281 matches
-
13 mai 2016 Toate Articolele Autorului Desțelenește, Doamne! Desțelenește, Doamne, holda, Că prea demult n-a fost lucrată Iar vinul nu-și mai află molda Și grâul nu-și află covată! Desțelenește, Doamne, ulmii, Că prea i-au spintecat din drujbă Și-au prea ucis podoaba culmii Fără regret și fără slujbă. Desțelenește, Doamne, cerul, Că prea se-ndură de păgâni, Le dă senin, iar nouă, gerul, Sărmanilor oșteni români. Desțelenește, Doamne, trupul, Că se chircește de durere Și se fărâmă
DESȚELENEȘTE, DOAMNE! de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1463132288.html [Corola-blog/BlogPost/381658_a_382987]
-
o ocnă. E numai sare, pe frunte, la subsuori, la stinghia picioarelor, pe tot trupul care se-ngroapă într-o platoșă vâscoasă de sare. Unde-s cișmelele de-altădată, de ce le-a venit și lor vremea, ca teilor retezați de drujbe, de prin oraș, pentru că izvorul apei e uterul lumii...?! Era cald, oamenii se usucau. În halba dusă la gură cădea sudoarea, trupurile erau cleioase. Berea nu mai făcea spumă! Un gropar a lăsat sticla și colacul pe gardina sicriului cu
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 by http://confluente.ro/_maria_salaru_ce_merita_suf_aurel_v_zgheran_1373284283.html [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
a fi băută Cât am figurat în grupe Cu un „unșpe” dres din tute? Care internet mai zboară Precum o rachetă chioară, De îți lasă în viteză Numai megabiți prin freză? Care magazin te-mbie Ca să iei pentru soție O drujbă, o motocoasă, Să le dăruiești acasă? Care bancă îți propune Să le lași pe mâini mai bune Un salariu cu turbare Și apucături bizare? Care bere-i mai amară Și cu zile te omoară Când își derulează spotul, Ca să-l
RECLAME de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihai_manolescu_1466875487.html [Corola-blog/BlogPost/340183_a_341512]
-
1990 a fost de o duritate fără precedent. Iar atacul continuă și astăzi. Pădurea românească a suferit cel mai mult. Prin defrișări masive s-au pierdut peste 20 de miliarde de Euro în 25 de ani. Mai mult decât atât: drujbele vânzătorilor de țară au ciuntit și sufletul românesc. Sigur că ecosistemele terestre au suferit primele în România, ca peste tot în lume. Dacă albinele dispar, va dispărea însăși viața. Viața pe pământ nu este posibilă fără ele. Aceste mici insecte
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/polidor_sommer_1425081842.html [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
acestor zăcăminte, ca și asupra uriașelor rezerve de apă de aici. Când am venit aici, am găsit biserici în care au crescut copaci. N-am intrat cum intră un episcop, cu crucea în biserică, am intrat cu securea și cu drujba în aceste biserici care, în anii '40, au fost distruse. Sunt unele în care s-a pus dinamită și au fost distruse total. Au fost destule situații delicate. Mă aflam într-o zi în zona Baraolt, județul Covasna și în
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191394.html [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
dintre copiii lor s-a născut în Franța”. În amintirea lui nea Mitică, prietenul său Cornel Popa a rămas ca un simbol al ambiției și hărniciei. Își amintește cum i-a spus la plecarea în Franța: „Eu dacă am o drujbă, îmi câștig pâinea oriunde în lume!” Ca un făcut, după ce a revenit în Canada, următoarea destinație înscrisă pe traiectul vieții lui Cornel Popa a fost SUA, unde s-a stabilit în statul Michigan. Exact ca și în cazul lui nea
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9.html [Corola-blog/BlogPost/341762_a_343091]
-
am încerca să îmbunătățim, și l-am îmbunătățit acest cadru legal, fie că vorbim de extinderea ariei unei păduri, fie că vorbim de alte programe informatice care să acopere aceste probleme, oricât am face nu putem să ne punem în fața drujbelor sau a iresponsabilității unora dintre cetățenii noștri", a arătat premierul. Grindeanu, jurnalistul După sesiunea scurtă de declarații, premierul a plantat un puiet de frasin. În timp ce planta arborele, premierul și-a manifestat intenția de "a juca rolul de jurnalist". Și ministrul
Premierul Sorin Grindeanu, jurnalist pentru scurt timp by Diana Popescu () [Corola-website/Journalistic/102533_a_103825]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > MĂRINIMIE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 367 din 02 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Mărinimie Cu încă-un brad a sărăcit pădurea, Iar după el urmează altul, altul... Prăpădul își continuă asfaltul - Mai eficace drujba ca securea. Cutie rezonantă și înaltul Mărinimos le dăruie pe-aiurea, Purtând cu el întreagă risipirea: Smaraldul, azuriul și cobaltul. Nu s-o mai bucura, n-o să-l mai doară; Nici foșnetul sfios și nici visare, Nici crengile luminii nu
MĂRINIMIE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Marinimie.html [Corola-blog/BlogPost/361719_a_363048]
-
adânci rădăcini Durerea înaltă cât ceru* de-albastră pădurea din mine-i plecată-n suspin. Pădurea din mine își frânge copacii de dor și de jale, de frunze în vânt Și-i pleacă departe când jurui ortacii în scrâșnet de drujbe pe trailere plâng, . Pădurea din mine-i înaltă și verde își poartă în frunze dorul sihastru Și-i lacrimă ruptă când nimeni n-o vede pădurea din mine tânjește albastru. (Getuța Zecheru) Citește mai mult Pădurea din mine e-atât
GEORGETA ZECHERU by http://confluente.ro/articole/georgeta_zecheru/canal [Corola-blog/BlogPost/380316_a_381645]
-
e-atât de săracăîși plânge-n vertebre adânci rădăciniDurerea înaltă cât ceru* de-albastrăpădurea din mine-i plecată-n suspin.Pădurea din mine își frânge copaciide dor și de jale, de frunze în vântși-i pleacă departe când jurui ortaciiîn scrâșnet de drujbe pe trailere plâng,Pădurea din mine-i înaltă și verdeîși poartă în frunze dorul sihastruși-i lacrimă ruptă când nimeni n-o vedepădurea din mine tânjește albastru.(Getuța Zecheru)... IX. DE-I EGAL, EGAL SĂ FIE - PAMFLET, de Georgeta Zecheru , publicat
GEORGETA ZECHERU by http://confluente.ro/articole/georgeta_zecheru/canal [Corola-blog/BlogPost/380316_a_381645]
-
a ridicat rapid să vadă de unde vin acele zgomote. A iesit într-un luminiș și de acolo a văzut cum un fel de... om... cu o barbă lungă nu se mai știe până unde, tăia lemne cu un fel de drujba . L-a studiat atent de la distanță, și i s- părut că era mai bine să stea că până acum singur în pădure decât să facă pași spre misterioasă ființă. Atâta doar că în timp ce tăia, el vorbea sau cântă ceva nedeslușit
ASCUNS IN PADURE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 483 din 27 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ascuns_in_padure_florentina_craciun_1335518120.html [Corola-blog/BlogPost/359216_a_360545]
-
cu porumbeii Locul I - Valeria Tamaș cătunulpustiu - cu telegari de colburi vântul toamnei Locul II - Livia Ciupav fluture pribeag - poate a venit cu vești și-i deschid poarta Locul III- Corneliu Beldiman prunul înflorit în calea gardului nou - sunet de drujbă Mențiune - Petru Ioan Gârda Salcie pe mal - strecurat printre plete, fum de țigară Mențiune - Cristian Dely La capăt de drum, ultimul plop marchează doar orizontul Etapa 82 - 15 VI 2009 Locul I - Livia Ciupav furtună de mai - buchetul miresei într-
HAIKU, PREMIANŢII CONCURSULUI SĂPTĂMÂNAL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Haiku_premiantii_concursului_saptamanal.html [Corola-blog/BlogPost/361424_a_362753]
-
că dădeau la toți însurații și cu copii, dar nu a fost să fie așa. Au început să plouă apoi cu fete, una după alta și acum vezi și matale unde am ajuns, am patru în șase ani. Dau cu drujba și cu țapina din zori până în seară, pentru o bucată de pită nenorocită. Crucea mamii ei de viață. - Măi Vasile, băiatule. Lumea nu se sfârșește cu tine și cu necazurile tale. Știi cum este. Din ce este viața mai grea
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389606962.html [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
NORWAVE - FOCUS NORVEGIA ZOMBI NAZIȘTI 2 (Dead Snow: Red vs. Dead / Død Snø 2, Norvegia, 2014) 100' R. Tommy Wirkola. Cu: Vegar Hoel, Stig Frode Henriksen, Martin Starr. Când îți omori accidental iubita cu un topor, îți tai brațul cu drujba și vezi cum prietenii îți sunt devorați unul câte unul de un batalion de zombi naziști, e greu să te aștepți ca lucrurile să se înrăutățească. Din păcate, pentru Martin acesta este doar începutul... Premiul publicului la festivalul Toronto After
ZOMBI NAZIŞTI 2 by http://www.zilesinopti.ro/evenimente/3632/tiff-2015-zombi-nazisti-2 [Corola-blog/BlogPost/99141_a_100433]
-
de lemn sau otravă. Bolurile și sandvișurile din rafturi erau ambalate, dar frenezia de-a dreptul maniacală și lipsa de delicatețe cu care doamna le mânuia m-au făcut cumva să mă crispez, să îmi imaginez un mascat cu o drujbă intrând într-o grădiniță. Și iar, simțul civic s-a trezit doar pe jumătate și deși am fost de câteva ori pe punctul să anunț pe unul dintre angajați, ceva m-a oprit la timp. Am asistat neputincios la smotocire
Micuța domnișoară Sano și misterioasele bufnituri din camera ei. Cum sunt privite bolile psihice în Japonia by https://republica.ro/cum-sunt-privite-afectiunile-psihice-la-japonezi [Corola-blog/BlogPost/338280_a_339609]
-
nu avea primele pagini) despre un oarecare Ion Săracul. Vă dați seama cât de potrivită lectură era pentru un copil de 8-9 ani... Peste mulți ani am început să-mi colectez o bibliotecă în română, din cărți procurate de la librăria „Drujba” din Moscova, unde vânau cărți românești cei ce făceau studii în metropolă. Erau foarte ieftine și ne puteam permite chiar cu bursele noastre. În perioada 1965-1966 am abonat, fiind în Moscova, ziare editate la București. Revenind la Chișinău, abonasem săptămânalul
INTERVIU CU DOMNUL DR. HAB., PROF. CONSTANTIN GAINDRIC, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/daniela_gifu_1468590889.html [Corola-blog/BlogPost/381281_a_382610]
-
CU BUCATA Munții se dau cu bucata, Soarele se dă de-a dura, Câmpiile se dau în grămăjoare, Dealurile se dau cu legătura. Au crescut spăgile-n solul Slăbiciunii omenești, Țepele-s până la soare, De acoperă ferești. Gaterele au statui, Drujbele-s unse cu mir, Soborul sfințește taina Marilor despăduriri. E-uri am primit cu raftul, Cu raionul, cu tot mall-ul, Cancerul este la liber, Căci am dat în schimb petrolul. Se dă carne varza de Bruxelles, De mămăliga se
POEME (1) de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 by http://confluente.ro/razvan_ducan_1482225386.html [Corola-blog/BlogPost/374052_a_375381]
-
pe baza lor defrișează munți întregi de păduri pe care le transportă imediat în țările lor ca materie primă pentru construcții?! Este evident că deocamdată, încă evit ca să amintesc mai mult despre acel Vereștoi supranumit prin Bistrița „Lupul Pădurilor” și ”Drujba lui Dumnezeu” prin Moldova și care, după cum se spune, fiind în cârdășie cu Băsescu și alți potentați locali, continuă să defrișeze nestingherit munți întregi din Țara noastră pentru a expedia zeci și sute de trenuri încărcate cu materie primă lemnoasă
A TRECUT ŞI ZIUA ROMÂNIEI... (SCRISOARE ADRESATĂ UNUI PRIETEN DE LA ANTIPOZI) de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1417528372.html [Corola-blog/BlogPost/371894_a_373223]
-
adânci rădăcini Durerea înaltă cât ceru* de-albastră pădurea din mine-i plecată-n suspin. Pădurea din mine își frânge copacii de dor și de jale, de frunze în vânt Și-i pleacă departe când jurui ortacii în scrâșnet de drujbe pe trailere plâng, . Pădurea din mine-i înaltă și verde își poartă în frunze dorul sihastru Și-i lacrimă ruptă când nimeni n-o vede pădurea din mine tânjește albastru. (Getuța Zecheru) Referință Bibliografică: Pădurea din mine / Georgeta Zecheru : Confluențe
PĂDUREA DIN MINE de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/georgeta_zecheru_1487010974.html [Corola-blog/BlogPost/340099_a_341428]
-
a costat 10 dolari, dar a meritat, inclusiv frisonul straniu al alienării, la care participasei totuși conștient. Caracatițe mari și cu aripi deschise cât ale unui avion american „invizibil”, broaște țestoase, pești mari și lunguieți cu botul ca lama de la drujbă, rechini albi, rechinul balenă(!), rechinul sabie, rechinul argintiu și cel mai ciudat rechin al adâncurilor, de care n-auzisem și nici nu credeam că există o asemenea ciudățenie: rechinul-topor. Are în fața gurii și a nasului, a botului să zicem, un
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Monterey_mon_amour_.html [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
Huffington Post - și-a ras, de la 14 ani, pomeții, iar acum are o barbă ce ar face un hipster să plesnească de invidie. Fără barbă, tipa e sexy ca un tractor. Cu barbă, însă, dacă i-ai pune și o drujbă-n mână, s-ar plia cu brio pe tagma lumbersexualilor cu atractivitate 15%. Pe de o parte avem, așadar, o persoană bărboasă care umblă în rochii de seară cu paiete, mulate pe wurst, pe de alta, avem o persoană fără
De ce Conchita, cu barbă şi rochie mulată de seară, e ok, dar să te plimbi în slip prin Piaţa Romană nu e? by https://republica.ro/de-ce-conchita-cu-barba-si-rochie-mulata-de-seara-e-ok-dar-sa-te-plimbi-in-slip-prin-piata-romana-nu-e [Corola-blog/BlogPost/338504_a_339833]
-
rumegușul este deversat pe unde se nimerește, de regulă pe malul râurilor, potrivit înrădăcinatei concepții autohtone că apa primește și suportă orice, astfel că și la capitolul suprafețe împădurite, România în chip firesc se situează la coada țărilor din Uniunea Europeană. Drujbele și gaterele lucrează pe rupte zi și noapte, căci cei plătiți să apere pădurile, ori sunt neputincioși în fața agresiunii tâlharilor mari și mici (îndeosebi în fața celor mari, cu ramificații ale nelegiuirii și jafului până la grangurii în mâna cărora este pâinea
CONTINUĂ MASACRUL PĂDURILOR ROMÂNEŞTI. PÂNĂ CÂND? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_continua_ma_george_petrovai_1364595542.html [Corola-blog/BlogPost/345469_a_346798]
-
de hoarde și stihii. Au fost odată oameni dârji și sunt și azi dar în alt fel, cu încropeală de om nou și-nghesuială pe înalt. Plaiurile au rămas tot verzi dar cu părușca îndesită și codri-s ciopârțiți de drujbe și topoare. Rucărul vechi e-n amintire de poveste dar munții-s tot Ghimbavul, Piatra lui Crai și Posada - Vârful de Cruce, Cuculeț și Căpitanul - iar Dealul cu Podișor, Țefeleica și Măra udate-s tot de Râușorul gârlă și Dâmbovița
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (I) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Marii_de_poveste_in_rucarul_vechi_i_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/355729_a_357058]
-
beneficiat de același tratament și nu știu eu? Stupefiantă declarația: „Nu m-a ajutat nimeni și nu sunt dator nimănui!” Maistre, vezi să nu te-audă ăștia de la Antena 3! S-ar putea să se supere! Când se supără pun drujba vocală în funcțiune, scot dosarul negru și nu te mai spală toată Dâmbovița! Știu și ei că nu ești chiar Maica Tereza! S-ar putea să se supere și PSD! Însuși Ponta a declarat că te-a sprijinit în mod
TABLETA DE WEEKEND (66): MISIUNE ÎNDEPLINITĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_1401628521.html [Corola-blog/BlogPost/365273_a_366602]
-
decis să taie “blestemații aia de pruni”! “Doar n-o să-mi bage, nenorociții, nevasta în pământ!” Eram venită în Timișoara, iar sora mea mă sunase, ca să-mi spună printre hohote de plâns, ca “vrea să taie pruuuniiiiiii!!!!!!” Prin telefon auzeam drujba cumnatului meu. Mai pe seară, a revenit, fericită, cu vestea că “a salvat prunii”! Vecinii de vis-à-vis, înduioșați de suferință ei, au decis să adune fructele albaștrii, toată vara...”în parte”. Încă avem 100 de pruni! Timișoara, 24.07.2016
POVESTEA CELOR 100 DE PRUNI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1469347927.html [Corola-blog/BlogPost/379882_a_381211]