105 matches
-
Nu este clar pentru mine dacă e vorba de incompetență sau lipsă de coerență la nivelul politicilor externe ale României sau dacă există afinități suspicioase față de interesele economice ale Gazprom", preciza analistul. Potrivit sursei citate, analistul ar fi profesorul Radu Dudău. El îi explicase Antoniei Colibășanu că tehnicile de negociere lui Adriean Videanu și a oficialilor din Ministerul Economiei legate de marile proiecte energetice sunt: "fie o tactică de negociere nu foarte deșteaptă (toată lumea fiind convinsă că Nabucco are acele mai
WikiLeaks: De unde venea entuziasmul lui Videanu pentru Gazprom by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/32660_a_33985]
-
pământul! Au înaintat spre tejghia, ținându-se unul de altul. -Bună seara Bălosule! -Sara bună oamenilor! Ieri v-au înmormântat rudele... -Aoleooo! Costică! Să fugim că am dat peste un vârcolac din țara moroilor! * În aceași seară Elena a lui Dudău a născut un băiat care peste câteva zile a fost botezat Costică, iar Maria lui Știr, nevasta lui Guriță, a născut tot un băiat pe care l-a botezat Mărin, de nu mai prididea moașa comunală cu alergatul de la una
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352051_a_353380]
-
pământul! Au înaintat spre tejghia, ținându-se unul de altul. -Bună seara Bălosule! -Sara bună oamenilor! Ieri v-au înmormântat rudele... -Aoleooo! Costică! Să fugim că am dat peste un vârcolac din țara moroilor! * În aceași seară Elena a lui Dudău a născut un băiat care peste câteva zile a fost botezat Costică, iar Maria lui Știr, nevasta lui Guriță, a născut tot un băiat pe care l-a botezat Mărin, de nu mai prididea moașa comunală cu alergatul de la una
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352052_a_353381]
-
Nici în gâtlej și nici îmbrăcământ. La dracu toată zarea din colnic - Mai bună e o traistă de pământ. ----------------------------------------------- Publicată în „UNIVERSUL LITERAR”, an I, nr. 48, din 10 decembrie 1942 CÎNTECUL DIN URMĂ Am obosit umblînd alandala Prin hîrburi, dudaie și gloate. Demult mi-e tocită sandala Și moarte iubirile toate. Acuma, la actul final, Numai strigoii-amintirii Dănțuie crud, rătăcind, infernal În jur, în meandrele firii. Cerul e și el putred, lălîu, Nicio salvare nu-i țipă în creștet. Nicio
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
pământul! Au înaintat spre tejghia, ținându-se unul de altul. -Bună seară Bălosule! -Sară bună oamenilor! Ieri v-au înmormântat rudele... -Aoleooo! Costică! Să fugim că am dat peste un vârcolac din țară moroilor! * În aceași seară Elenă a lui Dudău a născut un băiat care peste câteva zile a fost botezat Costică, iar Maria lui Știr, nevasta lui Guriță, a născut tot un băiat pe care l-a botezat Marin, de nu mai prididea moașa comunala cu alergatul de la una
POVESTIRI PENTRU COPII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340871_a_342200]
-
Aurel Lucian Chira , publicat în Ediția nr. 2071 din 01 septembrie 2016. GERMISARA, IZVOR DE POPOR (Poem istorico-turistic, pentru Festivalul de Literatură Satirică din Geoagiu, fosta Germisara, cu Băile termale "Dodonae"...) 1. Epoca romană Pe-un drum roman plin de dudău, Aveau un Castru la Cigmău. Patru centurii de ostași, Conduse de patru sutași, Păzeau cu strășnicie drumul Pe care transportau uiumul, Luat de la dacii supuși, Romanii de Traian aduși. Ei se distrau în Germisara, Loc fain cum nu-i în
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
tataie Vestita Thermă Dodonae. Dar nu oricum, o apă caldă ... Citește mai mult GERMISARA, IZVOR DE POPOR(Poem istorico-turistic, pentru Festivalul de Literatură Satirică din Geoagiu, fosta Germisara, cu Băile termale "Dodonae"...)1. Epoca romanăPe-un drum roman plin de dudău,Aveau un Castru la Cigmău.Patru centurii de ostași,Conduse de patru sutași,Păzeau cu strășnicie drumulPe care transportau uiumul,Luat de la dacii supuși,Romanii de Traian aduși.Ei se distrau în Germisara,Loc fain cum nu-i în toată
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
pământul! Au înaintat spre tejghia, ținându-se unul de altul. -Bună seara Bălosule! -Sara bună oamenilor! Ieri v-au înmormântat rudele... -Aoleooo! Costică! Să fugim că am dat peste un vârcolac din țara moroilor! În aceași seară Elena a lui Dudău a născut un băiat care peste câteva zile a fost botezat Costică, iar Maria lui Știr, nevasta lui Guriță, a născut tot un băiat pe care l-a botezat Mărin, de nu mai prididea moașa comunală cu alergatul de la una
VÂRCOLACII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346846_a_348175]
-
Publicat în: Ediția nr. 2071 din 01 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului GERMISARA, IZVOR DE POPOR (Poem istorico-turistic, pentru Festivalul de Literatură Satirică din Geoagiu, fosta Germisara, cu Băile termale "Dodonae"...) 1. Epoca romană Pe-un drum roman plin de dudău, Aveau un Castru la Cigmău. Patru centurii de ostași, Conduse de patru sutași, Păzeau cu strășnicie drumul Pe care transportau uiumul, Luat de la dacii supuși, Romanii de Traian aduși. Ei se distrau în Germisara, Loc fain cum nu-i în
GERMISARA, IZVOR DE POPOR de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376465_a_377794]
-
FIRAN, Florea (4.X.1933, Giubega, j.Dolj), istoric literar. Este fiul Mariei (n. Dudău) și al lui Ion Firan, țărani. Urmează Școala Normală de Învățători din Deva (1945-1952), apoi Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, pe care o va absolvi în 1965. În 1976 își ia doctoratul în filologie cu
FIRAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287006_a_288335]
-
nu te dai ! - Am venit oleacă la sfânta biserică. Am visat-o azi noapte pe mama, parcă ședea într-un nour și era luminată. De-acu a fi timpul și pentru mine. - Nu te potrigi. Iarba tânără e cosită, nu dudăul, spuse cu regret cealaltă. - Mă cheamă, se dezlănțuise surda fonfăit. De câte ori am visat-o, s-a dus câte unul de-ai noștri. Acuma eu am mai rămas și mi-a venit rândul și mie. Dar am orânduite toate
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
nu, a zis las’ c-om vedea, m-oi mai gândi... Și după două zile se trezește Petrache cu Paraschiva în ogradă descărcând căruța cu zestre... Băltoaia, care n-auzea nimic, se oprise în cărare lângă punte să culeagă din dudău o mână de frunze moi. - Asta-i cătușnică, zise ea, iarba mâței sau flocoasă, care-i bună în scăldătoare la copiii mâțâțăi. - Ărra, liță, apoi ’neta le știi pe toate, zise interesată o femeie subțire, cu bariz și fața ascuțită
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
pieptul colț de șopârlău și-n cord îmi scuipă toamna canceroasă, iubito, voi muri de Dorul tău, cu-atâta boală-n mine, nu îmi pasă. Privirea ta din urmă, nemiloasă, mă-mbrățișează ca un fierăstrău, în gât, o ghemotoacă de dudău mă spânzură de șiră și mă lasă ... Iubito, voi muri. De dorul tău ... ?așa i-uN nu-i așa că-s mai mult decât vierme nu-i așa că tulpina-ți mă vrea nu-i așa că urcușu-mi cât ferm e nu-i
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
și f. 74. footnote>. Cetățuia se îndrepta încet și sigur spre ruină din cauza lipsei de fonduri. În 1880 episcopul Melchisedec, vizitând mănăstirea făcea aprecierea că ,,astăzi această mănăstire reprezintă cea mai tristă priveliște: curtea presărată cu pietre și plină de dudău, încât îi este cuiva frică a îmbla prin ea. Casele egumenești se dărâmau, plouă în ele; cu toate acestea locuiește acolo un nenorocit preot și un miserabil dascăl, care se jeluiesc la toată lumea că au să moară de foame”262
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
apelativ, cel pe care mai sus amintitul Vierme (zis și Adrianus, zis și..., stop, gata, gata, fără rime deplasate!) îl prefera în discuțiile publice, la care s-ar fi nimerit să fie și el prezent. Respectele mele! Frunză verde de dudău, să-mi bag aia-n dosul tău! se binedispune imediat și Avocatul, către cel dorit și așteptat, conștient că riscă astfel o replică acidă, dacă nu și o sudalmă, pentru plagiat, din partea Poetului. Auzi, măi, Fratele meu, fără obscenități din
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
dorul, dragule?> și ai răspunsul la toate întrebările și dorințele tale. Bucura-m-aș să fie altfel, prietene”. “Cu alte cuvinte, nu mai pup eu o altă ocazie când s-o am pe Zâna în față cât îi hăul și dudăul” - am gândit eu întristat. Cu acest răspuns al gândului de veghe, care mi s-a așezat pe suflet ca o piatră, m-am ridicat de la masă. Mi-am luat pătura și desaga cu cărți și, impunându-mi să fiu liniștit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
dea, El spune c-o să mă ia. Când aș ști că m-ar lua, Singură m-aș spânzura. 44 Mîndră-i lumea de trăit, Păcat c-am îmbătrînit, Mîndră-i lumea cui i dragă, Mie mi-i cerneală neagră. Frunză verde de dudău Vai, sărman sufletul meu, Mult înoată-n sânge rău- Și - a-nnota cât oi fi eu. Sărmana inima mea, Mult înnoată-n ură rea. - Și - a - nnota cât o fi ea. {EminescuOpVI 153} Cari m-am iubit cu ele Din tinerețele mele
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
dea, El spune c-o să mă ia. Când aș ști că m-ar lua, Singură m-aș spânzura. 44 Mîndră-i lumea de trăit, Păcat c-am îmbătrînit, Mîndră-i lumea cui i dragă, Mie mi-i cerneală neagră. Frunză verde de dudău Vai, sărman sufletul meu, Mult înoată-n sânge rău- Și - a-nnota cât oi fi eu. Sărmana inima mea, Mult înnoată-n ură rea. - Și - a - nnota cât o fi ea. {EminescuOpVI 154} Până ce-o am petrecut Cinci părechi de cisme - am
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
steaua și cu puterile lor. Pungașul știa și prețul: douăzeci de lei de bucată. Banul și harul. Tocmai dincolo de locul lor, peste baltă, sub malul mâncat își ținea omul ginerii, într-un țarc de lemn, plin de balegă și de dudău veșted. La lumina soarelui, văzuseră coamele lucioase și le auziseră nechezatul mândru și răsunător. Cale . de o jumătate de ceas de la ascunzișul lor, să mergi peste trestii, prin niște tufișuri de nu-i vedea nici pasărea, prin inima locului pustiu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
lase luxul. Dar ce, parcă asta se numea că e luxoasă, ca altele? Bărbatul nu scăpa banii din mână, tot ar fi cumpărat, că vedea că se ridică mahalaua. Se croiseră alte străzi de pământ, drepte, în mijlocul cărora creștea încă dudăul, cu șanțuri înalte, care împărțeau malul Cuțaridei. Orașul înainta pe nesimțite într-aici, înghițind loturile sălbatice, și luminile lui se vedeau mai aproape. Dinspre Filantropia se deschisese un drum nou cu prăvălii de cărămidă, și noaptea, peste câmpul rămas, felinarele
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
femeile în ceaune și se numea că avuseseră carne la masă. Băgau în ei, nu se cunoștea. Dar până seara mai era timp. De la baltă treceau pe la bordeiul lui moș Leu, să-i vadă armăsarii. Falnici cai! Se piteau în dudău pe brânci și priveau. Animalele aveau o piele lucioasă, cu păr scurt și aspru, des și lins. Scuturau din pintenii de piele ai copitelor, alungind muștele cu coada. Aplecau apoi gâturile puternice și încordate, ascultau cu urechile ciulite și mușcau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
trecuse, i se înmuiaseră oasele, și, dacă -lar fi prins, nu mai scăpa. În tinerețe, fugise de la pârnaie, era mai ușor. Ager, cu sângele fierbinte... Ce mai primăvară! Plesneau florile de salcâm și toată groapa era verde, verde, plină de dudău și barba-popii. Mărăcinii aveau tulpinile cât sulița. Vântul se încorda în ele ca într-o harfă. Și cădeau niște nopți line, cu stele albe și mărunte. Lângă baltă se aprinseseră iar focurile. Limbile lor lingeau iarba tânără. 226 Hoții veneau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de pe la pușcării ce devin total insensibili, aruncă ,,vizitatorii", sechestrează, scot decizii și titluri executorii, mai ales împotriva celor fără influență politică. Altminteri sunt mielușei față de șefi, obedienți față de mărimile (care-i pot prinde cu mâța-n sac) și șarpe de dudău față de micul întreprinzător sau micul contribuabil. Oare, în familie cum mai sunt? Ar trebui exemple, nominalizări, individualizări... Să pornim de la întrebări: cutărui director sau șef de serviciu, având cotă parte din venituri, îi pasă că printr-o încasare cu totul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Vaslui apoi, după a doua căsătorie, s-a stabilit în Moinești. A decedat pe la sfârștul anilor ’70. Are un fiu care locuiește cu familia în Moinești. a. Succintă genealogie a familiei lui Gheorghe Rășcanu Copiii lui Gh. Râșcanu au fost: Dudău Maria Filomela, născută la 24 iulie 1903 în comuna Ferești, decedată în 1979 la Piatra Neamț. A fost profesoară de istorie. Resler Maria, născută pe 28 august 1906 la Ferești Vaslui, decedată în 1997 la Bacău. A fost profesoară de filologie
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fost hirotonisit ca pastor în Biserica Baptistă din comuna CUVIN, Raionul Lipova, Regiunea Timișoara, la data de 20 Mai 1956. I se eliberează prezenta spre a-i servi susnumitului la comisariatul Militar, pentru identificarea calității sale în cult. Președinte Ilie Dudău PARTEA VI ÎNTĂRIREA BISERICII I 1960 - 1989 6. CONTEXTUL 6.1. ASPECTE POLITICE Gheorghe Gheorghiu Dej (1961-1965) s-a născut la Bârlad la data de 8 noiembrie 1901. Deși a avut doar meseria de electrician, el a ajuns membru de
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]