1,046 matches
-
saltelei, în loc de cearceaf. Pe atunci, nu se foloseau ca acum, covoare persane. Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse direct peste dușumea sau peste pământul galben amestecat cu balegă de cal ori pleavă și apoi lipit pe jos în locul dușumelei, covoare de iută cumpărate din magazinele sătești numite pe atunci „Cooperativă”, sau țesute la război. Așa se „tencuiau” și casele la țară, peste care lipitură se dădea cu var stins și albăstrit cu sineală. Cum spunea, tata a construit bordeiul
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
sopranei Angela Gheorghiu este numai angelic! Artista e frumoasă, suavă ca o hermelină. Oricând cântă pe scenă, ziua e în pragul primăverii, iar scena e un vast farmec sonor îngemănat cu solemnul și voioșia... Pășește pe ea ca pe o dușumea așternută cu macaturi înflorite, aduse din zestrea de acasă, de la Adjud, se înmlădiază cântând, ca o salcie, unduiește, cântând, brațele-i subțiri, firave, albe, într-o gestică de balerină, într-un zbor de libelulă cu elitre diafane! Totu-i levitație
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420953325.html [Corola-blog/BlogPost/353206_a_354535]
-
brusc foarte speriată și dădu năvală în camera Sakurei. Keiko, mai înceată, se ridică și ea și se îndreptă spre ușa fetei. Tocurile de la uși o luaseră razna, iar pereții flambau în stânga și în dreapta în unghiuri de-a dreptul periculoase. Dușumeaua nu mai era orizontală, ci părea că trasează în aer segmente neregulate, într-un dans haotic, mișcând cu putere tot ce se afla pe ea. Tânguiala apocaliptică a pământului îngrozi pe toată lumea, iar vecinii, rezemându-se de pereți, se îmbulzeau
SAKURA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1413901156.html [Corola-blog/BlogPost/368111_a_369440]
-
nu erau așa de aspre și un preș țesut de mama din lână vopsită în culori diferite deaupra saltelei, în loc de cearceaf. Pe atunci nu se foloseau ca acum covoare persane. Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse direct peste dușumea sau peste pământul galben amestecat cu balegă de cal ori pleavă și apoi lipit pe jos în locul dușumelei, covoare de iută cumpărate din magazinele sătești numite pe atunci „Cooperativă”, sau țesute la război. Așa se "tencuiau" și casele la țară
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
saltelei, în loc de cearceaf. Pe atunci nu se foloseau ca acum covoare persane. Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse direct peste dușumea sau peste pământul galben amestecat cu balegă de cal ori pleavă și apoi lipit pe jos în locul dușumelei, covoare de iută cumpărate din magazinele sătești numite pe atunci „Cooperativă”, sau țesute la război. Așa se "tencuiau" și casele la țară, peste care lipitură se dădea cu var stins și albăstrit cu sineală . Cum spuneam, tata a construit bordeiul
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
o cutie de dero și cu o cârpă curată începu să frece cratițe, linguri, oale... nu ierta nimic. Terminând cu vasele din bucătărie, veni rândul lenjeriei și al hainelor. Goli șifonierul, sertarele toate, trase carpetele de pe pereți, adună covoarele de pe dușumea și, dezbrăcându-se până la piele, cum l-a făcut mă-sa, grămădi totul în mijlocul casei. Dădu drumul la robinete și începu să arunce sodă și apă fiartă peste tot acest talmeș-balmeș textil. Spărgând turbata noapte. zorile îl găsiră pe neobositul
NĂPRASNICA FOBIE A LUI POLICARP RESTEU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1457247762.html [Corola-blog/BlogPost/365983_a_367312]
-
un preș țesut de mama din lână vopsită în culori diferite, în loc de cearceaf. Pe atunci nu se foloseau covoare ca acum. Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse pe jos covoare de iută sau țesute la război, direct peste dușumea sau peste pământul galben amestecat cu balegă de cal ori pleavă și apoi întins pe jos în loc de dușumeaua. Așa se "tencuiau" și casele peste care lipitură se dădea cu var stins și albăstrit cu sineală[2]. Cum spuneam, tata a
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
covoare ca acum. Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse pe jos covoare de iută sau țesute la război, direct peste dușumea sau peste pământul galben amestecat cu balegă de cal ori pleavă și apoi întins pe jos în loc de dușumeaua. Așa se "tencuiau" și casele peste care lipitură se dădea cu var stins și albăstrit cu sineală[2]. Cum spuneam, tata a construit bordeiul, ne-a instalat patul și cele necesare unei șederi pe întreaga vacanță, până la culesul strugurilor în
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
Nu ți-am spus eu să rămâi aici, că ne împăcăm noi până la urmă? De ce, mă, Silvică, de ce?... D-aia, fă! D-al dracului și dă inimos, care sunt! Că nu sunt eu cârpa ta, să speli tu cu mine dușumeaua, dă câte ori vrea fofoloanca ta! D-aia! Na! ‒ Păi, bine, mă, nu ți-am zis eu, măcar să lași dracului dormeza aia aici, că oricum tu vii înapoi și ne culcăm amândoi pe ea? De ce să te plimbi tu cu
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1443848144.html [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
șira spinării, urmat de o mie de văpăi prin tot corpul. Era văduvă de la 38 de ani și nu se mai măritase. Da’ ce faci tu acum, domnu’ Silviu, fără pat acasă? făcu pe îngrijorata Marioara? Pe ce dormi? Pe dușumeaua goală?! Ei, oi vedea eu pe ce dorm, că mai am eu niște planuri în cap. ‒ Silvică, maică, dacă nu găsești, să vii pe la mine, că am eu un pat, de nu mai am ce face cu el! Eu sunt
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1443848144.html [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
aveam voie să ne întâlnim cu oricine! - Eu caut un buldo-excavator și de mâine încep să demolez casa. Voi căuta metru cu metru. Am să dau acoperișul jos, toate tavanele, am să demolez toți pereții, am să sap sub toate dușumelele...trebuie să iese la suprafață banii lui Fane Cizmaru! - Doamne!...hai, pentru că nu vreau să o iau razna, am plecat! Resita 15.10.2016 Eugen LUPU Referință Bibliografică: RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI Ep.7 / Eugen Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.7 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1476479031.html [Corola-blog/BlogPost/377026_a_378355]
-
privea și nu înțelegea ce se întâmplă, nu-i plăcea parfumul, florile? Apoi Delia aproape că pică pe scaunul de la birou. — Așadar voi ați fost, țipă ea! Voi doi m-ați nenorocit. Ia-ți florile, țipă ea, trântindu-le de dușumea. Ștefan înlemnise. În niciun caz nu se aștepta la una ca asta. — Pleacă, nu vreau să te mai văd, să nu vă mai văd pe niciunul dintre voi. Ștefan își reveni din șoc. O prinse de mâini: — Liniștește-te Delia
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1454689596.html [Corola-blog/BlogPost/363422_a_364751]
-
de ceas, pe nimeni. A început să-i povestească. Și-a dat seama că a făcut o presupunere gravă, Ștefan habar nu avea ce anume a declanșat criza ei, ce vină purtau frumoșii trandafiri ce zăceau ca niște victime pe dușumea. Îi povesti începând cu acea dimineață, cu mulți ani în urmă, când a găsit petalele ce au făcut-o să spere că este iubită în taină. Apoi și celălalt incident, desigur nu uită de buchetul din seara de anul nou
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1454689596.html [Corola-blog/BlogPost/363422_a_364751]
-
așezat la masă. Sporovăiala voioasă ne-a fost întreruptă de o bătaie discretă în ușă. - E Niculae, cu siguranța. A văzut fumul. Niculae a intrat cu căciula în mână și s-a oprit lângă ușă, ca să nu facă ”udeală” pe dușumea. - Doră n-aț vănit să petreceți Crăciunul aici? a întrebat el. Iată, ați adus și zăpada cu voi. Apăi asta e bine. Fain Crăciun va fi... Faceți și brad? - Facem și brad? Avem brad? Poți să aduci un brad? a întrebat
CASA CU VOCI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Casa_cu_voci_helene_pflitsch_1355823588.html [Corola-blog/BlogPost/341439_a_342768]
-
Sfântu Gheorghe, situată în sudul Mării Irlandei, o furtună groaznică îi ajunse din urmă, aruncând toate furiile vântului și a mării peste corabie. Totul se zgâlțâia și se zbuciuma. Ispas, zăpăcit și speriat, se ascunse sub pat înfingându-și adânc ghiarele în dușumeaua de lemn pentru a-și putea menține echilibrul. Panait, la timonă, încerca cu mare greutate să țină corabia cât mai dreaptă. Deodată, furia naturii dezlănțuite rupse o parte din catarg care căzu peste cârmă și câmaci. Acesta aproape mort, zăcea
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ispas_motan_gras_p_george_r_roca_1358936826.html [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
poartă „spre viitor” fără ușă, care seamănă cu un arc de triumf. Un flăcău cu un aparat ciudat în mâna mă invita să trec prin poarta respectivă. Se aude un țiuit și cerberul mă fixează într-un pătrat desenat pe dușumea și începe să mă maseze pe tot corpul ba cu aparatul, ba cu mâinile. În fine, ajunge la curea... De acolo, de la metalul cataramei acesteia, pornea originea țiuitului. Mă pune să scot cureaua... să scot și pantofii... Le aruncă într-
CĂLĂTORIA: ZBORUL DE LA SYDNEY LA SINGAPORE. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_jurnal_de_vacan_george_roca_1385291184.html [Corola-blog/BlogPost/363639_a_364968]
-
de orice comoară. Numai că... he, heee, ce credeți, acestea, ghinioanele deci, se mutară, o dată cu osul, în ograda poliției! Noaptea târziu, șeful de post, înconjurat de toți subalternii priveau îngroziți obiectul, își dădeau cu părerea și bușeau cu șapca de dușumea, că nu prea știau ce să facă, deoarece regulamentele nu prevedeau nimic în legătură cu fapte de genul acesta. De dat la câini nu puteau, deoarece părea făcut din piatră și oricum Decebal, câinele de serviciu, când a fost adus să adulmece
OSUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Osul.html [Corola-blog/BlogPost/366656_a_367985]
-
poartă nouă în pachetul gol. Mă îndrept febril către dormitor în căutarea pantalonilor pe care știu că i-am aruncat aseară undeva pe jos sau pe scaun parcă. Caut, mă lupt cu hainele împrăștiate peste tot, ridic cearceaful căzut pe dușumea - cum de a ajuns acolo? - și-l azvârl pe patul vraiște, mă aplec într-un genunchi și privesc cu interes sub pat, dar degeaba. Mă holbez la ceasul care se încăpățâna să ticăie ca nebunul și care arăta - culmea! - opt
COŞMARUL UNEI ZILE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 by http://confluente.ro/Cristea_aurora_1404655201.html [Corola-blog/BlogPost/343550_a_344879]
-
un preș țesut de mama din lână vopsită în culori diferite, în loc de cearceaf. Pe atunci nu se foloseau covoare ca acum. Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse pe jos covoare de iută sau țesute la război, direct peste dușumea sau peste pământul galben amestecat cu balegă de cal ori pleavă și apoi întins pe jos în loc de dușumeaua din lemn. Așa se "tencuiau"și casele peste care lipitură se dădea cu var stins și albăstrit cu sineală. Cum spuneam, tata
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bunica_floarea.html [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
covoare ca acum. Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse pe jos covoare de iută sau țesute la război, direct peste dușumea sau peste pământul galben amestecat cu balegă de cal ori pleavă și apoi întins pe jos în loc de dușumeaua din lemn. Așa se "tencuiau"și casele peste care lipitură se dădea cu var stins și albăstrit cu sineală. Cum spuneam, tata a construit bordeiul sau coliba cum i se mai zice prin alte părți, ne-a instalat patul și
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bunica_floarea.html [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
pierdut dopul și culcând ghiozdanul în bancă, a găsit de cuviință să-mi albăstrească și mai rău ziua decât era. Grasul a început să râdă ca un nebun și să strige: -Tovarășa învățătoare, fata asta a murdărit de cerneală banca, dușumeaua și uniforma, veniți repede! O să mă murdărească și pe mine. Când învățătoarea a ajuns lângă mine, barba îmi tremură, iar capul îmi ardea de privirea celor 39 de copii. Care mai de care scoteau cele mai crunte exclamații pe seama mea
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_vi_mihaela_arbid_stoica_1335189729.html [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
sub garda încărcătorului și, agățând de „cocoșul” primului percutor, l-a tras imediat și pe cel de al doilea, că tunăturile au fost așa de puternice încât geamurile de la fereastră s-au făcut zob, iar amorezii s-au aruncat pe dușumea cu frica morții în suflet... crezând că atât le-a fost să trăiască. Mai din tunătură, mai din ură... Năică prinse curaj și-i spuse boierului Pandele, care stătea în genunchi cu mâinile deasupra capului, că a sosit timpul socotelilor
PARTEA A IX-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ix_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1360225403.html [Corola-blog/BlogPost/341401_a_342730]
-
rafinamentului bahic, dar măcar o tărie de calitate putea să o aprecieze. Așa că plescăia încântat și dădea de dușcă din cana de lut. Nu prea mult deoarece, peste câteva minute, era deja muci și se întinsese, gemând de plăcere, pe dușumea, ca să se odihnească. Soarele palid al toamnei lumina decorul ruginiu iar Costel afișa o privire ceva mai goală decât a unui înțelept pe drumul Nirvanei. Lângă el stătea bidonul cu trăscău, cel pentru care Costel manifesta o duioșie excesivă dar
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Costel_omul_bionic_mihai_batog_bujenita_1385460007.html [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
în mână? Alcătuiați fișe? - Ca să pătrund în lumea cărților, nu mi-a trebuit nici un efort. M-am născut între cărți. Nu prea aveam multe catrafuse în casă, în schimb cărți și reviste erau peste tot, în rafturi, pe scaune, pe dușumele, ocupau orice colț liber și se înmulțeau cu prodigalitatea unor flori de cîmp. Caracteristică era și marea lor eterogenie: literatura bună se învecina cu maculatura, broșuri disparate din vechea serie a "Revistei ideii" a lui Panait Mușoiu se amestecau cu
Paul Cornea by George Arion [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
scaunele numărate cu exactitate odată l-am auzit clar pe dumnezeu spunând cuiva ia pune scaunul ăla la loc dar cui și pe care anume asta nu știu nu știu până în ziua de azi căci acolo nu erau scaune nici dușumea nici scaune nici scuipătoare așa că n-am priceput nici astăzi nu pricep totul RÁCZ PÉTER Privesc o stea căzătoare acum e încă primăvară cu verdele patinei ei pe casă sala mașinilor cu anul construcției pe zid și ferestre mari întru
Poezie maghiară contemporană [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]