50 matches
-
alba"), alun ("Corylus avellana"), merișor (Vaccinium vitis-idaea), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Rosa canina"). Printre speciile floristice aflate la nivelul ierburilor este semnalată prezența curechiului de munte ("Ligularia sibirica") (protejată prin aceeași "Directivă a Consiliului European"), care vegetează alături de: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), ruginare ("Andromeda polifolia"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), vuietoare ("Empetrum nigrum"), didițelul ("Pulsatilla alba"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), drob de munte ("Cytisus hirsutus"), ferigă de baltă ("Thelypteris palustris"), păștiță ("Anemone nemorosa") sau rogozuri ("Carex nigra", "Carex echinata
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
aceeași "Directivă a CE" din 21 mai 1992) sau endemice pentru această zonă. Specii din floră spontană a sitului: vulturica ("Hieracium rotundatum"), unghia păsării ("Violă dacica"), cupa-vacii ("Linnaea borealis"), urechea iepurelui ("Bupleurum longifolium"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), ghințura punctata ("Gențiana punctata"), crețușca ("Filipendula ulmaria"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), lalea pestrița ("Fritillaria meleagris"), mălaiul cucului ("Luzula pallescens"), mierluța ("Minuartia verna"), poroinic ("Orchis ustulata"), darie ("Pedicularis exaltata"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), stupinița
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
Zona se încadrează regiunilor biogeografice atât alpină cât și continentală Vegetația este formată din păduri de conifere în amestec cu foioase. Se mai găsesc turbării asocitate vegetației forestiere, locuri unde apar plante rare specifice zonelor mlăștinoase. Dintre acestea, roua cerului ("Drosera rotundifolia") și curechii de munte ("Ligularia sibirica") - specie de interes comunitar a sitului Natura 2000 "Ciomad-Balvanyos", sunt relicte glaciare. Fauna zonei include și specii protejate cum ar fi: (ursul, râsul, lupul), dar și unele specii de lilieci și amfibieni. Aparține
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
de acest fel cunoscută în regiunile extracarpatice din Carpații Meridionali, reprezentând un interesant și rar fenomen fitogeografic. În jurul Lacului cu Ochi din Stroești cresc plante din turbăriile din munți ca speciile de mușchi sau jabghiu "Sphagnum magellanicum" și "Sphagnum recurvum", "Drosera rotundifolia" ("Roua Cerului - plantă carnivoră)", "Eriophorum vaginatum", "Betula pubescens", s.a., (Beldie, 1984). Pe lângă fosilele vegetale și animaliere, s-au găsit și dovezi ale prezenței omului. În diverse puncte ale satului (Masa de Pământ, Râpa Dadelor, s.a.) s-au găsit unelte
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
tessellata"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara") și păianjeni cu specii de "Pardosa amentata", "Trochosa terricola", "Pirata hygrophilus" și "Tetragnatha montana". Flora este reprezentată de plante cu specii de: peștișoară ("Salvinia natans"), o specie rară de mușchi ("Drepanocladus vernicosus"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), pipirigul-cerbilor ("Scheuchzeria palustris"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), căpșunică ("Cephalanthera rubra"), bumbăcăriță ("Eriophorum gracile") sau rogoz ("Carex diandra"). În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Lacul Bâlbâitoarea (sit SCI) () [Corola-website/Science/330331_a_331660]
-
Iris ruthenica"), firuță ("Poa pratensis"), iarba-viperei ("Scorzonera humilis"), ochii-broaștei ("Primula farinosa"), coada-iepurelui (rogoz din specia "Sesleria caerulea"), laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), armeria ("Armeria maritima"), darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum") iar în zona de mlaștină plante rare precum: jimla ("Armeria barcensis"), roua cerului ("Drosera angelica"), sau foaie-grasă ("Pinguicula vulgaris"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective turistice (monumente istorice, lăcașuri de cult, arii naturale) astfel:
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
specii de stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), pin ("Pinus"), frasin ("Fraxinus"), sorb ("Sorbus torminalis"), sau ulm ("Ulmus"). La nivelul ierburilor vegetează peste 900 de plante(vasculare, perene, relicte glaciare, dintre care unele foarte rare) cu specii de: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), caprifoi ("Lonicera periclymenum"), linaea ("Linnaea borealis"), garofiță ("Dianthus caesius") sau căpșunică ("Potentilla sterilis"). Fauna este reprezentată de: • mamifere: cu specii de cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), jder ("Martes martes"), viezure ("Meles
Parcul Național Wielkopolski () [Corola-website/Science/328048_a_329377]
-
Ligularia sibirica") și clopoțelul de munte ("Campanula serrata"); care vegetează alături de: angelică ("Angelica archangelica"), drețe ("Lysimachia nemorum"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), arnică ("Arnica montana"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), crin de pădure ("Lilium martagon"), siminic ("Antennaria dioica"), ruginare ("Andromeda polifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), plămânărică ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera rosea"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaură ("Centaurium umbellatum"), orhidee ("Epipactis helleborine"), păștiță ("Anemone nemerosa"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), sor-cu-frate ("Melampyrum
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
sylvestris"), brad ("Abies alba"), fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), plop tremurător ("Populus tremula"), anin alb ("Alnus incana"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinium myrtillus"); Flori și ierburi: buzișor ("Corallorhiza trifida"), ruginare ("Andromeda polifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia", specie insectofagă), orhideea fantomă ("Epipogium aphyllum"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), iarba cășunăturii ("Saxifraga cuneifolia"). În arealul sitului este semnalată și prezența a două specii rare de mușchi: "Buxbaumia viridis" și "Plagiomnium affine". Vulnerabilitatea ariei protejate se
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
vegetație lemnoasă cu specii de arbori și arbusti); printre care: anin ("Alnus glutinosa"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), salcie aurită ("Salix aurita") și merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), crușin ("Frangula alnus"). Vegetația ierboasă are în componență specii de: pufuliță ("Epilobium hursutum"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), răchitan ("Lythrum salicaria"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), limbariță ("Alisma plantago-aquatica"), calcea calului ("Caltha laeta"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), sclipeți ("Potentilla erecta", specie cunoscută în alte zone ale țării sub denumirea populară de "coada racului"), sânzâiene (din specia "Galium
Mlaca Tătarilor () [Corola-website/Science/330327_a_331656]
-
fruticosus L."), zmeur ("Robus idaeus"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), liliac sălbatic ("Syringa vulgaris"); Specii ierboase: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), moșișoară ("Liparis loeselii"), darie ("Pedicularis comosa"), albăstriță ("Centaurea kotschyana"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), buruiana vântului ("Seseli rigidum"), gențiană (din specia "Gentiana clusii"), poroinic ("Orchis militaris"), angelică ("Angelica archangelica"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), năpraznică ("Geranium robertianum"), rușuliță ("Hieradum aurantiacum"), fierea pământului ("Marchantia polymorpha"), lalea de munte ("Fritillaria
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
turbării) cu rol de protecție pentru mai multe specii floristice, dintre care unele foarte rare. Flora rezervației este constituită dintr-o mare varietate de specii arboricole, arbusti și vegetație ierboasă. Dintre speciile întâlnite în rezervație pot fi amintite: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), clopoțel de munte, gușa porumbelului ("Silene vulgaris"), firuța ("Poa nemoralis"), mierea ursului ("Pulmonaria officinalis"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), strugurele ursului ("Arctostaphylos uva-ursi") sau mușchiul din specia "Sphagnum acutifolium".
Răchitișul Mare () [Corola-website/Science/327288_a_328617]
-
calitate și neamestecate. În parcul se poate vedea 144 specii ale păsărilor incluzând bufnița și cocorul. Autoritățile parcului plănuiesc să reintroducă cocoșul sălbatic - odată simbolul parcului - într-un ecosistem local. Alte specii rare tipice pentru parc sunt lilieci, castori și drosere.
Parcul Național Pădurea Tucholei () [Corola-website/Science/314462_a_315791]
-
Băile Olănești, la cca 0,5km. sud de satul Moșoroasa, la altitudinea de 700 m. Rezervație naturală botanică situată în Subcarpații Getici (Subcarpații Vâlcii) conservă un habitat de depresiune pe substraturi turboase (mlastină mezooligotrofă- mușchiul de turbă și relictul glaciar Drosera rotundifolia). "Rezervația Naturală Piramidele de pământ de la Slătioara" cu o suprafață de 10,5 ha. Este situată în comuna Slătioara, fiind prezente o varietate de forme sculpturale, conglomerate, nisipuri, pietrișuri slab cimentate create prin acțiunea a numeroase organisme torențiale. 1
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
animalele, care se recunosc prin „geometrie“; căci Natura nu face nimic fără sens... Dar seducția face și victime. Ca bietul soț pe care călugărița Îl devorează pe când el nici n’a isprăvit s’o iubească. Sau o plantă carnivoră, precum Drosera care momește insecte cu câteva picături aducând a nectar... Ambele o fac pentru a căpăta azot, ca și cum acesta ar fi motorul seducției... Seducția capătă și conotații perfide. Și nu degeaba Între flori și insecte e o coexistență de sute de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ce adăpostește floră și faună specifică mlaștinilor. În arealul rezervației este semnalată prezența mai multor specii floristice (arbori, arbusti și ierburi), printre care stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), păducel ("Crataegus monogyna"), roua-cerului ("Drosera rotundifolia") sau moșișoare ("Liparis loeselii"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Tăul fără fund de la Băgău () [Corola-website/Science/330004_a_331333]
-
trei ori pe zi, înaintea meselor principale, dintr-o infuzie de 1-2 g% din frunzele aromate ale plantei. Castanea sativa (castan comestibil). Se bea 1-2 căni pe zi dintr-o infuzie din frunze, 2-3 g% îndulcită cu miere de albine. Drosera rotundifolia (roua cerului). Se consumă câte o cană pe zi, dintr-o infuzie de 2-3% sau sub formă de tinctură preparată din 20% plantă uscată în alcool etilic 20%, din care se iau 10-40 picături pe zi. Atenție! Are și
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
pe zi, ca infuzie 1-3% îndulcită cu miere de albine sau sub formă de pulbere 2-4 g pe zi. Se folosește în cazul bronșitelor însoțite de febră. Pentru combaterea tusei seci, spastice: Rp.1/ Eryngium planum (scai vânăt) 50 g Drosera rotundifolia (roua cerului) 50 g Carlina acaulis (turtă) 50 g Castanea sativa (castan comestibil) 50 g Se bea 2-3 căni pe zi dintr-o infuzie de 1-2 lingurițe din acest amestec la o cană: Rp.2/ Satureja hortensis (cimbru de
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
50 g Carlina acaulis (turtă) 50 g Castanea sativa (castan comestibil) 50 g Se bea 2-3 căni pe zi dintr-o infuzie de 1-2 lingurițe din acest amestec la o cană: Rp.2/ Satureja hortensis (cimbru de grădină) 50 g Drosera rotundifolia (roua cerului) 50 g Herba Chelidonii (rostopască) 50 g Eryngium planum (scai de vânt) 50 g Fructus Anisi vulgaris (anason) 50 g Aceste plante se amestecă riguros și se face o infuzie dintr-o lingură de mixtură în apă
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
bronhiilor cu inflamația și stagnarea secrețiilor purulente. Tusea, dar mai ales expectorația sunt semnele principale, prin care se manifestă dimineața la sculare înlesnind toaleta bronhiilor și evacuarea secrețiilor acumulate peste noapte. Expectorația este muco purulentă, abundentă (50-300 ml). Ceaiuri: Rp/ Drosera rotundifolia (roua cerului) 2 lingurițe sau Cetraria islandica (lichen de munte) 2 lingurițe și se amestecă bine făcându-se o infuzie din acest preparat. Se bea dimineața și seara câte o cană de 250 ml îndulcit preferabil cu miere de
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
avellana (alun). Se bea două căni pe zi dintr-o infuzie, cu o linguriță de muguri la o cană. Are acțiune antisclerolitică. Cel mai frecvent emfizemul este asociat cu bronșita (bronhopneumopatie cronică obstructivă - BPOC): Rp./ Herba Saturejae (cimbrul) 50 g Drosera rotundifolia (roua cerului) 50 g Chelidonium majus (rostopască) 50 g Eryngium planum (scai vânăt) 50 g Fructus Anisi vulgaris (anason) 50 g Infuzie dintr-o lingură din acest amestec la o cană de apă plată. Se lasă acoperit pentru extracție
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
5. ABCESUL PULMONAR Proces supurativ provocat frecvent de germenii patogeni aerobi/anaerobi sau protozoare, care distrug parenchimul pulmonar și/sau se dezvoltă într-o cavitate preformată, caracterizat prin febră, tuse persistentă, expectorație purulentă, uneori fetidă și/sau vomică. Ceaiuri: Rp./ Drosera rotundifolia (roua cerului) 50 g Cetraria islandica (lichenul de piatră) 50g Se face o infuzie din două lingurițe de amestec la o cană cu apă în clocot. Se bea două căni pe zi dimineața și seara îndulcit cu miere de
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
nivelul stomacului. Carbo vegetabilis Arsuri în piept cu hemoptizie. Tuse spasmodică cu vomitarea mucusului. Răgușeală agravată seara. Hemoptizie. Febră hectică cu transpirații epuizante. Cetraria. Tuberculoză pulmonară cu expectorație sangvinolentă. Chinininum arsenicosum Oboseală psihică cu prostrație bruscă. Dispnee cu transpirații profuze. Drosera Drosera poate învinge rezistența bacilului Koch și deci poate fi capabilă să-l elimine - Margaret Tyler. Tuse TBC spasmodică, agravată seara în decubit, agravată la miezul nopții, agravată când se încălzește în pat, agravată când bea, cântă sau râde. Tuse
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
stomacului. Carbo vegetabilis Arsuri în piept cu hemoptizie. Tuse spasmodică cu vomitarea mucusului. Răgușeală agravată seara. Hemoptizie. Febră hectică cu transpirații epuizante. Cetraria. Tuberculoză pulmonară cu expectorație sangvinolentă. Chinininum arsenicosum Oboseală psihică cu prostrație bruscă. Dispnee cu transpirații profuze. Drosera Drosera poate învinge rezistența bacilului Koch și deci poate fi capabilă să-l elimine - Margaret Tyler. Tuse TBC spasmodică, agravată seara în decubit, agravată la miezul nopții, agravată când se încălzește în pat, agravată când bea, cântă sau râde. Tuse uscată
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
de sere a Grădinii Botanice Iași. Numărul total al exemplarelor se ridică la aproximativ 30000 de taxoni din care enumerăm : colecția de palmieri Phoenix dactylifera, Caryota mitis, specii de Sabae, plante exotice orhideele: Vanilla plantifolia, Cattleya labiata, plante carnivore ( insectivore)Drosera sp. Aldrovanda, Uricularia, Pinguicula, plante din zona mediteraneană Mirtus communis. În timpul iernii vizitatorii sunt fascinați de înflorirea spectaculoasă a colecțiilor de azalee și camelii Azalea indica, Camelia sp. Grupul plantelor suculente este bogat reprezentat. fam. Cactaceae, fam. Crasulaceae; plante din
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]