435 matches
-
si umple de-un deget două păhărele scoase tot de acolo. După ce-i oferă unul din ele, doctorul se pronunță: - Techila. O pălincă mexicană. Foc în stare lichidă. Sper că nu ești cu mașina! Au ciocnit, apoi au golit de dușcă păhărelele, bineînțeles fără efecte incendiare. Cam împleticit pacientul a încercat să mulțumească dar a fost ferm condus la ușă. Protocolul Câte odată ai de suferit consecința faptului că ești prea mare sau prea tare. În această situație a fost pus
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429869787.html [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
storc, norodului, uiumul și dușmanului se-ndoaie. o româncă, o fetiță, umilește o armată; cu drapelul în bentiță, țara parcă-i mai curată! cocoșați de-atâtea stele generalii cu vipușcă, doar sub fustă de muiere, sunt bățoși, când trag o dușcă! o armată de puțoi se pretind că-s armăsari; ieri strângeau la păpușoi, azi împușcă doar... țânțari! o româncă, o fetiță, umilește o armată; cu drapelul în bentiță, țara parcă-i mai curată! într-o țară-n care mita este
O ROMÂNCĂ, O FETIŢĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 813 din 23 martie 2013 by http://confluente.ro/O_romanca_o_fetita_george_safir_1364046332.html [Corola-blog/BlogPost/345366_a_346695]
-
ce nu se lăsa atras de viciul său, și-l mai plesnea cu câte-o palmă peste cap - spune zâmbind nea Mitică - dar fetele, surorile lui, culmea: de-abia așteptau să meargă la oraș, ca să mai tragă și ele, o dușcă!” Vasile era diferit. El iubea cărțile! Le răsfoia cu mare drag, simțind mirosul de cerneală și desfătându-și sufletul citind. „Da, eu seamăn cu mama! - spunea el trist și totodată mândru - mamei îi place să citească, iar dumitale-ți place
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE, de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_.html [Corola-blog/BlogPost/356448_a_357777]
-
de ambarcațiune. In această calitate pot da certificate de căsătorie celor care le solicită și chiar binecuvântarea nupțială în numele Domului Dumnezeul nostru. Din păcate numai în apele internaționale care sunt prea departe de noi. Dă-mi voie să iau o dușcă în cabină. Te voi aștepta acolo un oricare din cele două grade de libertate te-ai afla. - Cred că mi-ar servi și mie o dușcă. Gata! Te suport cum ești. Căpitan sau simplu prieten. Parcă așa se zice la
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435761982.html [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
apele internaționale care sunt prea departe de noi. Dă-mi voie să iau o dușcă în cabină. Te voi aștepta acolo un oricare din cele două grade de libertate te-ai afla. - Cred că mi-ar servi și mie o dușcă. Gata! Te suport cum ești. Căpitan sau simplu prieten. Parcă așa se zice la oraș când o fată se înhăitează cu un băiețel. Suport chiar mângâierile respinse astă noapte. Zicând aceste vorbe s-a cutremurat. A retrăit toate încercările lui
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435761982.html [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
în slip. Se așeză lângă ea pe pat și-i oferă unul. Au ciocnit api s-au sărutat înainte de al da pe gât. Un sărut languros de s-a topit toată gheața din pahare. - „Cred că mi vene bine această dușcă” și o dădu pe gât dintr-un foc după care se zgribuli toată. „Gata! Te suport cum ești. Căpitan sau simplu prieten. Parcă așa se zice la oraș când o fată se înhăitează cu un băiețel. Hai la treabă!” Ionel
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435761982.html [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
sau dintr-o sticlă groasă care proveneau de obicei din borcane de muștar sau dintr-o sticlă groasă care se ciobeau mai greu și mai rar erau din sticlă subțire. Aici la ieșirea din șut, minerii se opreau pentru trage dușca de rachiu alb sau alte băuturi spirtoase neapărat tari și mai rar bere, căci aceasta nu se găsea decât la zile mari. Consumatorii fiind deopotrivă mineri, vagonetari, maiștri sau chiar ingineri. Printre aceștia își desfășurau activitatea și diverși informatori. Turnător
MINERII, SAU ,,FEŢELE\ NEGRE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Minerii_sau_fe_ele_negre.html [Corola-blog/BlogPost/360776_a_362105]
-
față: atât de stimabilă, dar și atât de ciuntită! Sunt cuprinși, în cele 328 de pagini ale cărții, doar 18 scriitori (menționați, precum am zis, în ordine alfabetică: Florinel Agafiței, Adrian Botez, Lucia Cherciu, Ioan Dumitru Denciu, Alexandru Deșliu, Constantin Dușcă, Virgil Huzum, Florin Muscalu, Ion Panait, Florin Paraschiv, Doina Popa, Ion Larian Postolache, Dumitru Pricop, Paul Spirescu, Liviu Ioan Stoiciu, George Mihail Vlădescu, Varujan Vosganian, Duiliu Zamfirescu). Trebuie să spunem, de la bun început: 1. că n-ar fi stricat, deloc
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
vizează câmpul foarte generos (și pretențios) al unei culturi elitiste, asimilând mijloacele gazetărești cu cele beletristice, mai ales, pentru că se subordonează unui program foarte ambițios de recuperare și valorizare a unor personalități ce fac mândria meleagurilor vrâncene( )”; 6. la CONSTANTIN DUȘCĂ - se analizează toată opera poetică: „Constantin Dușcă nu este un poet linear, monocord, ci unul răvășit de întrebări, încercat de dileme și îndoieli ( ). În ciuda unui vocabular generos, foarte variat și complex (la nivelul ansamblului), poetul țintește permanent spre esențialitate și
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
unei culturi elitiste, asimilând mijloacele gazetărești cu cele beletristice, mai ales, pentru că se subordonează unui program foarte ambițios de recuperare și valorizare a unor personalități ce fac mândria meleagurilor vrâncene( )”; 6. la CONSTANTIN DUȘCĂ - se analizează toată opera poetică: „Constantin Dușcă nu este un poet linear, monocord, ci unul răvășit de întrebări, încercat de dileme și îndoieli ( ). În ciuda unui vocabular generos, foarte variat și complex (la nivelul ansamblului), poetul țintește permanent spre esențialitate și concizie. De altfel, textele sunt, mai întotdeauna
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
iasă la tine să-l puști?!... Ce vorbești, frate, păi așa ceva trebuia văzut musai cu orice chip! Și n-am mai avut pace de când m-am hotărât să fac lucru ăsta. Baș-Vizdeicu se oprise din vorbă și mai luase o dușcă zdravănă din licoarea pentru suflet. Vârful Padeșului strălucea parcă încununat de flăcări. Prin rariștea primilor brazi din capătul poienii se strecurau ca un ecou până la noi sunete de talangă. Încă de pe vremea trecutului regim deprinseseră oamenii să-și crească iarăși
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Panda.html [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
-Nu pot, bade Toderica Să mă lepăd de-armăsar Apoi cum mai merg la mândre? Ăsta mâncă numai jar. -Măi... Vasile ține iapa, Eu țin țurca și măgarul, Hai colea să bem pălinca, Da-mi dai, frate, armăsarul. Dup-o dușcă de palincă Vasilică s-a-mbatat... Lasă iapa și-armăsarul La Bădița-n grajd, în sat. Dimineața se trezește Și mahmur și jefuit Cușma după deal mijește Vesel pleacă la iubit. Toader iac'-o fost mai iute A pus caii la trăsură
LUMEA GAIȚELOR de ANA PODARU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1486045027.html [Corola-blog/BlogPost/377548_a_378877]
-
în înaintarea sa de neoprit, cană după cană, din vinul cel de culoarea mierii, totul cu voie bună, însoțite fiind de binecuvântările doamnei, rumenă în obraji ca un măr ionatan, deoarece, normaal, la bucătărie mai trăgea și ea câte-o dușcă, așa ca omul prins de fericirea muncii. Aceste aspecte nu mirau pe nimeni, deși tot satul știa cam cât de darnici sunt, în general, soții Duluman, dar mai cu seamă doamna, cea care dacă-i fura cioara o prună din
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
delicat pe un macrameu scrobit ori, mă pun jos, pe pământ, lângă un mormânt iubit. Tot Olarul, măiestrit, mă rotește, mă frământă până când burtos cumplit mă trântește pe jos frântă și-apoi, gură după gură, vin flăcăi să bea o dușcă, însetați sau ponosiți, refuzați de-o muierușcă. Sau decad dintr-o ulcică și mă fac strachină goală să mă vândă toți olarii lângă-o pâine rotocoală, să mă umple gospodina cu sarmale lenevoase, ... Citește mai mult Laptele mi-l beau
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
masăși m-așează delicat pe un macrameu scrobitori, mă pun jos, pe pământ, lângă un mormânt iubit.Tot Olarul, măiestrit, mă rotește, mă frământăpână când burtos cumplit mă trântește pe jos frântăși-apoi, gură după gură, vin flăcăi să bea o dușcă,însetați sau ponosiți, refuzați de-o muierușcă.Sau decad dintr-o ulcică și mă fac strachină goalăsă mă vândă toți olarii lângă-o pâine rotocoală,să mă umple gospodina cu sarmale lenevoase,... XVII. MAI SCRIU POEZII, de Dora Pascu, publicat
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
-i adevărata amiază - acolo unde lumânarea și-a tocit - întru lumină - toată ceara TĂRÂM copacii - pe-un tărâm haìn și nins cu făclìi de promoroacă s-au aprins iar câinii gerului din làturi mușcă paznicu-n ceruri a mai tras o dușcă palat de gheață și colibi de frig încremenit-au preajmă șarpelui covrig răzbit de vise - nu se-nalță glas iar dinspre-ocnìța zării zeii nu fac pas din pușcăria albă nu-i scăpare unde-au fost chipuri - orbii-au dat cu
STIHURI ŞI COLINDE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Adrian_botez_stihuri_si_col_adrian_botez_1388313355.html [Corola-blog/BlogPost/363849_a_365178]
-
morun cu file de anchoa, iar midiile marinate în sos de usturoi i se păreau mai bune amestecate cu pasta de somon afumat și cu ficatul de cod. Plescăia de plăcere și, din când în când, mai ardea câte o dușcă de techilla. Pe figura sommelier-ului se lăbărța un rânjet de satisfacție în timp ce chelnerii arătau ca niște statui din templele budiste. După un timp mârâielile de plăcere se mai domoliră, domnul ministru se șterse la gură cu un colț al feței
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1403024099.html [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
Autorului POEM COMPLET 25.09.2013 Ei un colț de ironie ce se potrivea printre nepotriviți stingherire în întregime hrăneau frigurile perfect aprinzătoare ce le creșteau pe sub gratiile împânzite cu conștiinciozitate le încălzeau la gura zâmbetului încă nestins și inspirau dușcă după dușcă fărâme complete din clișeele înrămate cu grijă să nu cadă de pe azi pe mâine fără motive aș fi vrut să vreau să le șterg ochii pe șleau de rostiri nevăzătoare în exces am scos definitivul din țâțâni am
POEM COMPLET de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Poem_complet_anca_elena_serpe_1391448494.html [Corola-blog/BlogPost/341172_a_342501]
-
COMPLET 25.09.2013 Ei un colț de ironie ce se potrivea printre nepotriviți stingherire în întregime hrăneau frigurile perfect aprinzătoare ce le creșteau pe sub gratiile împânzite cu conștiinciozitate le încălzeau la gura zâmbetului încă nestins și inspirau dușcă după dușcă fărâme complete din clișeele înrămate cu grijă să nu cadă de pe azi pe mâine fără motive aș fi vrut să vreau să le șterg ochii pe șleau de rostiri nevăzătoare în exces am scos definitivul din țâțâni am deschis aerul
POEM COMPLET de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Poem_complet_anca_elena_serpe_1391448494.html [Corola-blog/BlogPost/341172_a_342501]
-
ești la pat, ești obosit și mulțumit, ești prostit, viața s-a cam consumat, clipa ta te-a cam trădat... Toate-au rimă doar cu pat... Pat de pușcă, stai în cușcă, vezi că cineva împușcă, și mai tragi o dușcă; om serios, te-ai îmbătat, toată viața ai fost beat, te culcai cu ea, cu clipa, ea-și strângea aripa și zbura sub nori buclați, la alți băieți, mai talentați, la amanți și vieți reale, care-n seamnă trei parale
CHESTIA CU PAC, MAC ŞI TAC! (DICTEU) de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1480229446.html [Corola-blog/BlogPost/366981_a_368310]
-
venea de la reflexele de pe pereți ci de la îmbătrânirea acesteia în butoaie cu doagă de dud. Nu era el, Costel, o enciclopedie a rafinamentului bahic, dar măcar o tărie de calitate putea să o aprecieze. Așa că plescăia încântat și dădea de dușcă din cana de lut. Nu prea mult deoarece, peste câteva minute, era deja muci și se întinsese, gemând de plăcere, pe dușumea, ca să se odihnească. Soarele palid al toamnei lumina decorul ruginiu iar Costel afișa o privire ceva mai goală
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Costel_omul_bionic_mihai_batog_bujenita_1385460007.html [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
strecură abil în atmosfera încinsă. De la o masă se auzi răcnetul lui Arvinte: - Unea-i fost uăiii, că intrăm în falimnet, uăii, baieti, uăiii!? Foarte degajat, Costel se așeză la masa lui Arvinte, deșurubă dopul bidonului și, după încă o dușcă zdravănă, spuse vesel: - Aidi, uăii, sî vă spui! Oamenii însă, reticenți și plini de bun simț, așa cum sunt sătenii de regulă, se adunară numai când Costel, dând dovada unui caracter eroic, le promise fiecăruia câte un pahar de palincă, de la
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Costel_omul_bionic_mihai_batog_bujenita_1385460007.html [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
el, tutun? De ce nu fac și eu un joc De zaruri, cărți, poate canastă Că toate astea la un loc, Te fac să uiți că ai nevastă? De ce nu-mi pace măcar remmy? Să trag din când în când o dușcă? De ce n-am și eu contra vremii Cum are Dumitrescu, pușcă? De ce n-aduc și eu în casă Mai mult bănet decât s-ar cere, Deschise conturile ca să, închizi o gură de muiere? De ce nu-mi place ce se poartă
TIRADA NEBUNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Tirada_nebunului_ion_untaru_1327934390.html [Corola-blog/BlogPost/340638_a_341967]
-
unul cu țuică. A luat țoiul legat cu ață de pe butoi, a scos cepul, și-l coborâ prin orificiul din care ieșea un damf plăcut de alcool și fructe.După ce-l scase plin, îl puse la gură și trase o dușcă.Plezni din buze.” Bună!Dezinfectează mațele! “Mai trase încă de două ori din țoi, până când îl goli.Astupă butoiul. A pus țoiul pe butoi, și satisfăcut îl bătu cu palma, așa cum face de-atâtea ori cu boii , ca o mângâiere
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 by http://confluente.ro/Statuia_din_amurg_al_florin_tene_1329554894.html [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
fie... Revoluționar 2 : Păi eu ce-ți spun...Bea și taci...! Revoluționar 1 : Eu știu, dacă mi se face rău!? Revoluționar 2 : Nu-i bai! Cu-atât mai bine! Dacă nu vrei să te-ncălzești, las’ pe mine! (trage o dușcă sănătoasă) Revoluționar 1 : Pot să știu cât mai avem de stat în frig...!? Revoluționar 2 : Asta-i bună...Nu ți-am spus remediul... Ia, servește cât mai este, dacă zici că ți-este frig... Revoluționar 1 : Păi de frig îmi
VIATA PRINTR-UN OCHI DE GEAM (TEATRU) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_neacsu_1400763778.html [Corola-blog/BlogPost/383736_a_385065]