1,270 matches
-
care să depășească realismul ca oglindire fidelă și romantismul ca subiectivism; dar totodată să nu fie doar o schemă perfectă și originală - neatacabilă. Să conțină realitatea trăită - însă în stare de transcendență, ștergînd urmele a tot ce poate fi neinteresant. Dualitate (de neîmpăcat!?): O imensă sete și necesitate de contingență pe de altă parte, dorința puternică de cercetare a unor "structuri" obiective (matematice,cristale etc.). Voi reuși să înțeleg sau să creez o sinteză? Cercetare de structuri (quasi-speculativă cu sublimarea contingenței
Anatol Vieru - însemnări inedite () [Corola-journal/Imaginative/14753_a_16078]
-
magma mută-i clocotea iubirea,Dorințele-trăiri incendiare;Pentr-adevăr-tunet i-a fost rostirea,Jugul dreptății-tristă resemnare.Iubind în taină rătăci în lumePrin codri odihnind lângă izvoare,Sau pe sub plopi fără de soț și nume,Ori pe sub tei, când da lumina-n ... XXIX. DUALITATE, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1435 din 05 decembrie 2014. Străina din mine nu vrea să spună de unde mă știe, dar, uneori, îmi lunecă prin suflet cu pași foșnitori ca un grafit ascuțit pe luciul unei coli de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
se mute în blocuri, în sau în afara localității a cărei rezidenți erau, renunțând la animalele de companie - ci tocmai atitudinea echivoca descrisă mai sus, distincția între maidanezii "noștri", blânzi și jucăuși, și cei "străini", agresivi și ușor iritabili; întreținerea acestei dualități disfuncționale, la limita dintre spațiul public și spațiul privat (scară blocului, spațiul verde dintre blocuri, strada "noastră" șamd.) face că numărul câinilor vagabonzi să nu scadă semnificativ, ba chiar să crească, în anumiți ani. Excluderea din ordinea social-simbolică nu îi
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
au considerat empatia ca fiind, fie mai mult un fenomen cognitiv, fie unul mai mult afectiv, fie un fenomen inconștient cu implicații strict fiziologice. Unilateralitatea abordărilor este dată de separația dintre intuitiv și rațional, afectiv și intelectiv, separație provenită din dualitatea gnoseologica (intuiție-rațiune) și dualitatea psihologică (cunoaștere-trăire; intelect-afect) și făcută de susținătorii uneia sau alteia dintre idei. Domnilor, toata polologhia de mai sus rămâne, cel mult o selecție de idei cu structura teoretică incitantă, dar care nu se poate aplica în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
fiind, fie mai mult un fenomen cognitiv, fie unul mai mult afectiv, fie un fenomen inconștient cu implicații strict fiziologice. Unilateralitatea abordărilor este dată de separația dintre intuitiv și rațional, afectiv și intelectiv, separație provenită din dualitatea gnoseologica (intuiție-rațiune) și dualitatea psihologică (cunoaștere-trăire; intelect-afect) și făcută de susținătorii uneia sau alteia dintre idei. Domnilor, toata polologhia de mai sus rămâne, cel mult o selecție de idei cu structura teoretică incitantă, dar care nu se poate aplica în cazul angrenajului patologic „EU
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
au considerat empatia ca fiind, fie mai mult un fenomen cognitiv, fie unul mai mult afectiv, fie un fenomen inconștient cu implicații strict fiziologice. Unilateralitatea abordărilor este dată de separația dintre intuitiv și rațional, afectiv și intelectiv, separație provenită din dualitatea gnoseologica (intuiție-rațiune) și dualitatea psihologică (cunoaștere-trăire; intelect-afect) și făcută de susținătorii uneia sau alteia dintre idei. Domnilor, toata polologhia de mai sus rămâne, cel mult o selecție de idei cu structura teoretică incitantă, dar care nu se poate aplica în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
fiind, fie mai mult un fenomen cognitiv, fie unul mai mult afectiv, fie un fenomen inconștient cu implicații strict fiziologice. Unilateralitatea abordărilor este dată de separația dintre intuitiv și rațional, afectiv și intelectiv, separație provenită din dualitatea gnoseologica (intuiție-rațiune) și dualitatea psihologică (cunoaștere-trăire; intelect-afect) și făcută de susținătorii uneia sau alteia dintre idei. Domnilor, toata polologhia de mai sus rămâne, cel mult o selecție de idei cu structura teoretică incitantă, dar care nu se poate aplica în cazul angrenajului patologic „EU
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
un semn al vieții sale din trecut, și nu realitatea prezentă. Sfântul Grigorie zice: „Deși am fost înnegriți prin păcat, Dumnezeu ne-a făcut strălucitori (φωτοειδεῖς) și iubitori prin slava Sa strălucitoare”<footnote Ibidem, 61. footnote>. Aici, Sfântul Părinte aplică dualitatea întuneric lumină la transformarea soteriologică. Întunecimea nopții (adică a păcatului) ne-a întunecat sufletele - deși ele sunt „lumină prin natura lor” (λαμρα κατα φύσιν) - și au nevoie de iluminare spirituală. Mântuirea înseamnă procesul prin care sufletul devine frumos interiorizând slava
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
diferența dintre căutare și realizare. Dorința își are funcția proprie acolo unde obiectul dorinței nu a fost obținut. După cum îi spune Socrate lui Agaton, dorim ceea ce nu avem, nu ceea ce deja avem. Macrina realizează o comparație între acest aspect și dualitatea lumină-întuneric: cel care este în întuneric, dorește lumină; dar când ajunge la lumină, nu o mai dorește, pentru că deja se bucură de ea. Plăcerea posesiunii înlocuiește dorința. Nu mai este loc pentru impulsul care tânjește și așteaptă cu nerăbdare<footnote
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
și creat ambii compozitori. Comparația între atmosfera postmodernismului emergent în care trăiește primul și climatul tradiționalist profund impregnat de idealurile realismului socialist și a fidelității față de sacrosanctul canon al muzicii naționale în care locuiește al doilea, se articulează în termenii dualității libertate-constrângere și prezintă concepțiile ambilor compozitori într-o lumină mult mai încărcată de semnificații relevante. Concepția combinatorică a lui Berio poate fi înțeleasă în termenii unui „protest” împotriva exceselor esteticii seriale dominante și, în același timp, drept „cap de pod
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
internet, meritul poetului Liviu Antonesei). „Celălalt” Cezar, sportivul, făcuse box. Un box cam cu gardă deschisă, ca mine! Box cu umbrele, aș apela la o metaforă „ baadiană”. Cezar luptase, cum Prevert scria, cu îngerul. Cu Sinele. Luptase a ieși din dualitate. Iar, tot vorba lui Pre vert, „meciul era dinainte trucat”... Notă bene, concitadina mea și a mea traducătoare în engleză, Muguraș Maria Petrescu, care i-a fost prietena și admiratoare, a tradus în 2004, consider, cea mai fidelă prin rezonanță
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
rolurile principale au fost distribuiți tinerii actori Colin Buzoianu și Boris Gaza, alături de care se vor afla pe scenă Isolde Cobeț, Ioana Iacob, Daniela Török, Simona Vintilă, Rareș Hontzu, Radu Miodrag Vulpe, Andrei Hansel, Ionuț Chiriac. „Un text despre paradoxala dualitate dintre victimă și călău, dintre inocență și traumă, în fond despre acceptarea dureroasă a realității. «Orice se naște din contradicție și numai prin comparație putem să-i aflăm menirea. Realul și imaginarul se contopesc în existență. Dacă n-ar fi
Agenda2004-24-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282522_a_283851]
-
Dar să nu se „parie gândul”, cum cobi hronicariul moldav... Curaj, tot ce a fost, va mai fi, prin aceea că spațiultim, Continuumul-ul ACUM, este da fapt, parafrazându-l pe Florentin Smarandache, un ceva paradoxist. Ceva, cineva, altcineva. Alter-egoism, dualitate ș.c.l. Va urma? CREUZET Silviu GUGA, lumina rece a epifaniei proto-zal moxiene? Kogaion-Gugaion? Apropos celălalt GUGA, Romulus GUGA, aș exprima o sintagmă-timbru pentru Silviu GUGA: lumina rece CogaionGugaion-iană - asta ca pecete, terra sigilata a susinvocatei condiționări originist-paideică. Romancierul
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
Totul depinde a teren: dacă e otrăvit,radiestezic, opera se va rata. Bine că e rău!!!!* Extremele se ating, adică interferează și se disting* Asta să faci: critica rațiunii impure!* Când sari o pră pastie, ea se uită în tine* Dualitatea: absurdul sadomasochist, relația victimăcălău. Stigma* Toți am fost botezați de nori, cu pământ.* Nebuloasa, ea este mater universalis* Nu eu scriu ci Gândul - Cogito mă scrie. Săgeata este ochiul zburat al vânătorului* De fapt, vedem imaginile răsturnat: ca și cum am umbla
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
de indivizi aflați mereu în suferință. Speranța lor de mai bine reînvie cu fiecare verset citit și interpretat de cine trebui. Romanul Zăpezile albastre, beneficiind de o bună traducere, rămâne o carte sobră, creată în jurul unui subiect grav - damnarea, în dualitate cu libertatea.
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
meu, fără tine,/ ca să pot să-ți spun cît te iubesc,/ toate cele-mi sînt străine/ Îngerul meu, fără tine/ ca să pot să-ți spun cît te iubesc!". Enstaza prezintă decăderea metafizică a dragostei, care implică tranziția de la unicitate la dualitate, deci o corupere a unului primordial: "!se făcu din sine Unul, doi,/ Domnul Lumii somnolînd în sine,/ noi de-atunci sîntem doime/ și în tine și în mine/ și sîntem Acela amîndoi,/ noi de-atunci sîntem doime/ și în tine
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
este transcendența. Între altele, pentru simplul motiv că transcendența și metafizica sunt unul și același lucru". Explică, firește ca în orice curs de metafizică, semnificația unor noțiuni și categorii filosofice precum timp, spațiu, necesitate, gnoseologie, întîmplări, substanță, imanentism, transcendență, unitate, dualitate, ca și probleme de teorie a cunoștinței. Într-un loc explică, în stilul său inimitabil, ce înseamnă, în filosofie, justificarea- " Justificarea însemnează, întotdeauna, crearea unui cadru de existență în care evenimentul se încadrează în chip normal. Dacă în lumea aceasta
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
din urne e a ei. " (Șase șspre șapteț holorime sau speranța de a suprima șnepedepsitț aerul dintre cuvinte). Putem semnala și ceea ce avem impresia că e o persiflatoare anticipare textualistă - o poezie a poeziei țesută din firele mărturisirii simbolic-tehnice, în dualitatea revelării obiectului așa-zicînd tematic și al obiectului așa-zicînd meșteșugăresc, coincidente în travaliul de "țesător" ce le-a dat naștere: În ceea ce privește sfîrșitul Isadorei, țin, domnule, să vi-l reamintesc: "Une longue echarpe/ Un châle (rouge) qui la detestait"! Pentru că uneia ca
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
pot fi surprinse decât pe micul ecran al unui televizor. Se joacă amănunt cu amănunt, episod cu episod. Decorul: două bănci roșii, un covor negru. Costumele: bărbații în alb (Don Giovanni poartă și pantofi albi ceea ce...), femeile în negru. Simbolul dualității contrastante. Două fulare. Unul roșu, schimbul viață-moarte între Seducătorul ucigaș care îl smulge Comandorului răpus, și îl pierde la sfârșit, când acesta îl duce în infern. Celălalt fular negru, conviețuire bună-rea cu Leporello. Ca în orice clasă de cânt vocile
Destine incomparabile by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17379_a_18704]
-
ipoteză din ce in ce mai vagă. La limită, noi toți sîntem aventurieri, în măsura în care lumea în care trăim e pătrunsa de tensiuni și neprielnica. Paradoxul aventurii stă în capacitatea ei de a funcționa că fragment și întreg totodată. În chip asemănător, modă presupune o dualitate ce pare auto-destructivă: ea e în același timp strategie de includere în masă celorlați, dar și de depărtare de ei. Pentru Simmel, vecinătatea fonetica dintre cuvintele "modă" și "model" nu e întîmplătoare: modă este cea care permite individului să nu
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
nu le face, modă pare centrifuga în măsura în care ea aliniază și uniformizează. Dar de fapt și modă este tot centripeta, căci ea delimitează interiorul de exterior, exact așa cum, la un alt nivel, o făcea aventură. Cochetăria funcționează conform aceluiași principiu al dualității și paradoxului: mesajul ei este simultan afirmativ și negativ, iar în această aparentă ireconciliere stă puterea de seducție a femeii. Căci cochetăria e un privilegiu feminin, susține Simmel. Nimeni nu a auzit de barbati cocheți, dar Simmel oferă o explicație
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
înflăcărate și legămîntului la muțenie totodată, nu a fost și nu poate fi viabilă ontologic, ci rămîne un "moment dialectic", cum îl numește el. De aceea, conchide istoricul francez, poezia trubadurilor a murit repede, vlăguindu-se singură în imposibilă ei dualitate. Că și Duby ori alții care au scris despre iubire, femei și bărbați în Evul Mediu, Marrou e istoric. Dragostea pe care o analizează el nu e neapărat sentimentul pe care il explorează Paz, fără ca asta să însemne că la
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
avântă în feeria spectacolelor, identificându-se până la delir cu personajele lor sau explorează înfiorată lumea larvară a cavourilor. Dar ce altceva reprezintă "mămica", decât componenta feminină a autorului însuși obsedat - după cum s-a văzut și în prozele lui precedente - de dualitatea lui androgină? Imaginația scriitorului este pe cât de delirantă pe atât de contagioasă. Autorul și cititorul se întâlnesc probabil undeva pe teritoriul stărilor secunde sau al inconștientului. Numai așa se explică faptul că atmosfera, culorile, străzile sau locuințele descrise ne apar
Bucureștiul lui Cărtărescu by Andreia Roman () [Corola-journal/Journalistic/16667_a_17992]
-
un individ strălucitor, capabil de o infinită generozitate, de o dăruire ce ar face din viață mai puțin o serie de ocazii pierdute[...] De ce sunt eu pesimist? Fiindcă depresiunile ce se nasc fără voia mea îmi omoară pâlpâirile elanului. Și dualitatea aceasta este atât de fecundă în dramatism, încât infinitatea lui deviază în baroc și grotesc, în crispări ultime și apocaliptice[...] Jur pe seninătatea cerului crepuscular care mă îmbracă întocmai cu aureolă că voi rezista în această lume chiar dacă eu însumi
O parteneră de corespondență a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16666_a_17991]
-
fi purtat și G. Topîrceanu. N-am știut pînă la moartea lui Victor Felea că scriitorul a ținut un jurnal. Prezent, mai întîi, fragmentar, în reviste și acum publicat în volum (deși, din păcate, incomplet), Jurnalul unui poet leneș divulgă dualitatea acestei ciudate personalități. Pe de o parte, avem datele laturii sale devitalizate, stigmatizate de anodin. Neaspirînd la un loc "mai în frunte", Felea e încercat de sentimentul ratării: "Mereu umil, mereu neluat în seamă, mereu la "și alții". Dacă nu
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]