222 matches
-
un spectacol extraordinar, având-o ca solistă pe Veturia, concertul a fost un triumf pentru ea, cu ecouri în presa vremii. Tot în 1909, Octavian Goga, aflat în Italia, a întâlnit-o pe Veturia care avea să devină pentru el ,,duduca mea’’. Recunoașterea pe plan național a calităților ei de artistă a apreciat-o și Regele Carol I care a decorat-o cu Medalia Bene Merenti, cl. I pentru Artă și Cultură, acordându-i și titlul de Interpreta de Cameră a
OCTAVIAN SI VETURIA GOGA de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/Octavian_si_veturia_goga_mihai_stirbu_1341206898.html [Corola-blog/BlogPost/345718_a_347047]
-
în final să mai răspundă la telefon, la e-mail sau la ușă De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Cu luni în urmă, în grădina Elisei, cea dinspre gară - care nu mai există - plantată de Domnul Ion pentru Duduca Elisa - când i s-a pus cununa de mireasă Șoapte zăpăcite și pâraie de vorbe Clevetiri, vorbărie sub soare, demult la Sfinții Împărați, biserica veche pe calea dintre gară și centru Alerga aerian, valuri sub zmeie într-un vis răsuflat
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_cu_vise_al_juliei_may_mariana_zavati_gardner_1368438604.html [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
mi se pare de bun simț să ne uităm în jur și să aplicăm regulile locale: When în Rome.... Cum în România se vorbește încet în restaurant mi se pare că domnul cu pricina vroia să epateze nu numai în fața duducilor de la masa lui și nepasandu-i de regulă locului. Salutare, Foarte haioase mi se pare și discutile telefonice purtate cu volumul la maxim. O experiență personală în autocar: un individ la vreo 30 de ani îi făcea educație surorii rămasă
De ce vorbim aşa de tare? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82597_a_83922]
-
Nicolae Dinu; Cristina Teodora Dirjan; Aurica Diti; Constantin Dobre; Florin Dobre; Niculae Dobrescu; Viorel D. Dobrișan; Virgil D. Dobrițoiu; Ion Dogeanu; Orlando Constantin Dragă; Pavel Dragoman; Ioan Dragomir; Ioan Dragovei; Adriana Dragulin; Robert Iulian Dragan; Eugen Drăghici; Cristian Drăghici; Constantin Duduca; Victor Duica; Maria Duhan; Adrian Ionel Dumanschi; Gheorghe Dumitrașcu; Gheorghe Aurel Dumitrașcu; Costel Dumitru; Natalia Dumitru; Alexandru Dumitru; Constantin I. Dumitru; Ionel Dumitru; Gheorghe Dupalau; Romulus I. Durca; Doru Enache; Gheorghe Enache; Nicolae Enachioiu; Venera Enescu; Alexandru Epure; Daniel Eremia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125079_a_126408]
-
Itinerar dacic, pe versurile ginerelui său, Dominic Stanca), coruri; Suita I pastorală pentru orchestră simfonică, în 4 părți (difuzată de Radio Viena, la 16 septembrie 1937, în interpretarea Wiener Symphoniker, dirijată de Max Schönherr); poemul simfonic Viziuni; simfonii; operele Kera Duduca (1963; difuzată la Televiziunea Română, în anii ‘70), Apus de soare (premiera la 30 decembrie 1975, la Opera Română din București), Domnița din depărtări, având la bază La princesse lointaine de Edmond Rostand (premiera în 1976, la Opera din Iași), Căruța
Mansi Barberis () [Corola-website/Science/313880_a_315209]
-
al aceluiași an, până la 29 decembrie, când este din nou suspendat ca urmare a unui virulent articol al lui Crainic, îndreptat contra lui Carol al II-lea, Elenei Lupescu și camarilei regale, articol intitulat „Țara regelui Wieder și a reginei Duduca”. După asasinarea primului-ministru I.G. Duca, Crainic este arestat, împreună cu conducerea legionară și cu alți opozanți ai regimului, fiind acuzat că ar fi fost instigatorul moral al asasinatului. La procesul ce a urmat, a fost achitat. Momentul 23 August 1944 l-
Nichifor Crainic () [Corola-website/Science/298724_a_300053]
-
beletristice ale lui Hasdeu, între care drama "Răzvan și Vidra", dau impresia unei originalități a gândirii, iar autorul divaghează deseori purtat de erudiția sa profundă și imaginația vastă. A scris nuvele, poezii, piese de teatru. Dintre nuvele cităm una satirică, "Duduca Mamuca" (1861), pentru care a și avut în Iași un proces legat de un fragment din această nuvelă, considerat imoral, chiar obscen, dar a fost achitat după ce s-a apărat singur în fața instanței. În urma acestui scandal ajunge în București în
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]
-
de soție pe fiica boierului C, român de națiune. Boierul refuză cu demnitate și înfruntă mânia domnitorului care intervine pentru protejatul său. Cu această ocazie autorul prezintă curtea domnească cu obiceiurile și atmosfera timpului. Un alt personaj introdus este Chera Duduca, întreținuta lui Tuzluc, „o vineră orientală ieșită din rămășițele spulberate ale populațiunei grece din fanari... o frumusețe perfectă, inteligență vie, spirit fin și iscusit”. Gelos, Andronache Tuzluc, îl trimite pe Dinu Păturică să o slujească pe Duduca, în realitate cu
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]
-
introdus este Chera Duduca, întreținuta lui Tuzluc, „o vineră orientală ieșită din rămășițele spulberate ale populațiunei grece din fanari... o frumusețe perfectă, inteligență vie, spirit fin și iscusit”. Gelos, Andronache Tuzluc, îl trimite pe Dinu Păturică să o slujească pe Duduca, în realitate cu porunca sa o supravegheze. Întâlnirea dintre Duduca și Dinu Păturică realizează o scenă de mare măiestrie: „vicleană ca o vulpe, aceasta înțelege adevăratul rol al slujnicarului trimis”. Cei doi se înțeleg dintr-o privire și își fac
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]
-
ieșită din rămășițele spulberate ale populațiunei grece din fanari... o frumusețe perfectă, inteligență vie, spirit fin și iscusit”. Gelos, Andronache Tuzluc, îl trimite pe Dinu Păturică să o slujească pe Duduca, în realitate cu porunca sa o supravegheze. Întâlnirea dintre Duduca și Dinu Păturică realizează o scenă de mare măiestrie: „vicleană ca o vulpe, aceasta înțelege adevăratul rol al slujnicarului trimis”. Cei doi se înțeleg dintr-o privire și își fac planuri să-l aducă la sapă de lemn pe postelnic
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]
-
prea târziu. Andronache Tuzluc suferă un atac de apoplexie și este luat și îngrijit de Gheorghe, care intrase în slujbă la curtea boierului C. Întreaga avere a postelnicului îi aparține de acum lui Dinu Păturică. Acesta se căsătorește cu Chera Duduca. Noul domnitor, Alexandru Suțu îl numește pe Dinu Păturică stolnic și tot acum Dinu Păturică îl cunoaște pe Ipsilanti, conducătorul Eteriei care îi oferă două județe dacă organizează omorârea lui Tudor Vladimirescu. Stăpân atotputernic, jefuiește sălbatic țăranii care nu mai
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]
-
pot suporta și se răscoală. La domnie vine Grigore Ghica care îi primește pe țărani cu jalba-n proțap, află despre fărădelegile lui Păturică și dă ordin să se facă dreptate. Dinu Păturică este aruncat la ocnă, unde și moare. Duduca fuge peste Dunăre unde se mărită cu un turc și vrând să facă pe cocheta și în casa noului bărbat, este vârâta într-un sac și aruncată în Dunare. Andronache Tuzluc moare și pe drumul spre cimitir se întâlnesc două
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]
-
subțiază mintea, își însușește arta ipocriziei și a perfidiei, aducându-l pe Tuzluc la sapă de lemn. Andronache Tuzluc este tipul parvenitului. Reprezintă pe ciocoiul vechi care s-a ridicat tot prin lingușiri și intrigi, însă din cauza pasiunii pentru Chera Duduca nu mai vede realitatea. Tuzluc este capabil de o pasiune puternică, ceea ce îi dă o normă de realitate. Tuzluc este un bogat parvenit, iar Păturică s-a ridicat pe ruina casei lui. Chera Duduca, sinteză greco-turcească, frumoasă și inteligentă, se
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]
-
intrigi, însă din cauza pasiunii pentru Chera Duduca nu mai vede realitatea. Tuzluc este capabil de o pasiune puternică, ceea ce îi dă o normă de realitate. Tuzluc este un bogat parvenit, iar Păturică s-a ridicat pe ruina casei lui. Chera Duduca, sinteză greco-turcească, frumoasă și inteligentă, se pierde datorită desfrâului. Chir Costea Chiorul, bogasierul, vinde de toate, este trădător, gazdă de hoți, cămătar, își parvenește propriile fiice, folosindu-le ca momeală pentru clienți. Gheorghe este opus vicleanului Păturică. Apare personajul colectiv
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]
-
influențe italiene. Se întâlnesc arhaisme, epitete, epitetul hiperbolic „călămări colosale”, apare antiteza, se folosesc comparațiile, descrierile de natură. Stilul se remarcă prin oralitate, se dă atenție onomasticii numelor. Păturică este un nume sugestiv, devenit metaforă a parvenitului. Tuzluc și Chera Duduca, sinteză greco-turcească (greco-fanariot, turcească-cotropitor). Moșiile lui Tuzluc se numesc: Plânsul, Chinuielile, Răsucita.
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]
-
serie de asemănări între acest roman și "Ciocoii vechi și noi". Iancu Urmatecu, baronul Barbu și Jurubița (țiitoarea lui Urmatecu și amanta ulterioară a lui Bubi Barbu, fiul baronului) își găsesc corespondențe în Dinu Păturică, postelnicul Andronache Tuzluc și Kera Duduca din romanul lui Filimon, având un destin similar într-o oarecare măsură. Perpessicius afirma că aparențele acestor asemănări sunt înșelătoare, pentru că, în ciuda unor apropieri la nivelul subiectului, al stratului social din care provin personajele și al mobilurilor care-i animă
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
liniștea sufletească pentru a-și duce existența vegetativă și a-și satisface propriile manii, iar Bubi își găsește unica pârghie de susținere în fața creditorilor ce amenințau să-i confiște până și casele părintești. Principalul personaj feminin, Jurubița, este o Kera Duduca „mai expertă și mai rafinată” ce a învățat arta manipulării de la Urmatecu, folosind-o cu cinism chiar împotriva fostului partener, și care îl abandonează fără remușcări pe Bubi după ce-i smulsese prin amenințări o mare parte din avere. Deși apărut
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
fost ultimele cuvinte pe care le-am auzit, înainte să leșin. Despre leșin v-aș putea spune multe, aș avea și răbdarea și priceperea să povestesc. Ținusem un curs la Litere despre istoria leșinului, literatura națională se întrecea în kere, duduci și zambile gata să dea ochii peste cap și să se răstoarne cu umbrelele rochiilor desfăcute în sus. Cel puțin în secolul 19, era prăpăd, nu deschideai o carte fără să-ți cadă una în brațe, jurai că sar din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în cealaltă. Surpriză: în pat cu Elena nu e amantul, ci Maria, țăranca devotată, responsabilă cu treburile gospodăriei. Postelnicul se retrage “înjurând cu furie“, împreună cu toată suita; și noi, laolaltă cu el. Să nu-l uităm nici pe Hasdeu, cu duduca lui din 1863; ar fi un sacrilegiu! Naratorul (un pasionat de biliard și fete nevinovate, dar și de mămicile lor răscoapte și ceva mai puțin inocente) pare dependent de leșinuri; un abonat la prăbușirile fizice ale victimelor sale, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
depărtat de mine că trebuie să le trag înapoi ca pe niște balonașe captive, cărora, dându-le liberă sfoară, s-au lipit de tavan... Și uitând că se întorsese la punctul inițial al vizitei, răpită, de timp și de amintiri, duduca Valeria, tot în picioare, a devenit foarte mobilă."38 S-ar releva, astfel, în procesul în evoluție o altă dominantă: coexistența staticului cu dinamicul. Emilia ar fi o exponentă a primeia dintre ele (corp plinuț "ca un ospăț de carne
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cu T. Maiorescu, pe care-l ironizează la rubrica „Tutti frutti”. Conflictul se adâncește în urma acuzei de imoralitate pe care Comitetul central de inspecțiune școlară (din care făcea parte și Maiorescu) o lansează la adresa revistei în care Hasdeu publicase nuvela Duduca Mamuca. În replică, Apărarea redactorului la procesul de presă ce i s-a intentat, sclipitoare prin argumentația logică și ironie, e și profesiunea de credință, realistă, a autorului, portretist al societății. Revista a adăpostit articolul lui C. Negruzzi, Studii asupra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286784_a_288113]
-
de la C. Negruzzi (Doamna B.) la Camil Petrescu (Doamna T.), urmărind schimbarea de paradigmă a acestuia, în funcție de care stabilește un rămuros arbore genealogic. Astfel, Coana Chirița a lui V. Alecsandri devine în Bucureștiul lui I. L. Caragiale Veta și Zița, chera Duduca a lui N. Filimon și Duduca Mamuca a lui B. P. Hasdeu sunt surori, iar descendentele lor în secolul al XX-lea vor fi Emilia din Patul lui Procust de Camil Petrescu și Georgeta din Enigma Otiliei de G. Călinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
Camil Petrescu (Doamna T.), urmărind schimbarea de paradigmă a acestuia, în funcție de care stabilește un rămuros arbore genealogic. Astfel, Coana Chirița a lui V. Alecsandri devine în Bucureștiul lui I. L. Caragiale Veta și Zița, chera Duduca a lui N. Filimon și Duduca Mamuca a lui B. P. Hasdeu sunt surori, iar descendentele lor în secolul al XX-lea vor fi Emilia din Patul lui Procust de Camil Petrescu și Georgeta din Enigma Otiliei de G. Călinescu. „Fetele fragede” - Niceta din Iluzii pierdute
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
patriarhale (1916). Forma fixă a sonetului l-a silit la o rigoare și un echilibru mai puțin proprii temperamentului său. Multe sonete închid, ca în niște stampe de epocă, o lume apusă, în care se perindă prinți bizantini și beizadele, duduci și boieri veliți în rădvane vieneze sau figuri pitorești din mahalaua bucureșteană de la sfârșitul veacului al XIX-lea - tablouri evocate și în proza lui T., dar care în sonete sunt învăluite într-un umor nostalgic, generator de lirism. Siluetele „bizantine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
dela Gădinți, Sturdza dela Miclăușeni, toți cu cucoanele lor. Apoi, Smărăndița Docan, Sturdza-Șcheianu, Bogdăneștii, cei trei frați: Lupu care ținea pe Mărioara, fata Docanului, Gheorghe care a luat pe fata lui Alecsandri și Leon dela Dobreni care a ținut pe duduca Lucica, fata lui Mihalache Kogălniceanu. Mai veneau Roseteștii, Cantacuzineștii, Ghiculeștii - toți cu cucoanele și duducile lor». Înșirând acest pomelnic al marilor boeri din Moldova, bătrâna radia de bucurie. Părea că retrăiește frumoasele vremuri de odinioară. - «Mare bucurie avea tătuca Vasile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]