48 matches
-
de cazaci, argument în fața căruia nu se putea rezista, așa că s-a făcut nunta la Iași, deși cronicarul zice „mare netocmeală”. Suita „prințului” ciupit de vărsat era formată din oameni pe măsură: băutori strașnici, murdari și brutali iar femeile însoțitoare, druștele, niște bețive proaste, de care râdeau pe față jupânesele din Iași, situație care n-a trecut chiar de tot neobservată . Scenariul și paralela ne servește la înțelegerea mai exactă, la dimensiunea reală, a raporturilor protoromânilor cu slavii vechi și a
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
prezentate cu prilejul nunții Anei cu Ion. Nunta ține trei zile. În prima zi alaiul pornește cu căruțe spre Jidovița. În frunte merg călăreții, care pocnesc din pistoale. În prima căruță sunt lăutarii, apoi o căruță cu mirii și cu druștele și o brișcă cu nașii. Într-o altă căruță sunt părinții mirilor, apoi altele Încărcate cu flăcăi și fete. Nunta Începe la socrul mic și continuă la socrul mare. Imaginea ospățului este autentică, cu urările și chiuiturile tinerilor, cu versurile
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
rudele, cunoscuții și pe ceilalți oameni din sat la nuntă. La rudele cele mai apropiate și la nași, vorniceii sau chiar mirele însoțit de fanfară făceau o invitație mai deosebită, după care mergeau la casa miresei unde erau adunate și druștele(domnișoare de onoare) și împreună cu muzica petreceau până la orele 24, pregătind atmosfera de sărbătoare de a doua zi. în ziua nunții, vorniceii însoțiți de muzică îl ajutau pe mire să se bărbierească, să se pieptene și să se îmbrace cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Către amiază la casa mirelui veneau trei-patru faetoane cu cei mai frumoși și mai buni cai din sat împodobiți cu flori la hamuri și batiste înflorate, legate la coamă pentru a se putea pleca la mireasă. însoțit de vornicei și druște, rude apropiate și de muzică, mirele pleacă la casa miresei, unde erau întâmpinați de părinții miresei care îi cinstesc pe oaspeți cu câte un pahar de țuică și-i invită în curte sau în casă unde petrec cât timp mireasa
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
muzică, mirele pleacă la casa miresei, unde erau întâmpinați de părinții miresei care îi cinstesc pe oaspeți cu câte un pahar de țuică și-i invită în curte sau în casă unde petrec cât timp mireasa se gătește ajutată de druște și de o femeie pricepută în gătitul mireselor. Ceremonialul gătitului miresei consta în aranjarea voalului de mireasă, a petelei și a florilor în fața oglinzii. După ce mireasa era gătită, ea personal aranja floarea mirelui în piept, pentru care acesta o săruta
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mireasă, a petelei și a florilor în fața oglinzii. După ce mireasa era gătită, ea personal aranja floarea mirelui în piept, pentru care acesta o săruta. Apoi tot ea ajutată de o domnișoară de onoare prindea flori în piepturile vorniceilor și a druștelor. La Vatra, pricepută în gătitul mireselor era Maria D. Cronț. După acestea, urmează momentul cel mai emoționant când mireasa își ia rămas bun de la părinții și își cere iertare. Părinții fetei se așează pe două scaune și au câte o
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și pe toți cei de față, iar tatăl fetei o ia de mână pe mireasă și i-o dă mirelui, făcându-le urarea de a trăi mulți ani fericiți, de a avea copii sănătoși și o casă îmbelșugată. Vorniceii și druștele scot din casă zestrea cu mișcări și pași ritmați compusă din sipet (ladă de zestre) în care sunt puse albiturile, lăincerele, scoarțe alese, 1-2 plapumi, pernele, ștergare înflorate etc., iar jocul scoaterii zestrei este însoțit de strigături ca : De trei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
tineri care țin un baston orizontal în calea miresei, la ușă. Zestrea miresei este pusă în două-trei faetoane și este păzită de fetele, prietene ale miresei. Mirele ia mireasa de mână, o duce până la un faeton, o dă în primire druștelor, iar el însoțit de vornicei, în fruntea coloanei, pe jos și în marșul fanfarei se îndreaptă către biserica din sat. Acest lucru se întâmpla duminecă pe la amiază,cam la terminarea slujbei. La biserică erau așteptați de nași (nunii cei mari
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de 21,5 litri. 307 307 District - subdiviziune teritorial administrativă, pusă sub conducerea unui ispravnic sau prefect, numit de autoritatea centrală. Este de regulă egal cu un județ. Dres - acțiune de a drege, de a repara, a orândui, a aranja. Druște - fete care însoțesc mireasa la cununie și au anumite atribuții în pregătirea nunții. Epitrop administrator al unui bun, în special a averii unei instituții bisericești, tutore. Fondos - fondul moșiei. Valoare materială reprezentată prin bunuri materiale și bani. Galben veche monedă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Miresei i se pune voalul pe cap de către nasă, iar mirele este pieptănat de naș și i se pune în piept, în partea dreaptă o floare. Mirii sunt gătiți în fața unei oglinzi mari ținută de un flăcău și o domnișoară (druștele). Se cântă și se joacă în jurul mirilor, în timp ce nașii îi gătesc. Pentru mireasă se cântă: “Ia-ți mireasă ziua bună De la tată, de la mumă, De la frați, de la surori. De la grădina cu flori. De la flori de liliac De la ce ți-a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
casa mirelui. Masa de cununie la casa mirelui: mirii, nașii, părinții și nuntașii se așază la masă. Mirii mănâncă din același ou fiert ca să se iubească și să rămână nedespărțiți toată viața. Petrecerea pentru tineret: se cântă, iar mireasa și drușca (domnișoara de onoare) intră în centrul horei și pune în pieptul ficărui nuntaș o floare de nuntă, albă sau cu roz femeilor, cu bleu bărbaților. Apoi muzica cântă melodii de petrecere, iar mirii primesc nuntașii pe tot parcursul zilei cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Miresei i se pune voalul pe cap de către nasă, iar mirele este pieptănat de naș și i se pune în piept, în partea dreaptă o floare. Mirii sunt gătiți în fața unei oglinzi mari ținută de un flăcău și o domnișoară (druștele). Se cântă și se joacă în jurul mirilor, în timp ce nașii îi gătesc. Pentru mireasă se cântă: “Ia-ți mireasă ziua bună De la tată, de la mumă, De la frați, de la surori. De la grădina cu flori. De la flori de liliac De la ce ți-a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
casa mirelui. Masa de cununie la casa mirelui: mirii, nașii, părinții și nuntașii se așază la masă. Mirii mănâncă din același ou fiert ca să se iubească și să rămână nedespărțiți toată viața. Petrecerea pentru tineret: se cântă, iar mireasa și drușca (domnișoara de onoare) intră în centrul horei și pune în pieptul ficărui nuntaș o floare de nuntă, albă sau cu roz femeilor, cu bleu bărbaților. Apoi muzica cântă melodii de petrecere, iar mirii primesc nuntașii pe tot parcursul zilei cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mirii se îmbrăcau frumos, în costume naționale. Nunta începea de sâmbăta după-masă, când se dădea cămașa mirelui, a soacrei și se lua zestrea miresei. Vătăjeii (vorniceii) veneau cu sticle de rachiu în casă, cu năframă pe băț, cusută de o drușcă (domnișoară de onoare). Când se încărca zestrea în căruțe frumos împodobite se jucau pernele, cuverturile, scoarțele etc. Se strigau strigături și se chiuia. Cânta fanfara de la Grămești, care era nelipsită de la nunțile din Costișa. Nunta se făcea la casa mirelui
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
conduși de alai și muzică până la fotograf. La biserică, preotul oficia cununia. Când ajungeau la casa mirelui, mama soacră-mare ieșea cu busuioc și agheasmă și-i stropea pe miri. Miresei i se dădea o fărâmitură de pâine, ca să fie blândă. Druștele strigau strigături potrivite. La masa de cununie se așezau invitații după rang: în capul mesei nunii cei mari, în fața lor mirii, apoi socrii. Găina era adusă de o nevastă tânără care cânta cântarea găinii (împodobită cu flori, frunze și o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
se așeza de obicei în camera cu zestre (ca să vadă pe viu, că fata este pregătită pentru măritat). După stabilirea nunții, când se ia zestrea și se duce la casa mirelui, se joacă și se cântă fiecare lucru din zestre. Druștele și nevestele tinere bat palmele în ritmul melodiilor și nu încetează până nu au "scuturat" fiecare "piesă" din lada de zestre. Pe de lături, bătrânele, cu mâna la gură, își exprimă nedumerirea: Oare s-a scos toată zestrea? Mai este
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de familie, cunoscută încă dinainte de a merge în armată. Se făcea logodna care ținea de la o lună la cel mult un an, iar nunta dura cam una până la două săptămâni, în acel timp se făceau cele necesare: pregătirea darurilor, alegerea druștelor și a cavalerilor de onoare (vătăjei), anunțul, pregătirea trăsurilor. Cu două zile înainte de oficiere se făcea schimbul de daruri dintre cuscri și foaia dotală. După oficiere, petrecerea propriu zisă ținea 2-3 zile, cu jucatul zestrei și plecarea miresei la noua
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de familie, cunoscută încă dinainte de a merge în armată. Se făcea logodna care ținea de la o lună la cel mult un an, iar nunta dura cam una până la două săptămâni, în acel timp se făceau cele necesare: pregătirea darurilor, alegerea druștelor și a cavalerilor de onoare (vătăjei), anunțul, pregătirea trăsurilor. Cu două zile înainte de oficiere se făcea schimbul de daruri dintre cuscri și foaia dotală. După oficiere, petrecerea propriu zisă ținea 2-3 zile, cu jucatul zestrei și plecarea miresei la noua
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ne limităm la prezentarea momentelor mai importante așa cum le-a consacrat tradiția la Huța. Sâmbătă seara, zi premergătoare nunții, tinerii satului - feciori și fete - adunau la casa ospățului, nu întotdeauna aceeași cu casa mirelui, unde, în timp ce unii jucau și chiuiau, druștele confecționau steagul nunții. Pe o bată de lemn împistruită (incrustata cu motive geometrice), cu o cruce la unul dintre capete, de obicei una folosită și la alte steaguri, era prinsă o năframa de păr (băsma de lâna) împodobita cu mărgele
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
cu mărgele colorate, zgărduțe (bentițe de mărgele), panglici multicolore, cununi de flori de câmp din care nu lipsea barbârnocul și clopoțeii. Steagul purtat de un flăcău chipeș, apropiat al mirelui era nelipsit din toate momentele ceremonialului, stegarul fiind alături de nași, druștele, taroste (staroste) și chemători, un actor important al nunții. Valoarea lui simbolică, pe care sigur a avut-o cândva, a fost uitată cu vremea, folosirea lui la nunta menținându-se doar pentru spectaculozitatea pe care o imprimă momentului. Tot cu
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
era îmbrăcată cu haine frumoase și noi, anume confecționate pentru acest prilej și era împodobita cu piese caracteristice momentului, cunună de flori și balț (voal de mireasă) așezate pe creștet. În mâini purta un struț de busuioc. În timpul acestui cermonial druștele ridicând deasupra capului o năframa mare anume destinată acestui moment, gogeau mireasă. La stâlpu cu vrabnițî, lu lu , lu Plânge mama miresi Și tot plânge și suspina Ca are-o floare în grădina Și-o rupt-o din rădăcina Și-
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
pe care îl făcea mirilor: un purcel, o oaie cu mile sau altceva - funcție de vremea care a avu loc nuntă sau de puterea economică. În toiul petrecerii, după ospătarea nuntașilor cu băutură și bucate, socăcița (bucătăreasa nunții) sau una dintre druște mai bună de gură, închină nânașilor o găină fiarta așezată pe un paltou și ornamentata cu grijă, prilej de dialog hăzos cu nânașa, căci ea era cea cu care înturna răspunsul. În acompaniament muzical, socăcița/drușca chiuie: La aceasta stăruitoare
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
nunții) sau una dintre druște mai bună de gură, închină nânașilor o găină fiarta așezată pe un paltou și ornamentata cu grijă, prilej de dialog hăzos cu nânașa, căci ea era cea cu care înturna răspunsul. În acompaniament muzical, socăcița/drușca chiuie: La aceasta stăruitoare invitație, nânașa punea banii în pliscul găinii și răspundea (sau nu) socăciței. După plata găinii răspunsul (dacă îl dă) nănșei, socăciț îi spunea: Trecerea în rândul femeilor căsătorite a nevestelor era marcată de renunțarea la părul
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]