46 matches
-
Fructul este o capsulă, bacă, drupă sau nuculă. Fami1ia Myrtaceae Sunt arbori cu glande secretoare de uleiuri eterice în frunze, care sunt întregi, nestipelate, sempervirescente. Florile pe tipul 4 sau 5, cu numeroase stamine și gineceu inferior. Fructele sunt bace, drupe, capsule sau achene. Myrtus communis L. (mirtul) este un arbust mediteranean, sempervirescent, cu fructul o bacă comestibilă. Frunzele au utilizări medicinale deoarece conțin ulei eteric cu proprietați aromatizante și tonice, vermifuge, pentru boli ale vezicei urinare și ale aparatului respirator
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
recomandă pentru ulcere varicoase. Arbori sau arbuști acoperiți cu peri caracteristici (stelați sau solzoși). Frunzele sunt întregi, lanceolate, iar florile sunt axilare, bisexuate sau unisexuate, cu perigon. Receptaculul este tubulos și închide ovarul, participând la formarea fructului asemănător cu o drupă. Hippophae rhamnoides L. (cătina albă) este un arbust spinos, frecvent de-a lungul apelor, pe coaste pietroase, mai ales pe formațiuni geologice salifere. Este specie pionieră, cu rol foarte important în combaterea eroziunilor și alunecărilor de teren și favorizează procesul
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
sunt libere sau unite, petalele sunt libere (pe tipul 4 sau 5), stamine 8-10, iar gineceul din 3-5 carpele libere la bază dar unite prin stilele lor. La baza ovarului se află un disc nectarifer intrastaminal, subovarian. Fructul este bacă, drupă, samară, hesperidă, capsulă sau schizocarp (mericarpic). Dictamnus albus L. (frăsinel) are rizomi și rădăcini adventive. Tulpina erbacee ajunge la 80 cm inălțime, iar florile sunt alb-roze, puternic mirositoare. În tulpină și în frunzele mari, penat-sectate, se află alcaloizi toxici. Partea
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
noi, în sere, ca plante ornamentale. în medicina populară, frunzele se aplică pe răni și pe tăieturi. Sunt plante lemnoase sau erbacee, cu flori bisexuate, mici, tetramere sau pentamere, actinomorfe, cu disc nectarifer intrastaminal (la baza ovarului). Fructele sunt capsule, drupe sau bace. Arbori, arbuști spinoși, liane sau plante erbacee, avînd flori cu gineceu inferior, iar fructul o achenă sau drupă. Rhamnus catharcticus (verigariu) este un arbust spinos, cu fruct o drupă roșie, comestibilă (utilizat ca expectorant și antiseptic). Ziziphus jujuba
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
sau erbacee, cu flori bisexuate, mici, tetramere sau pentamere, actinomorfe, cu disc nectarifer intrastaminal (la baza ovarului). Fructele sunt capsule, drupe sau bace. Arbori, arbuști spinoși, liane sau plante erbacee, avînd flori cu gineceu inferior, iar fructul o achenă sau drupă. Rhamnus catharcticus (verigariu) este un arbust spinos, cu fruct o drupă roșie, comestibilă (utilizat ca expectorant și antiseptic). Ziziphus jujuba Mill. este un arbust spinos, cu fruct o drupă roșie, comestibilă (utilizat ca expectorant și antiseptic). Frunzele sunt bogate оn
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
disc nectarifer intrastaminal (la baza ovarului). Fructele sunt capsule, drupe sau bace. Arbori, arbuști spinoși, liane sau plante erbacee, avînd flori cu gineceu inferior, iar fructul o achenă sau drupă. Rhamnus catharcticus (verigariu) este un arbust spinos, cu fruct o drupă roșie, comestibilă (utilizat ca expectorant și antiseptic). Ziziphus jujuba Mill. este un arbust spinos, cu fruct o drupă roșie, comestibilă (utilizat ca expectorant și antiseptic). Frunzele sunt bogate оn vitamina C și оn taninuri. Este introdus în zona de centru
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
erbacee, avînd flori cu gineceu inferior, iar fructul o achenă sau drupă. Rhamnus catharcticus (verigariu) este un arbust spinos, cu fruct o drupă roșie, comestibilă (utilizat ca expectorant și antiseptic). Ziziphus jujuba Mill. este un arbust spinos, cu fruct o drupă roșie, comestibilă (utilizat ca expectorant și antiseptic). Frunzele sunt bogate оn vitamina C și оn taninuri. Este introdus în zona de centru și sud a RM. Cuprinde plante lemnoase agățătoare (liane), rar arbuști sau specii erbacee. Uneori ramurile se metamorfizează
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
5 sau 4. Sepale mici, unite prin baza lor, petalele libere sau unite, iar staminele au între bazele lor glande nectarifere. Gineceul este format din 2 carpele unite, cu doi loculi (în fiecare cu cîte două ovule anatrope). Fructele sunt drupe cărnoase, suculente, cu 2-4 semințe ce conțin endosperm oleaginos. Genul Vitis are cea 40 specii, răspîndite în emisfera nordică. Frunzele sunt palmat divizate, iar pe tulpină se remarcă prezența unor cîrcei ramificați. Vitis vinifera L. (vița de vie) este una
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
tropicale și subtropicale sempervirescente, cu frunze simple, pieloase, iar florile sunt solitare, actinomorfe, bisexuate, cu petale unite la bază. Staminele sunt numeroase, libere sau unite într-un tub. Gineceul alcătuit din 2-10 carpele unite, iar fructul este o capsulă sau drupă uscată. Camellia japonica L., se cultivă în sere, ca plantă ornamentală. Thea sinensis L. (syn. Camellia sinensis (L.) O. Kuntze (ceaiul chinezesc) este un arbust cu frunze ovate, dințate pe margini și flori albe, parfumate. Frunzele conțin alcaloizi (teofilina, cofeina
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
5, cu caliciul dialisepal sau gamosepal, iar corola este dialipetală. Androceul are stamine numeroase, libere sau unite în mănunchiuri (o parte transformate în staminodii). Gineceul are 3-5 carpele unite, uni- sau multilocular. Fructul este o capsulă septicidă, uneori bacă sau drupă, iar semințele nu au endosperm. Hypericum perforatum L. (sunătoare, pojarniță, ) este o specie erbacee, cu rizom din care pornesc rădăcini adventive și tulpini (sclerificate la bază) muchiate și multiramificate. Frunzele au glande cu uleiuri eterice, care apar ca niște puncte
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
un sistem de ramificare deschis. Frunzele sunt opuse, alungite, având 6 - 12 cm lungime și 4 - 8 cm lățime, de culoare verde închis, lucioase. Florile sunt albe, au 10-15 mm în diametru și cresc în grupuri axilare. Fructul este o drupă (deși de obicei este numit "cireșe" la plural), are 10-15 mm în diametru, inițial este verde, la maturare devine roșu aprins și în cele din urmă devine purpuriu. Fructul conține de obicei două semințe (boabele de cafea). Deși inițial creștea
Coffea arabica () [Corola-website/Science/330623_a_331952]
-
posibilitatea de a se altoi o creangă masculină pe o coroană feminină. Florile unisexuate, cele mascule sunt cilindrice, iar cele femele - oblonge. Înflorește în luna mai. Planta rodește numai de la vârsta de 7-9 ani. Fructul (duda) este compus din numeroase drupe false, mici, dispuse pe axul inflorescenței, care devine cărnos. Din multele specii de dud, cele mai răspândite sunt "dudul alb", originar din Japonia și China și "dudul negru", originar din Persia. În Europa, dudul a fost introdus în secolul al
Dud () [Corola-website/Science/304460_a_305789]
-
numeroși și puternici, cu muguri mici, păroși, cu gust amărui. Frunzele sunt lanceolate, de până la 6 cm lungime, cu nervură mediană evidentă. Face flori unisexuat-dioice, galben-ruginii, cele masculine grupate în fluorescențe globulare, iar cele feminine în raceme. Face fructe "false", drupe de 6-8 mm, ovoide, cărnoase, portocalii cu un sâmbure foarte tare. Fructele pot rămâne peste iarnă pe ramuri. Arbustul fructifică 20-25 ani și lăstărește în fiecare an foarte puternic. Fructul conține: Dintre acizii esențiali amintim: acidul oleic (1%), acid linoilei
Cătină albă () [Corola-website/Science/306717_a_308046]
-
în receptaculul tubulos (hipantiu), uneori cu ginofor, 2-4-(5), rar 10-12-locular, în fiecare lojă cu un ovul, axial sau parietal, atârnat în vecinătatea vârfului ovarului, cu 1 stil și 1 stigmat măciucat, capituliform sau alungit cilindric. Polenizarea adesea entomogamă. Fructul drupă, bacă, achenă sau nuculă, mai rar capsulă loculicidă ("Aquilaria"), închis parțial sau total în hipantiu. Semințe cu tegument tare, subțire, cu endosperm puțin sau absent, cu embrion drept și cotiledoane groase și cărnoase. În România vegetează 5 specii spontane, ce
Timeleacee () [Corola-website/Science/335214_a_336543]
-
compuse din 5-9 foliole eliptice, cu margini întregi, glabre. Florile bărbătești sunt grupate în gamenți masculi solitari sau câte doi, cilindrici, multiflori. Florile femelă sunt grupate câte 2 până la patru, uneori solitare, sesile, purpurii. Înflorește în luna mai. Fructul este drupă sferică, având o singură sămânță, cu două cotiledoane mari, zbârcite, bogate în untdelemn și numită "nucă". Se înmulțește aproape numai prin sămânță, dar cu destulă greutate. Spontan crește sporadic în păduri de amestec, mai ales la deal, în România, în
Nuc () [Corola-website/Science/302564_a_303893]
-
umede. Frunzele sunt decidue, alternate, de formă ovală, lungi de 3-13 cm. Florile sunt grupate în panicule, cu o lungime de 15-30 cm. Deoarece par pufoase și au o culoare gri-gălbuie, dau un aspect de fum în jurul plantei. Fructul este drupă mică, cu o singură sămânță. Deși clasificate anterior în genul "Rhus", în prezent se disting de plantele din aceste gen prin frunzele simple și inflorescențele pufoase. Scumpia americană ("Cotinus obovatus", sin. "Rhus cotinoides") este nativă regiunii sud-estice ale Statelor unite
Scumpie () [Corola-website/Science/313042_a_314371]
-
bilobat sau globulos. Unele specii au stilul divizat. În jurul ovarului din receptacul se formează un disc nectariferic întreg sau lobat. La unele specii de boraginacee (Pulmonaria oficinalis-mierea ursului)se manifestă heterostelia. Fructul boraginaceelor este alcătuit din 2-4 mericarpi, tetrachena sau drupe. Conform structurii pistilului și a fructului Fam. se clasifică în 3 subfamili: Heliotropioidae, Boraginoideae și Echioideae. Flora României cuprinde 74 de specii spontane ce aparțin la 21 de genuri:
Boraginaceae () [Corola-website/Science/303423_a_304752]
-
cupa otrăvită: "da, mâinile acestea-mbâcsite ți-au dat cupa/ murdară, să-i bei sucul amar de praf, ca zgura." (Diagramă). Totul se învăluie în roșul sângelui infectat, cangrena, febra, semnele bolii în general sunt dominante: "vânăta cangrenă ca sângele sau drupa" (Diagramă). Și în acest poem călătoria înseamnă înaintare spre moarte, dar nu mai este una sublimată, ci perpetuă agonizare: "Cu muribunzi de mână/ am auzit cum pleacă tramvaiele-n sincopă", ruperea ritmului se marchează și grafic prin segmentarea versului lung
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
vitamine. Cireșul (Cerasum avium) tot din familia rozaceelor, un pom care atinge înălțimea de 8 - 12 metri, pe lângă că dă un fruct, gustos, apetisant, aromat, de culori îmbietoare în nuanțe dela roz deschis la rubiniu aprins sau în nuanțele chihlimbarului, drupă dulce sau dulce amăruie, foarte mult degustat de oameni, mai dă și un lemn mult solicitat de industria de mobilă. Nu trebuie să ne scape din vedere Nucul, (Juglans regia), din familiajuglandaceelor , la care cârțișoreanul, dar mai ales boreasa lui
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dă și un lemn mult solicitat de industria de mobilă. Nu trebuie să ne scape din vedere Nucul, (Juglans regia), din familiajuglandaceelor , la care cârțișoreanul, dar mai ales boreasa lui țin foarte mult în primul rând pentru fructul său, o drupă cu sâmburele comestibil, plăcut la gust, hrănitor și sățios, bogat în grăsimi (52 - 77 la sută), proteine (12 - 25 la sută) și o serie de vitamine. Tulpina sa atinge o înălțime de 18 - 20 metri , avînd frunze penat - compuse, cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pentru toate legumele și fructele“ a declarat, marți, Jorge Brotons, președintele Federației spaniole a producătorilor-exportatorilor din acest sector (FEPEX). Jose Maria Pozancos, a nominalizat „piperul, salata, roșia“ ca fiind printre culturile cele mai afectate și și-a exprimat îngrijorarea pentru „drupe, al căror sezon începe“. „Comenzile scad pe zi ce trece, este ca și cum s-au dat ordine în întreaga Europa de a nu mai cumpăra produse spaniole“, a explicat el. Olanda a cerut și ea asistență financiară din partea UE Oficiali ai
Spania şi Olanda au cerut despăgubiri în cazul psihozei castraveţilor infectaţi cu E.coli. Bacteria face victime şi în afara Germaniei () [Corola-journal/Journalistic/60412_a_61737]