1,184 matches
-
deja plină de gunoaie; de aceea, socotesc probe suficiente înregistrările prin camerele de luat vederi din toate sălile de examen. Să nu mi se spună că nu se pot instala în licee și facultăți! Astăzi pînă și o amărîta de dugheana își poate permite măcar o cameră de acest tip, ca măsură antifurt! în privința celui dinții aspect, argumentele mele, alături de cele ale majorității profesorilor de literatură și limba română, vizează programa școlară, axată pe formarea unor competențe, nu pe asimilarea papagaliceasca
Pîine și circ by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/8225_a_9550]
-
omul, oricât de mărunt. Mai importante decât evenimentul zilei sau al anului, al istoriei mari, sunt întâmplările ce amprentează, modifică ori, dimpotrivă, reconfirmă cursul banal al existențelor focalizate. Cartea e plină de personaje "umile", de la tanti Cati, dactilografă într-o dugheană, la tanti Magdalena, plasatoare pe Valea Prahovei; de la un Sterică Comănescu, care-i ascunde ochelarii, în glumă, unei bufetiere, la pompierul instituției unde era angajat autorul și care, văzut îndeaproape, se arată a fi un intelectual și un filozof... A
Marcă înregistrată by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8330_a_9655]
-
pe după comandamentul jandarmeriei cu steagul tricolor fâlfâind deasupra și urca greoi, bătut în pietroaie mari de râu, făcând să se hurduce și să geamă toate măruntaiele camioanelor. Urca pe lângă șinele de tren. De-o parte și de alta se-ntindeau dughenile și prăvăliile murdare foste proprietăți ale evreilor deportați -, cu obloanele bătute-n scânduri și steaua în șase colțuri desenată deasupra. În piața largă din fața depoului de locomotive se înnodau și deznodau toate drumurile. Pe lângă cei doi polițiști unul român, altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ore, Beraru se folosea de următoarea formulă: Zmeii mei, aicea să veniți, încoa! Iar copiii erau așa de mândri și de bucuroși că-i numea zmei. În timpul liber el se delecta cu licorile lui Bachus, pe care le găsea la dugheană și fuma trabuc. Ultima dată a stat cu chirie la crâșmarul Dumitru Cristescu, unde și-a găsit obștescul sfârșit și i-au făcut autopsie pe prispă, că era vară și se umflase. Nu mai avea plămâni, doar un singur ciot
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Popa” și Muzeul „Vasile Pârvan”,dar constată dispariția clădirii vechi a poștei reper în perioada postbelică pentru combatanți. Alte edificii culturale: Casa „Sturdza”,Muzeul „Colecțiilor de artă” în clădirea băncii. Pe aceiași stradă și în zona pieții se mai găsesc dughene gen „Tache,Ianche și Cadar”. Din anul 1997,orașul a cunoscut fenomenul de modernizare a arterelor principale. Casa Miclescu mai așteaptă și acum restaurarea promisă de muzeografi în anul 1998,când încă mai existau fonduri. Explicarea acestor contradicții neantagoniste îi
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
semn elementar de intenție de comunicare, dar mă ascultase agasată, mestecând, mă pupase și-mi suflase: — Te ador. Promite-mi că ne vom despărți frumos. Sfârșitul e foarte important, da? Pe Chicken Street, singura stradă cu nume englezesc din Kabul, dughenele cu antichități scot afară covoare pe care le întind direct pe asfalt. Covoare de lână, sau chiar din mătase, cum sunt cele de rugăciune, aruncate în mijlocul străzii, peste care trec în viteză jeepurile armatei și dogitele Toyota Corolla cu volanul
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
pe dreapta. Vânzătorii încurajează mașinile să treacă înainte și înapoi peste covoarele aruncate în noroi, praf și balegă. E procedeul „învechirii rapide“, prin care se prefac covoare țesute săptămâna trecută în antichități din vremea safavizilor. Acolo, la colț, în obscura dugheană de vechituri a unui coțcar înturbanat și lăfăit pe covoare safavide, tră iește pe tejghea Jamsheed, subiectul documentarului pe care mă căzneam să l fac în Kabul. îl descoperiserăm la prima noastră ieșire pe Chicken Street, când bătrânul anticar încercase
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
și că fusese îngropat de vecinii de la zoo după ritualul islamic obișnuit, adică cu respect, învelit într-un cearșaf, ca un om. Vocea îi era indiferentă. După ce a închis, am ieșit tiptil și m-am dus pe Chicken Street, la dugheană. Jamsheed dormea liniștit, cu gura întredeschisă, respirând greu, învelit într-o bocce luță, gata de luat la drum. Când i-am pus perna pe față a împietrit o clipă, după care, zvâcnind, a început să lupte umflându-se, tot trupul
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
așa, în picioare, apăsând perna, cu mușchii dureroși, neștiind ce să fac. Când i-am descoperit chipul, era un mort frumos, plecat în somn. A doua zi m-am întors să filmez ca de obicei și, sosind exact la deschiderea dughenei, am capturat un perfect final de documentar estetizant: sfâșietoarea scenă în care bătrânul anticar plângea hohotitor peste micuțul trup înfășat în covoare învechite hoțește. Vânzătorii de la dughenele vecine au venit la rândul lor să se smiorcăie demn, acoperind bubuitura exploziei
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
m-am întors să filmez ca de obicei și, sosind exact la deschiderea dughenei, am capturat un perfect final de documentar estetizant: sfâșietoarea scenă în care bătrânul anticar plângea hohotitor peste micuțul trup înfășat în covoare învechite hoțește. Vânzătorii de la dughenele vecine au venit la rândul lor să se smiorcăie demn, acoperind bubuitura exploziei îndepărtate dinspre grădina zoologică, unde, așa cum tot orașul avea să afle, Miss Leila și căpitanul démineur Armand Mabœuf merseseră noaptea să sărbătorească ziua Franței și căderea Bastiliei
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Străchinaru, la Cazacu) și de cele 17 restaurante, din care trei aveau orchestre (La Costache Zidu, La Maier și la cantina restaurant a fabricii de sticlă). Erau mai multe ateliere meșteșugărești: rotărie (Șultz), fierărie (Grigore Airinei), frizerie și mici magazine (dugheni), o măcelărie lângă actualul monument al eroilor și un mic abator lângă podul de peste Siret, distrus de bombardamente. Mai spune că pe Imaș era un aerodrom, deservit de șase avioane. Își amintește și câteva nume de piloți locali: Starler, Ionoscuți
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ninsoare rea, măruntă, - Canada sus, Alaska deasupra, și peste ele, Cercul Polar... Mirosea a reni, a foci și urși albi. Așa pretindea poetul nostru, - nu mai văzuse iarnă ca aia... Și, plimându-se el astfel pe strada 52, a văzut o dugheană deschisă. A intrat înăuntru, și înăuntru era cald. Un negru tânăr dansa singur în prăvălia goală, un fel de step. Nu avea mușterii. Nu era frig... Și să ții deschis în prima zi de Crăciun... Or să fi fost musulman
A doua bătălie crâncenă de pe strada 52 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7201_a_8526]
-
moare, dar nu se predă!... * Ca să ne descrețim frunțile, să ne întoarcem în trecut, recitind cartea captivantă a lui Ștefan Ionescu, Bucureștii în vremea fanarioților. Cum era controlat comerțul: ..."Călare, cu picioarele desculțe, în iminei..., domnul se oprea la prima dugheană... începea să cântărească pentru a vedea dacă nu cumva negustorul fură la cântar. Era vai și amar de cel prins. Pe loc, după gravitatea faptei, era bătut în uliță sau pur și simplu spânzurat. însă, în afară de bătaie sau spânzurătoare, Mavrogheni
Garda literară by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9795_a_11120]
-
Constantin Țoiu Era chemarea scurtă a unei mici dughene din perimetrul Lipscani, la care mă tot uitam, în trecere, dar în care nu intrasem niciodată. După atâția ani, bănuiesc de ce... Cine știe de ce aveam să dau înăuntru, în mica, misterioasa vizuină. Romane polițiste faimoase mă învățaseră că-n astfel
Reclame by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9816_a_11141]
-
pe firmă că face. Fără s-o mai lungim, acest John Thomson a pus să se picteze sub numele lui o pălărie frumos desenată, și-atât. * Iată unde se ajunsese, scurtându-se cuvintele de pe firma modestă. Apelațiunea scurtă a prăpăditei dughene semăna cu a cine știe cărui institut a cărui producție socială o cunosc și-o caută doar inițiații. Las la o parte filosofia gălăgioasă a reclamei în general, risipa ei de vorbe, care-ți făgăduiește și-ți propune atâtea. Vorba lungă, sărăcia
Reclame by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9816_a_11141]
-
a cărui producție socială o cunosc și-o caută doar inițiații. Las la o parte filosofia gălăgioasă a reclamei în general, risipa ei de vorbe, care-ți făgăduiește și-ți propune atâtea. Vorba lungă, sărăcia omului, cum zice poporul. Pe când dugheana aceasta modestă de pe Lipscani, pe a cărei firmă scrie: Nasturi la Arthur... Nici o îngâmfare. Nici o pălăvrăgeală. Nici o promisiune mirobolantă și deșartă. Demonul veșnic nemulțumit din client și băgăcios șoptește că Nasturi la era inutil, și că mai atrăgător pentru mușterii
Reclame by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9816_a_11141]
-
căzut în vine; nu că, în lipsa lor, nimeni nu ar fi avut de ce să te țină ori să te tragă. Nici o ademenire retorică, în acest caz. Nici o invitație flecară. Nici un tupeu. Ori mai știm noi ce... Ca și cum acest Arthur, stăpânul dughenei - cine știe dacă nu vreunul din cavalerii Mesei Rotunde... Dar, mă rog. Se poate orișice. Prin urmare, interesați-vă la Arthur. El ține cheia ce va deschide, măcar în comerț, poarta grea a mileniului al treilea. * Când, într-una din
Reclame by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9816_a_11141]
-
spectru de culori. Cu abia o dîră cenușie, dată de cărțile de pe care au dispărut strălucirile, luminile actualității. Printre standuri care de care mai policrome - unele dintre ele, parcă mai multe decît odinioară, avînd drept unic scop divertismentul - vreo două dughene cu bunătăți de epocă. Nu cărțile hărtănite din anticariatele de toată ziua, cărți la care s-a renunțat ca la niște utilități care și-au trăit momentul și s-au retras (culegeri de probleme, antologii de școală, romane de citit
În urma unui târg de carte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9041_a_10366]
-
un anticariat din Madrid. Alta am cumpărat-o de la buchiniștii de pe malurile Senei. O hartă a Boemiei și a Pragăi din epoca lui Jan Hus am achiziționat-o în cartierul evreiesc, după ce bătusem toată noaptea străzile înguste și întortocheate, cercetând dughenele de antichități atât de numeroase în orașul de pe Vltava - cândva, un renumit centru al alchimiștilor din Europa... Topografia visurilor mele", la care faceți referire, citând dintr-un eseu al meu, se pliază pe aventurile spiritului, e o hartă a proiectelor
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
ca mine, otavă și fân. Da' teamă mi-i ca nu cumva, peste vreun an-doi, să-ți văd pielea pe băț, întinsă la soare, Dumane, și ție, Tălășmane, coarnele cele falnice poleite și bătute-n ținte la vreo intrare de dugheană. Ei, cine poate ști? Gata, ia hai la drum, că ne-apucă noaptea acuși. ONOFREI (din culise, pe zgomot de car mergând): Ho, ho afurisitule! La deal nu te-arătai așa grăbit. Acu' ți-a cășunat să scaperi, pe mal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pe-un preț bun, că, orice s-ar spune, tot cu paralele faci ce-ți place și când îți place. Tabloul 5 (Un colț de iarmaroc. Trec tot felul de oameni, după treburi. Într-o parte se vede, parțial, o dugheană amărâtă, cu firma scrisă mare și chinuit: LA HUZURUL TUTUROR. Dedesubt numele proprietarului: Marcu M. Marcu.) DĂNILĂ (intră cu gânsacul sub braț): Vede-te-aș răsucindu-te pe jăratic, animala dracului! Că atâta m-ai foit și m-ai ciugulit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
foit și m-ai ciugulit, de parc-aș fi fost miriște. Iară de cumpărători, nici pomeneală! Iaca, am scăpat de dracu' și-am dat peste tat-su! Da' ține tu minte ce-ți spun: tot eu ți-s popa! Iaca dugheana la care am mai învârtit eu daraveli și altădată; drept acolo ne oprim, și-aici ți-a fi capătul! (merge la tejgheaua care închide, de-a latul intrarea în prăvălie. Bate în scândură) Ei, jupân Marcule, acasă ești? Iaca-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mai las să prăpădești vremea? Te-am văzut și te-am cunoscut că ești într-o stare tocmai potrivită să învărți afaceri. Ce-ți pot face eu? Și mai ales ce-ți pot plăti pe gănsac? (caută cu ochii prin dugheană) Iaca, poate o pungă din astea frumoase, cu băierile lungi, de atărnat la găt. Și asta o rup din inima mea cea bună, numai pentru facere de bine. Ce crezi dumneata? Socoate numai materialul, și băierile, și lucrul, și încrustăturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
coabitau pașnic pe un același perete, mânjite imparțial de picături de ulei încins sărit din cratițe, și eram împăcați cu gândul că asta trebuie să faci în ziua de „Măcinici“. Altfel cum? Tanti Cati Tanti Cati e dactilografă într-o dugheană. Colegul de serviciu e un moșulică de vreo 75 de ani. Un bătrânel decrepit cu bască cu paratrăsnet. Putem bănui că au fost amanți. Măcar amanți platonici. De 35 de ani lucrează împreună. O familie organizațională. Pentru că azi, procesele identitare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
în vitrină. Pare o cameră dezafectată, refractară la tehnică. Un ceas vechi și altul defect. Românul e îndrăgostește de obiecte. În civilizația țărănească nu există gunoi. Și asta am auzit pe undeva și precis e adevărat. Am stat acolo, în dugheană, aproape două ore. De fapt, nu e nevoie de mai mult. Nu se întâmplă mare lucru. Aceiași parteneri de bârfă. Aceiași clienți trimiși de băncile din preajmă. Halatul. Despre el trebuie scris. Funcția lui. Deghizare. Trebuie să-și demonstreze ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]