98 matches
-
semantică și simbolică ridică de asemenea o serie de probleme. La începutul secolului XX, Tudor Pamfile (8, I, p. 366) stabilea, fără să justifice, egalitățile murgă = vacă, drugă = știulete de păpușoi (este într-adevăr unul dintre înțelesurile regionale ale cuvântului drugă). Alexandru Rosetti explica termenul drugă din incantațiile infantile prin „epitet batjocoritor pentru femeile bune de gură și slabe de lucru” (26, p. 27), probabil de la expresia „a îndruga verzi și uscate”. Astfel de explicații nici nu intră în discuție. Explicarea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
asemenea o serie de probleme. La începutul secolului XX, Tudor Pamfile (8, I, p. 366) stabilea, fără să justifice, egalitățile murgă = vacă, drugă = știulete de păpușoi (este într-adevăr unul dintre înțelesurile regionale ale cuvântului drugă). Alexandru Rosetti explica termenul drugă din incantațiile infantile prin „epitet batjocoritor pentru femeile bune de gură și slabe de lucru” (26, p. 27), probabil de la expresia „a îndruga verzi și uscate”. Astfel de explicații nici nu intră în discuție. Explicarea cuvântului drugă printr-unul din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Rosetti explica termenul drugă din incantațiile infantile prin „epitet batjocoritor pentru femeile bune de gură și slabe de lucru” (26, p. 27), probabil de la expresia „a îndruga verzi și uscate”. Astfel de explicații nici nu intră în discuție. Explicarea cuvântului drugă printr-unul din înțelesurile sale arhaice („drug scurt”) ar fi destul de plauzibilă. Folosirea de către copii a unor versiuni de tipul „Dă-mi măicuță bâta/ S-alungăm ploaia-ndărâta” (11, p. 146) și, în general, menționarea frecventă în descântecele infantile a unor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cuțit, topor, spadă, secure etc.), cu care sunt amenințați norii, furtuna, ploaia, sunt tot atâtea argumente în favoarea acestei ipoteze. Totuși, mai probabilă mi se pare a fi o altă soluție. În afară de înțelesul de „știulete de porumb” și de „drug”, cuvântul drugă mai are în popor semnificația de „fus gros [mare] de tors firele pentru urzeală”. Vezi în balade populare : „Una din furcă torcând,/ Alta din drugă ’ndrugând” (19, p. 608). Sunt și alte cuvinte din această familie : „drugătură” (fire groase, toarse
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a fi o altă soluție. În afară de înțelesul de „știulete de porumb” și de „drug”, cuvântul drugă mai are în popor semnificația de „fus gros [mare] de tors firele pentru urzeală”. Vezi în balade populare : „Una din furcă torcând,/ Alta din drugă ’ndrugând” (19, p. 608). Sunt și alte cuvinte din această familie : „drugătură” (fire groase, toarse cu druga), „drugă- noaie” (femeie care toarce cu druga) și, mai ales, cunoscutul verb „a îndruga”, cu sensul propriu de „a toarce cu druga” și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
are în popor semnificația de „fus gros [mare] de tors firele pentru urzeală”. Vezi în balade populare : „Una din furcă torcând,/ Alta din drugă ’ndrugând” (19, p. 608). Sunt și alte cuvinte din această familie : „drugătură” (fire groase, toarse cu druga), „drugă- noaie” (femeie care toarce cu druga) și, mai ales, cunoscutul verb „a îndruga”, cu sensul propriu de „a toarce cu druga” și cel ulterior, figurat, de „a vorbi mult, a spune nimicuri, povești, 407Folclorul copiilor. Reminiscențe magico-rituale minciuni etc.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mare] de tors firele pentru urzeală”. Vezi în balade populare : „Una din furcă torcând,/ Alta din drugă ’ndrugând” (19, p. 608). Sunt și alte cuvinte din această familie : „drugătură” (fire groase, toarse cu druga), „drugă- noaie” (femeie care toarce cu druga) și, mai ales, cunoscutul verb „a îndruga”, cu sensul propriu de „a toarce cu druga” și cel ulterior, figurat, de „a vorbi mult, a spune nimicuri, povești, 407Folclorul copiilor. Reminiscențe magico-rituale minciuni etc.” (64, p. 202). Ipoteza că druga, în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din drugă ’ndrugând” (19, p. 608). Sunt și alte cuvinte din această familie : „drugătură” (fire groase, toarse cu druga), „drugă- noaie” (femeie care toarce cu druga) și, mai ales, cunoscutul verb „a îndruga”, cu sensul propriu de „a toarce cu druga” și cel ulterior, figurat, de „a vorbi mult, a spune nimicuri, povești, 407Folclorul copiilor. Reminiscențe magico-rituale minciuni etc.” (64, p. 202). Ipoteza că druga, în folclorul copiilor, are înțelesul de „fus”, deci un obiect din inventarul de unelte ale femeilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu druga) și, mai ales, cunoscutul verb „a îndruga”, cu sensul propriu de „a toarce cu druga” și cel ulterior, figurat, de „a vorbi mult, a spune nimicuri, povești, 407Folclorul copiilor. Reminiscențe magico-rituale minciuni etc.” (64, p. 202). Ipoteza că druga, în folclorul copiilor, are înțelesul de „fus”, deci un obiect din inventarul de unelte ale femeilor, este confirmată de faptul că, în cadrul invocațiilor, copilul cere druga invariabil de la o femeie (mamă, babă, moașă etc.). Dar care ar fi semnificația simbolică
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
spune nimicuri, povești, 407Folclorul copiilor. Reminiscențe magico-rituale minciuni etc.” (64, p. 202). Ipoteza că druga, în folclorul copiilor, are înțelesul de „fus”, deci un obiect din inventarul de unelte ale femeilor, este confirmată de faptul că, în cadrul invocațiilor, copilul cere druga invariabil de la o femeie (mamă, babă, moașă etc.). Dar care ar fi semnificația simbolică a acestei unelte ? Să nu pierdem din vedere faptul că omul (copilul) nu amenință cu druga o ființă concretă și reală, ci o ființă mitică, un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
femeilor, este confirmată de faptul că, în cadrul invocațiilor, copilul cere druga invariabil de la o femeie (mamă, babă, moașă etc.). Dar care ar fi semnificația simbolică a acestei unelte ? Să nu pierdem din vedere faptul că omul (copilul) nu amenință cu druga o ființă concretă și reală, ci o ființă mitică, un demon care întunecă Soarele. În acest caz, arma înfruntării trebuie să fie redutabilă și complexă. Dacă pentru omul cu mentalitate magică înfruntarea sa cu ființa demonică este solidară și concomitentă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ucide, ci pentru a-l lega : Scurt, mai scurt că mi-l lega Cu cordița arcului (28). Anume în acest tip de mentalitate își are sorgintea prestigiul simbolic cu care sunt încărcate uneltele de tors și de țesut (fus, drâglă, drugă, spată, furcă etc.). Funcția lor este dublă : una războinică (lovesc, străpung etc.) și, mai ales, una magică (leagă). Astfel se explică frecventa lor utilizare efectivă în riturile de exorcizare (15, pp. 82-83 ; 9, pp. 149-150) sau doar evocarea lor în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
voie/ De pin oasele lui Ion/ Te-i duce de mare nevoie/ Cu gura te-oi blăstăma/ Cu fusul te-oi împunge”, sau (de „uimă” = adenită) „Uimă, uimă, sui pe cute/ Și te du la munte/ Și te sui pe drugă/ Și te ia la fugă”, sau (tot de „uimă”) „Ie, uimă, fuga/ Că te-oi lovi cu druga/ Unde te-oi împunge” (29), sau (de „brâncă” = erizipel) „Pe drug încălecă/ Și-n fus se-nțepă/ Și-n cuțit să junghie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fusul te-oi împunge”, sau (de „uimă” = adenită) „Uimă, uimă, sui pe cute/ Și te du la munte/ Și te sui pe drugă/ Și te ia la fugă”, sau (tot de „uimă”) „Ie, uimă, fuga/ Că te-oi lovi cu druga/ Unde te-oi împunge” (29), sau (de „brâncă” = erizipel) „Pe drug încălecă/ Și-n fus se-nțepă/ Și-n cuțit să junghie” (38, p. 403), sau (de „gâlci” = amigdalită) „Au plecat mătușile/ Cu furcile/ Să gonească gâlcile/ Ele la goană
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
erizipel) „Pe drug încălecă/ Și-n fus se-nțepă/ Și-n cuțit să junghie” (38, p. 403), sau (de „gâlci” = amigdalită) „Au plecat mătușile/ Cu furcile/ Să gonească gâlcile/ Ele la goană le lua/ Pe furcă le- nșira/ Și cu druga le-apăra/ Și cu fusul le-nțepa” (30, p. 307), sau (de „junghi”) „Că eu cu ața asta te-oi lega,/ Nouă noduri am să-ți fac,/ Cu foarfecele te-oi tăia/ Și pe pârâu te-oi da” (15, p.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Debutează cu încercări literare în „Familia” (1872), apoi publică în „Amicul familiei”, „Foaia literară”, „Noua bibliotecă română” ș.a. Stabilindu-se la Timișoara, P. devine ziarist profesionist și scrie mult timp la ziarele „Luminătoriul” și „Dreptatea” (sub pseudonimele Brutus și Luca Drugă). În 1885 fondează săptămânalul „Timișana” (unde semnează și T. Odor; revista va fi continuată de „Gazeta poporului”). Ca redactor-șef al „Tribunei” de la Sibiu, publică aici articole semnate Delacerna. Între 1900 și 1917 este directorul „Telegrafului român”, iar din 1919
PACAŢIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]
-
mai vigilente decît cele trei perechi de ochi“ din vîrfurile catargelor. Adulmecaseră, pasămite, o mireasmă stranie și nu prea plăcută. Ă Pun rămășag că, undeva pe aproape, se află niscaiva cașaloți dintre ăi pe care i-am gîdilat deunăzi cu drugii, spuse Stubb. Eram sigur c-au să-și arate coada pînă la urmă! Deodată, pîcla ce se întindea în fața noastră se despică și, la oarecare distanță, ni se înfățișă o corabie, ale cărei pînze strînse arătau că lîngă bordul ei
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
adus locașul la Moise: cortul și toate uneltele lui, copcile, scîndurile, drugii, stîlpii și picioarele lui; 34. învelitoarea de piei de berbece vopsite în roșu, învelitoarea de piei de vițel de mare, și perdeaua de despărțire; 35. chivotul mărturiei și drugii lui și capacul ispășirii; 36. masa cu toate uneltele ei, și pîinile pentru punerea înaintea Domnului; 37. sfeșnicul de aur curat, candelele lui așezate în rînd și toate uneltele lui, și untdelemnul pentru sfeșnic; 38. altarul de aur, untdelemnul pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
tras...); Pag. 74: „Nici unul din elevi” (dintre elevii)... și deputații socialiști francezi n-au Îndrăznit (n-a Îndrăznit); Pag. 75: „... la poalele liceului militar Mănăstirea Dealului” (... la poala colinei Liceului Militar Mănăstirea Dealului); Pag. 117: două dezacorduri; Pag. 126: „Barbu Drugă știa ce este rentabilitatea și concurența În sistem capitalist” (... ce sunt rentabilitatea și concurența În sistemul capitalist); Pag. 155: „... drum Budapestan” (...budapestan); Pag. 160: „...de general Cantacuzino” (...de generalul Cantacuzino); Pag. 161: „de general Rădescu” (de generalul Rădescu); Pag. 167
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
poeți. Dar esențial însă e că aici toți o fac în detrimentul construcțiilor!" Exact în acel moment, ca o teribilă zmucitură de zeppelin, încăperea descrise un nou salt, rămânând ancorată de structura parterului printr-un singur snop de drugi de fier-beton. Drugii, ai naibii, decălindu-se, pocneau precum grisinele. Crăpa un drug, se înălța c-o palmă și colosul de zidărie. Se fisuraseră jumătate, mormanul de cărămizi și betoane era pregătit s-o zbughească spre stratosferă. - Că rău - vah - ți-o fi stat
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
gospodăriei sau pe câmp sau când supravegheau animalele; furca cu scăunaș - folosită în casă sau în curte; și furca fixată în tavan sau la grindă - utilizată, de obicei, la răsucirea tortului 1. În afara fusului obișnuit, s-a mai folosit și „druga”, un fus mai mare și mai gros, utilizat pentru torsul câlților și în răsucitul tortului sau a lânii. Tocălia 2, alături de fus și de drugă, a ajutat și la răsucit firele toarse de in sau cânepă. A fost frecvent folosită
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
utilizată, de obicei, la răsucirea tortului 1. În afara fusului obișnuit, s-a mai folosit și „druga”, un fus mai mare și mai gros, utilizat pentru torsul câlților și în răsucitul tortului sau a lânii. Tocălia 2, alături de fus și de drugă, a ajutat și la răsucit firele toarse de in sau cânepă. A fost frecvent folosită la răsucirea sforii groase de Fig. 1 Cânepa se bătea cu maiul la gura proțapului (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) cânepă, necesară confecționării
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
august 2006, p. 23. Ciurcanu, Andrei, Imaginea lui Ștefan, demitizată, în "Evenimentul Zilei" din 16 august 2006, p. 16. Corlățan, Mirela, Merita Ștefan cel Mare să fie făcut Sfânt?, în "Ziarul de Iași" din 2 iulie 2004, p. 1A, 4A. Drugă, Ovidiu, Manualul de istorie de clasa a XII-a susține că Horea, Cloșca și Crișan au masacrat "familiile nevinovate" ale nemeșilor unguri, în "Cotidianul" din 6 octombrie 1999, p. 3. Gherman, Ion, Ștefan cel Mare, sfânt pentru basarabeni, repugnat la
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
93, 94, 97-101, 103, 104, 113 Dobrincu, Dorin, 232 Dobrogeanu-Gherea, Constantin, 201 Doja, Gheorghe, 201 Dole, Bob, 18 Dondorici, Gheorghe, 67, 71, 137 Dornescu, Maria, 80 Dornescu, Victor, 80 Dragnev, Demir, 35 Dragomir, Corneliu, 273, 276, 277 Drăgan, Mircea, 74 Drugă, Ovidiu, 65 Dubček, Alexander, 256 Duby, George, 13, 107 Duglosz, Jan, 61 Dumitrescu, Nicoleta, 67 Dupâquier, Jacques, 257 Durandin, Catherine, 121, 123, 145 Dürer, Albrecht, 48 Dvorski, Monica, 71 E Eliade, Mircea, 36, 99 Eminescu, Mihai, 34, 45, 208 Enciu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în "Dilema" din 15-20 octombrie 1999, p. 14). 125 Sorin Mitu (coord.), Lucia Copoeru, Ovidiu Pecican, Virgiliu Țârău, Liviu Țârău, Istoria Românilor. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Sigma, București, 1999, p. 27. Fragment citat în articolul lui Ovidiu Drugă, Manualul de istorie de clasa a XII-a susține că Horea, Cloșca și Crișan au masacrat "familiile nevinovate" ale nemeșilor unguri, publicat în "Cotidianul" din 6 octombrie 1999, p. 3. 126 Vezi articolul citat, semnat de Cristian Tudor Popescu. 127
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]