut să ni le distrugă și fure străinii, dar nici noi nu le-am purtat grija! Aici a cântat cândva, ca vioara, lin și alinător, Anca Agemolu. Ei, parcă îi fură cineva cântecele, în
ANCA AGEMOLU UITAREA, CA DELICT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1429336634.html [Corola-blog/BlogPost/354007_a_355336]
-
nu a locuit în eternitate, a locuit în glasul ei. Au plecat împreună, pe când cerul cadelnița cu lacrimi. Masacrul unui monstru a curmat una din vocile muzicii ușoare românești care pornise și poate că și ajunsese la piscul ei. De la dropiile culcate jos în grâu, cerul e departe, dar vulturii veghează chiar sus lângă cer și acolo-s bătuți cu pietroaie de gheață. S-a vorbit și se va vorbi mult timp despre crâncena moarte a Mihaelei Runceanu. Nimeni nu scapă
MIHAELA RUNCEANU. UN GLAS DE ROUĂ, UN SUFLET DE SOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1398401424.html [Corola-blog/BlogPost/347954_a_349283]
-
îmbătat cu picurări de flaut / Ca între stele și ceruri să mă caut, / Dar din uitare, cine-o să mă cheme?” Într-un alt poem, evocă într-un mod absolut original, moștenirea dobândită din trăirile înaintașilor săi: „Moșii mei vânau dropiile tăcerilor / Din rădvanul singurătății....//...au murit într-o pagină / Din cartea amintirilor...”, dar, „...peste mine aplecați / Sapă nostalgii în a inimii mele paragină. // Ei mi-au dăruit setea de ceruri și pustiu / Și mi-au tors peste inimă, depărtarea” („Atavism
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX by http://balabanesti.net/2012/02/09/exilul-romanesc-la-mijloc-de-secol-xx-10/ [Corola-blog/BlogPost/339928_a_341257]
-
Grijania splendorii bea-vom toți,/ pedeapsa vom primi-n contumacie,/ ascunde-te, Poete, ascunde-te de poți:/ ninsoarea niciodată n-o să știe...”, „Veni-va Judecata într-un ceas,/ Magul-Poet pornit-a de cu seară,/ la marginea Câmpiei, în secară,/ stau dropiile - flămânzit popas ... ”, „Vai, vai, cetatea cea mare,/ din a cărei sclipire am orbit cu toții, nu mai e!/ Veselește-te, Poete, și voi eunuci ai speranței..”, „Jertfă de unul singur fac;/ Doamne, sunt fericitul de pe crucea asinilor,/ dă voie să mă
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_theodor_rapan_sau_vocati_nicoleta_milea_1341852615.html [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
Alces alces alces, Antilopa Saiga, Saiga tatarica tatarica, tarpanul, Calul Sălbatic European, Equus ferus ferus, colunul, Măgarul Sălbatic Mongol, Equus hemionus hemionus, Marmota de stepa, Marmota bobak, Brebul, Castorul European, Castor fiber, Bourul, Bos primigenius, Zăganul, Vulturul Bărbos, Gypaetus bărbătuș, Dropia, Focă de Marea Neagră... Cine dintre copiii noștri știu ce sunt ele, aceste animale? Am pierdut încet și sigur legende, mituri... Hai să facem un salt în timp pe teritoriul României! Am fi cu siguranta șocați de animalele pe care le-
NOI, CEI CARE „NU ŞTIM NIMIC” de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Noi_cei_care_nu_stim_nimic_.html [Corola-blog/BlogPost/370843_a_372172]
-
călători în timp cu doar cu câteva sute de ani in urma, am vedea focile de la Marea Neagră, antilopele din Moldova și Dobrogea, caii și măgarii sălbatici din Bărăgan, elanii, bourii și zimbrii din pădurile Ardealului,Valahiei și Moldovei, stolurile de dropii din jurul Bucureștiului, Timișoarei, Călărașului, Constanței și Brăilei, zăganii de pe piscurile Carpaților.” Iată acum o pagină de proza adevărată: „Morcovii și boabele de fasole, cojile de la castraveții tăiați pe lung, merele muscate și scuipate apoi pe un prosop care cred că
NOI, CEI CARE „NU ŞTIM NIMIC” de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Noi_cei_care_nu_stim_nimic_.html [Corola-blog/BlogPost/370843_a_372172]
-
223. Maltry Franz Wilhelm, născut la 23 iunie 1951 în localitatea Giarmata, județul Timiș, România, fiul lui Maltry Wilhelm și Magdalena, cu domiciliul actual în Germania, Munchen, Carl-Orff-Bogenstr. 33. 224. Konrad Helmut Nicolae, născut la 11 iulie 1954 în localitatea Dropia, județul Ialomița, România, fiul lui Konrad Iosif Nicolae și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, Ebersbach, Biegelsbergerstr. 49. 225. Konrad Ana, născută la 3 martie 1953 în localitatea Cenei, județul Timiș, România, fiica lui Straescu Mihai și Ana, cu domiciliul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/112179_a_113508]
-
S.A. SILISTRARU 134. AGROMAX - S.A. MĂXINENI 135. AGROMIXT ROMÂNU - S.A. 136. AGROSIL - S.A. SILIȘTEA 137. AGROINDUSTRIALA - S.A. DEDULESTI 138. AGROZOOTEHNICA - S.A. TICHILEȘTI 139. AGROZOOTEHNICA - S.A. VĂDENI 140. CERES - S.A. BRĂILA 141. CEZOMIV MIRCEA VODĂ - S.A. 142. COMAGRIM DUDEȘTI - S.A. 143. DROPIA - S.A. ÎNSURĂȚEI 144. HORTICOLA 1 MAI - S.A. 145. HORTICOLA DUNĂREA - S.A. BRĂILA 146. HORTICOLA VIZIRU - S.A. 147. INSULA MARE A BRĂILEI - S.A. 148. LEGUME-FRUCTE - S.A. BALDOVINEȘTI 149. LEGUME-FRUCTE - S.A. BRĂILA 150. OREMIXT - S.A. LATINU 151. OREZUL GROPENI - S.A. 152. ORIZICOLA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215635_a_216964]
-
canorus) 150.000 49. Cucuveaua (Athene noctua) 500.000 50. Cufundarul (Gavia artica) 250.000 51. Cufundarul-gusa-rosie (Gavia stellata) 250.000 52. Cufundarul-mare (Gavia immer) 250.000 53. Culicul (Nemenius sp.) 500.000 54. Drepnea (Apus sp.) 100.000 55. Dropia (Otis tarda) 15.000.000 56. Dumbrăveanca (Coracias garrulus) 100.000 57. Egreta-mare (Egretta albă) 500.000 58. Egreta-mica (Egretta garzetta) 500.000 59. Ferestrasul-mic (Mergus albellus) 100.000 60. Fașa (Anthus sp.) 50.000 61. Flamingul (Phoenicopterus ruber) 50
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142052_a_143381]
-
și 25; ... b) secțiunea I "Bunuri imobile" se modifică și se completează după cum urmează: ... - la poziția nr. 1, la subpoziția nr. 1, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Drumuri pietruite: str. Alexandru Pribegeanu (732 ml); Str. Ariei (221 ml); Str. Dropiei (283 ml); Str. Pietrișului (137 ml); Str. Dealului (78 ml); str. Nisipuri (516 ml); Str. Bărăganului (301 m); Str. Bisericii (168 ml); Str. Școlii (353 ml); Str. Luncii (78 ml); Str. Soarelui (327 ml); Str. Cerealelor (720 ml); Str. Grădinii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236222_a_237551]
-
Stema comunei Valea Măcrișului, potrivit anexei nr. 1.4, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp roșu, se află două ramuri de măcriș. În partea inferioară, în câmp albastru, se află o dropie de argint, văzută din profil spre stânga, între două spice de grâu de aur, poziționate dreapta-stânga. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Ramurile de măcriș, care acopereau în secolul trecut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269918_a_271247]