98 matches
-
agrar și socialist-democratic 28. Protopopescu Cornel - Grupul parlamentar ecologist și social-democrat 29. Dijmarescu Antonica - Grupul parlamentar ecologist și social-democrat 30. Brătianu Ion - Grupul parlamentar de uniune națională a românilor 31. Cretu Mircea - Grupul parlamentar de uniune națională a românilor 32. Druga Alin - Grupul parlamentar de uniune națională a românilor Mihai-Dumitru 33. Botez Sorin-Mircea - Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal 34. Policrat Rene-Radu - Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal 35. Rațiu Ion - Grupul parlamentar al Partidului Național Taranesc-crestin democrat 36. Maior Gregoriu-Petru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197783_a_199112]
-
României în grad de Cavaler: ... 1. Andreescu Gabriel, președinte, APADOR-CH; 2. Barbu Ion, grafician; 3. Balaita George, scriitor (prozator, eseist), București; 4. Brătescu Georgeta, grafician, București; 5. Caragiu Georgeta; 6. Celac Mariana, arhitect; 7. Chirnoaga Marcel, artist grafician, București; 8. Druga Ovidiu, cineast; 9. Filipescu Radu, președinte G.D.S.; 10. Frunză Victor Ioan, regizor; 11. Kanyadi Sandor, scriitor, Cluj-Napoca; 12. Lupas Ana, ARTist decorator, Cluj-Napoca; 13. Mavrodin Irina, scriitor, București; 14. Mărgineanu Nicolae Dinu, regizor, București; 15. Mesaroș Titus, regizor, București; 16
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131625_a_132954]
-
Capoianu Dumitru, compozitor, București; 6. Comănescu Denișa, editor; 7. Condeescu Alexandru Dan, scriitor (critic literar), director, Muzeul Literaturii Române, București; 8. Cristea Dan, scriitor (critic literar), București; 9. Demeter Wilhelm, sculptor, Constantă; 10. Dimisianu Gabriel, scriitor (critic literar), București; 11. Druga Ovidiu, director de imagine, București; 12. Dumitrescu Cristian, arhitect, prof. univ., Timișoara; 13. Farcasiu Gheorghe; 14. Florescu Radu, istoric, istoric de artă, București; 15. Ghica Marius; 16. Ghildus Alexandru, designer, președinte UAP, București; 17. Ghitescu Micaela, scriitor (traducător), București; 18
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131625_a_132954]
-
Articolul 1 Se grațiază pedeapsa aplicată următorilor condamnați: - B��lan Valentin - Bogdan Dumitru - Burtilă Stela - Costache Ion - Coconete Nicolae - Cursaru Marioara - Drugă Neculai - Gottschling Andrei - Lucan Mariana - Lupu Vasile - Mic Gheorghe - Nicolovici Gheorghe - Tufiș Virgil - Tuță Adina - Vorobchievici Constantin. Articolul 2 Se grațiază restul rămas neexecutat din pedeapsa aplicată următorilor condamnați: - Dincă Nelu Marian - Felvinți Elena Susana - Micu Ioan - Mic Victoria - Neacșu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199529_a_200858]
-
Et. I, Ap. 7 țel: 0726678763 17916 DRAGOMIR MARIA (n.1953) Mizil, Str. Mihai Bravu, Nr. 183, Bl. 1, Sc. A, Ap. 6 țel: 0788242571 25854 DRAGOMIR N. REMUS (n.1966) Ploiești, Str. Vioarei Nr. 45 țel: 0244570897 0726938988 7500 DRUGA GHE. MARIA (n.1957) Maneciu Pământeni, Str. Gării, Nr. 1081 țel: 0244296179 7504 DUMITRACHE CONSTANTĂ (n.1950) Ploiești, Str. Profesorilor, Nr. 9, Bl. 61, Sc. G, Ap. 8 țel: 0244563125 0745922697 7507 DUMITRACHE MARIA (n.1942) Câmpina, Aleea Odobescu, Nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
Articolul UNIC La data de 1 ianuarie 2009, domnul Drugă Vasile, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rupea, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 19 decembrie 2008. Nr. 1.345. ----------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206240_a_207569]
-
înaintează cu pași prea mici pe calea industrializării. Astfel, în 1939, în Craiova existau numai 7 întreprinderi cu peste 100 de muncitori: Fabrica de postav „Oltenia”, „Scrisul Românesc, Fabrica de paste făinoase „Concordia”, Fabrica de pâine și paste făinoase „Barbu Druga”, „Semănătoarea”, Uzina Electrică și Fabrica de pâine „Traiul”. Singura ramură industrială ale cărei întreprinderi puteau fi comparate cu unități similare din alte centre ale țării era industria artelor grafice. Cele două întreprinderi tipografice craiovene „Ramuri” și „Scrisul Românesc” se bucurau
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
pescuind, practicând sporturile specifice (volei, tenis, sau fotbal), ori plimbându-se pe cărările liniștite ale pădurii de plopi. 3. Un motel primitor, situat la intrarea în comună, la hotarul cu comuna Salcia, de unde începe județul Mehedinți. 4. Conacul boierului Constantin Druga, fost mare proprietar de pământ în zonă, conac pe care sătenii îl numesc și azi “castelul lui Druga”, datorita stilului arhitectonic al construcției, bogat ornamentată, edificată într-o combinație plăcută, realizată între stilurile gotic și baroc. 5. Mănăstirea de la Maglavit
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]
-
3. Un motel primitor, situat la intrarea în comună, la hotarul cu comuna Salcia, de unde începe județul Mehedinți. 4. Conacul boierului Constantin Druga, fost mare proprietar de pământ în zonă, conac pe care sătenii îl numesc și azi “castelul lui Druga”, datorita stilului arhitectonic al construcției, bogat ornamentată, edificată într-o combinație plăcută, realizată între stilurile gotic și baroc. 5. Mănăstirea de la Maglavit, situată la cca 15 km de Cetate, pe șoseaua ce duce spre Calafat, cu binecunoscuta și larg mediatizata
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]
-
persoanelor mai influente din conducerea Bisericii Ortodoxe de stil vechi. Sediul cultului din orașul Târgu Neamț a fost devastat, arhiva și însemnele legale de persoană juridică au fost ridicate și confiscate, fără a se întocmi vreun act legal. Părintele Sebastian Drugă din Mănăstirea Slătioara, martor ocular la descinderea din noaptea respectivă, a relatat: ""Pe la orele 24.00, au intrat în curtea mânăstirii 7 autocamioane cu ofițeri și militari din trupele de securitate. Dispozitivul de încercuire a mânăstirii a fost realizat înainte de
Meftodie Marinache () [Corola-website/Science/308805_a_310134]
-
era, în general, reprezentată de mici ateliere și intreprinderi familiare, existînd doar 7 întreprinderi cu peste 100 de angajați: Fabrica de postav "Oltenia", Tipografia și editura "Scrisul Românesc", Fabrica de paste făinoase "Concordia", Fabrica de pâine și paste făinoase "Barbu Drugă", Fabrica de mașini agricole "Semănătoarea", Uzina Electrică și Fabrica de pâine "Traiul". La acestea se mai adăugau atelierele CFR, tăbăcaria "Bucovăț" și Intreprinderea metalurgică "Brătășanu" ce aveau între 70 si 100 de angajați. Foarte cunoscută era și tipografia "Ramuri", dispunînd
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
and Performance Quarterly 10, 1990. 10. Yourcenar, Marguerite, "Mishima: a Vision of the Void", Traducere de Alberto Manguel și Marguerite Yourcenar, New York: Farrar, Straus, and Giroux, 1986. 11. ***, Japanese Literature in Foreign Languages 1945-1995, The Japan P.E.N. Club, 1997. 1. Drugă, Ioana, "Templul de Aur" de Yukio Mishima - Geneza, apariția, rezumatul romanului, în "111 romane celebre într-o singură carte", Editura Paralela 45, Colecția Compact, 1998, p. 444-449. 2. Kato, Shuichi, "Istoria literaturii japoneze", Traducere de Kazuko Diaconu și Paul Diaconu
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
Narcisa Suciu (deținătoarea premiului al III-lea la interpretare în 1997), Mălina Olinescu (premiul I la interpretare în 1997), Luminița Anghel (premiul I la interpretare în 2001), Irina Radu (director al festivalului 2002-2005), Paula Seling (câștigătoarea trofeului în 2002), Ovidiu Drugă (director de imagine la mai multe ediții de Cerb), Iuliana Tudor (prezentatoare a serilor de folclor la ultimele ediții ale Cerbului), Berti Barbera (responsabilul cu Nopțile Cerbului), Doina Anastasiu (realizator și regizor artistic la edițiile 1992-2001 ale Cerbului), Gheorghe Scripcaru
Festivalul „Cerbul de Aur” () [Corola-website/Science/303716_a_305045]
-
și care înainte de consum trebuie prefăcut (subțiat) cu un pic de lapte ori apă calduțe (huțulă=lecvar); lipigeu=cearceaf de regulă din in ori cânepă; ler= cuptorul de la sobă; lașcă=tăiței făcuți în casă prin frământarea cocii, lățirea ei cu druga, uscare și tăiere;lat de palmă=um egală cu lățimea podului palmei sub degetul mare; lopari=o piesa în formă de lopată plată cu diametrul de apr.45-60 cm si o coadă lungă de 1-1.5 m care se folosește
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
datează din data de 22 august 1466, când Ștefan cel Mare îi vinde lui Crețu, "pâmantul de la gura Elanului". Un alt document care menționează comuna datează din 28 martie 1528 prin care Petru Rareș întărea dreptul "nepoților Creței asupra moșiilor Drugii, Murgenii, Bârsăneții și satului Crețești". În anul 1592, Ieremia Movilă oferă mai multe sate, printre care și Crețești, episcopiei Hușilor. Acest lucru a avut un rol pozitiv asupra populației, episcopii intervenind pentru a opri abuzurile făcute împotriva localnicilor. În acest
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
coroane austro-ungare: La început cânta de unul singur în cârciumile Caransebeșului („Lupșa”, „Mândrușoane”, „Mielu”) și la târguri. Este descoperit de "vestitul muzicant Pera" care îi oferă loc în orchestra lui, la restaurantul „Kereș”. Urcând treptele succesului, este solicitat de Alexa Drugă, "celebru violonist de odinioară și șef de orchestră" ce cânta la renumitele localuri „Pomul verde” și „Central”. De aici ajunge să fie cunoscut în tot Caransebeșul și este chemat să cânte la Orșova, unde rămâne 3 ani. În timp ce își făcea
Luță Ioviță () [Corola-website/Science/307307_a_308636]
-
mistice la povestirea La țigănci. Predominanța acestei teme, totdeauna corelată cu opusul ei, viața (în chip de Eros), relevă structura personalității autorului, direcția destinală a ființei sale: între ipostazul pozitiv al lui Shiva, divinitate care „înnoadă”, construiește și negativul acestuia, Druga, forță care „deznoadă”. Îi convenea să se vadă pe sine, ca imitator, în dublă întruchipare, cum mărturisește singur: ziua prefera să se consacre cercetării savante; altfel spus, experimenta sub tensiunea „regimului diurn”, pentru ca noaptea s-o rezerve scrierilor în proză
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
această succesiune de planuri, impresia generală este de apropiere. Mulțimea este filmată în prim-plan, ceea ce înseamnă că intenția regizorala a fost de a crea privitorului senzația de participare directă la concertul interzis. Prim-planul reprezintă încadratura care observa Ovidiu Druga și Horia Murga "aduce aproape de spectatori față personajului, cu expresia tuturor sentimentelor pe care le exprimă"130. Dacă întâlnirea dintre Topé și Emanou, în fond, scena trădării, a fost filmată în plan american, amintind de producțiile western, reacția lui Fodère
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
o teorie a ecranizării literaturii, Editura Meridiane, București, 1987. 16) Chevalier, Jean și Gheerbrant, Alain, Dicționar de simboluri, Editura Artemis, București, 1995. 17) Cocagnac, Maurice, Simbolurile biblice. Lexic teologic, traducere din franceză de Michaela Slăvescu, Editura Humanitas, București, 1997. 18) Druga, Ovidiu și Murgu, Horia, Elemente de gramatică a limbajului audiovizual. Termeni de film și televiziune. Vocabular profesional morfologic și sintactic, Editura Fundației PRO, București, 2002. 19) Gille, Bernard, Fernando Arrabal, Editions Seghers, Paris, 1970. 20) Glibota, Ante, Arrabal Espace, Studio
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Irina și Costin Popescu, Editura Meridiane, București, 2001, p. 28. 12 "Des angles de prises de vues exceptionnels peuvent acquérir une signification psychologique particulière." (Marcel Martin, Le langage cinématographique, Leș Editions du Cerf, Paris, 1992, p. 44). 13 Cf. Ovidiu Druga, dr. Horia Murgu, Elemente de gramatică a limbajului audiovizual. Termeni de film și televiziune. Vocabular profesional morfologic și sintactic, Editura Fundației PRO, București, 2002, p.12. 14 "Mettre au cinéma une pièce de théâtre ce seră donner à son décor
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
leș premiers seront derniers." 128 Raccourci-ul sau punctul de vedere de jos în sus "exagerează perspectiva normală pune subiectul în postura de: uriaș, gigantic, statuar sau poate imprimă dinamism, eliberare, zbor, dar poate fi, în context, si parodic, caricatural" (Ovidiu Druga și Horea Murgu, Elemente de gramatică a limbajului audiovizual. Termeni de film și televiziune. Vocabular morfologic și sintactic, Editura Fundației PRO, București, 2002). 129 Punctele de vedere plonjate "aplatizează perspectiva, turtind-o. Creează senzația de: "distanțare", "privire de sus", de
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
film și televiziune. Vocabular morfologic și sintactic, Editura Fundației PRO, București, 2002). 129 Punctele de vedere plonjate "aplatizează perspectiva, turtind-o. Creează senzația de: "distanțare", "privire de sus", de micșorare, de apăsare, de opresiune, stări tensionate, stări anormale, depresive" (Ovidiu Druga și Horea Murgu, op. cît. p. 20). 130 Ovidiu Druga, Horea Murgu, op. cît.,. p. 18. 131 Fernando Arrabal, Le cimetière des voitures, Christian Bourgois Editeur, la collection 10/18, Paris, 1968, pp. 170 -186. 132 "Ils l'ont mis
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
București, 2002). 129 Punctele de vedere plonjate "aplatizează perspectiva, turtind-o. Creează senzația de: "distanțare", "privire de sus", de micșorare, de apăsare, de opresiune, stări tensionate, stări anormale, depresive" (Ovidiu Druga și Horea Murgu, op. cît. p. 20). 130 Ovidiu Druga, Horea Murgu, op. cît.,. p. 18. 131 Fernando Arrabal, Le cimetière des voitures, Christian Bourgois Editeur, la collection 10/18, Paris, 1968, pp. 170 -186. 132 "Ils l'ont mis à genoux et ils l'ont flagellé." 133 "Lasca lui
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
gospodăriei sau pe câmp sau când supravegheau animalele; furca cu scăunaș - folosită în casă sau în curte; și furca fixată în tavan sau la grindă - utilizată, de obicei, la răsucirea tortului 1. În afara fusului obișnuit, s-a mai folosit și „druga”, un fus mai mare și mai gros, utilizat pentru torsul câlților și în răsucitul tortului sau a lânii. Tocălia 2, alături de fus și de drugă, a ajutat și la răsucit firele toarse de in sau cânepă. A fost frecvent folosită
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
utilizată, de obicei, la răsucirea tortului 1. În afara fusului obișnuit, s-a mai folosit și „druga”, un fus mai mare și mai gros, utilizat pentru torsul câlților și în răsucitul tortului sau a lânii. Tocălia 2, alături de fus și de drugă, a ajutat și la răsucit firele toarse de in sau cânepă. A fost frecvent folosită la răsucirea sforii groase de Fig. 1 Cânepa se bătea cu maiul la gura proțapului (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) cânepă, necesară confecționării
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]