6,803 matches
-
unor locuri cu multe și adânci înțelesuri din Sfinții Dionisie Areopagitul și Grigorie Teologul, traducere din grecește, introducere și note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, 1983. Vol. LXXXI - Sfântul Maxim Mărturisitorul, Scrieri (Partea a Doua). Scrieri și epistole hristologice și duhovnicești, traducere din grecește, introducere și note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, 1990. Din opera Sfântului Ioan Gură de Aur tradusă în limba română, am folosit următoarele lucrări: 1. „Omilii la Facere” (I), traducere, introducere, indici și note de Pr. D.
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
la 14 octombrie, Biserica Ortodoxă de pretutindeni prăznuiește pe Cuvioasa Maică Parascheva. În chip deosebit ea este cinstită în Moldova, întrucât de mai bine de 350 de ani moaștele ei se găsesc la Iași, fiind izvor de binecuvântare și însănătoșire duhovnicească și trupească pentru toți cei care o cheamă în rugăciune să fie mijlocitoare către Preamilostivul Dumnezeu. Dacă Sfânta Muceniță Parascheva, prăznuită la 26 iulie în Calendarul Creștin Ortodox, este cunoscută în popor cu numele „Sfânta Vineri”, Cuvioasa Maică Parascheva a
Sfânta Parascheva cea mult folositoare. Impactul şi influenţa Ei în viaţa cea evlavioasă a creştinului contemporan… [Corola-blog/BlogPost/94311_a_95603]
-
director al Bisericii este agravat într-o societate care a trecut deja într-o nouă eră, catalogată de tot mai mulți drept postcreștină. Cei șapte ani de acasă își găsesc astfel o aplicație importantă în transmiterea credinței. Calitatea spirituală și duhovnicească a vieții în sânul familiei, încă din fragedă pruncie, influențează în mod substanțial direcția ulterioară a drumului spre Iisus Hristos. O familie care își ia în serios rolul de „biserică mică”, așa cum o numește Sfântul Ioan Gură de Aur, va
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
Prislop de către marele Duhovnic Arsenie Boca, naș de călugărie fiindu-i Monahul Daniil - Sandu Tudor - inițiatorul și conducătorul mișcării spirituale - Grupul „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim din București, grupare din care a făcut și el parte, aceasta fiind ultimul bastion duhovnicesc ce a mai rezistat câțiva ani împotriva ideologiei atee comuniste dar care a fost distrus de către aceștia, toți membrii ei fiind închiși pe motiv că ar fi constituit o mișcare conspirativă și subversivă împotriva noului stat român muncitoresc!... Și Mitropolitul
Semnal editorial şi Publicistic – Nicholas Buda şi Anastasia (Ana) Buda, Mitropolitul Antonie al Ardealului. Rugul aprins al conştiinţei neamului, [Corola-blog/BlogPost/94341_a_95633]
-
în acel spațiu mirific.” - Simion. D. Cristea. În concluzie și în încheiere, în acest fel stând lucrurile, am constatat că poporul nostru drept credincios dimpreună cu slujitorii sfintelor altare au știut să-și conducă și să-și cinstească Păstorul lor duhovnicesc care le-a purtat grija celor sufletești, în aceste ținuturi transilvane, vreme de peste douăzeci și trei de ani!... Am mai constat faptul, pe parcursul acestor zile, că acest eveniment nu a fost atât de mediatizat ca altele, deși ar fi meritat
Semnal editorial şi Publicistic – Nicholas Buda şi Anastasia (Ana) Buda, Mitropolitul Antonie al Ardealului. Rugul aprins al conştiinţei neamului, [Corola-blog/BlogPost/94341_a_95633]
-
a desfășurat întreaga slujbă și îndeosebi, momentul procesiunii și al punerii sale în mormântul anume pregătit dinainte, unde va fi de acum încolo alături de Mitropoliții Nicolae Bălan, Nicolae Colan și Nicolae Mladin - toți înaintași ai săi pe Scaunul istoric și duhovnicesc al Ardealului!... Am mai constatat că lumea realizează faptul că nu poate fi scrisă istoria contemporană a Bisericii Ortodoxe Române fără Arhiepiscopul și Mitropolitul Dr. Antonie Plămădeală - care este o adevărată piatră de hotar pentru cultura și spiritualitatea Bisericii și
Semnal editorial şi Publicistic – Nicholas Buda şi Anastasia (Ana) Buda, Mitropolitul Antonie al Ardealului. Rugul aprins al conştiinţei neamului, [Corola-blog/BlogPost/94341_a_95633]
-
de realism, precum și o carență a discursului său social care oricum se află în stadiul incipient de noviciat și de catehumenat. Nu putem ignora faptul că ea trebuie să-i susțină pe oameni nu doar din punct de vedere moral - duhovnicesc, ci chiar și social, prin grija față de trup, care deși este pieritor are o valoare inestimabilă deoarece el reprezintă organismul în care omul își lucrează mântuirea. Biserica are o atitudine critică, dar în același timp constructivă și iubitoare față de lume
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
modelul tradițional - bizantin, precum nici cel izvorât din revoluția franceză, al Statului laic și laicizat nu pot fi alternative viabile pentru contextul actual? Și aceasta în condițiile în care Biserica este chemată la (re)evaluarea vocației sale profetice cu privire la cârmuirea duhovnicească a lumii care aspiră la ajungerea din „Biserica luptătoare” în „Biserica cea triumfătoare” - care nu este din lumea aceasta dar este pentru lumea aceasta - și vrea să participe „într-un cer nou și pământ nou” la comuniunea veșnică și deplină
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
nou și pământ nou” la comuniunea veșnică și deplină cu „Împăratul Veacurilor ce au să fie!”... Prin urmare, postulatul și posibilitățile unei relaționări între Biserică și Stat se întemeiază și se fundamentează pe faptul că Biserica este atât o realitate duhovnicească, mistică, cât și o realitate instituțională, socială, istorică iar omul - ca subiect al istoriei și, în fond al unei organizări statale - aparține atât Împărăției Cerurilor, cât și celei a Cezarului. Însă Biserica, în pofida apartenenței sale la o altă lume, la
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
Marius Ianuș Flori duhovnicești pentru Măicuța Domnului Primește aceste flori duhovnicești, minunată Stăpână. Adună-le cu mâna ta cea ascunsă din a mea pustiită grădină. Primește iubirea mea mică și plânsă... Iartă-mă și ridică-mă în acele povești pe care doar sfinții care
Poezii by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/4893_a_6218]
-
Marius Ianuș Flori duhovnicești pentru Măicuța Domnului Primește aceste flori duhovnicești, minunată Stăpână. Adună-le cu mâna ta cea ascunsă din a mea pustiită grădină. Primește iubirea mea mică și plânsă... Iartă-mă și ridică-mă în acele povești pe care doar sfinții care te-au iubit le cunosc. Dă-mi
Poezii by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/4893_a_6218]
-
să cunosc pașii tăi nevăzuți pe de rost... Fii și măicuța mea, Împărăteasa Puterilor Cerești, atinge-mi sufletul cu toată dragostea ta, arată-mi-te în toată lumina în care ești și iartă-mă că-ți cer așa ceva. Primește-aceste flori duhovnicești și tot ce-i bun în inima mea. Vino, Măicuță! Măicuța Domnului, tu poți Să vii acum, aici, în toți. Vino dar tu, plutind, din astre, Și-atinge sufletele noastre. Că mult Duh Sfânt a fost în tine Când ai
Poezii by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/4893_a_6218]
-
misterios: "vouă vă spun, celor ce mergeți în somn". Întărâtați de pofte, de ce nu mă luați în serios? Însetați de sânge, trufași, mândri, alungați până aici de ceata celor morți. Ați adus cu voi noi lămpi? Am adus noi suișuri duhovnicești, noi dulcețuri ale păcatelor, noi nevoințe peste fire. Să aduceți și noi ghitare... Alungați până aici, unde spațiul împădurit, transformat în femeie iubită, s-a înălțat de un cot de la pământ, "deasupra patimilor", încărcat de la sursă, "de la univers". Ca la
Poezii by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-journal/Imaginative/8259_a_9584]
-
gură și pe c... l-a săturat. Să le fie de bine!"... Probabil, enervat, Barbu a cerut apoi o "fetiță" de la Vadim. Pentru relaxare. Mai departe fragmente de Nicolae Iliescu: "Capitolul 13 din Epistola întâi către Corinteni, intitulat Iubirea. Iubirea duhovnicească! Îndemnul lui: Urmăriți iubirea! Sincer nici Shakespeare nu sună parcă așa de frumos." Ei, ce ziceți!? Rătăcit, cine știe cum, un frumos eseu pe marginea unui tablou de Pieter Claesz, Autoportret cu vanitas, semnat de Ana Maria Cornilă.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12038_a_13363]
-
doar o provocare exterioară, căci dedesubtul ei curge o freatică religiozitate ca mod de a fi și ispăși revelația zeului, izvor de imagini indelebile (poetul e și pictor, dovadă coperta acestei cărți ce-i aparține), tot atâtea enciclice ale frumuseții duhovnicești, vânate de prihana și cruzimea istoriei. Prozodia fără cusur a lirismului ancien style este reabilitată ca descântec muzical și metafizic ("Vino, tu, arsură") devenind un involucru de incantație, vrajă și rugăciune, sub care fenomenele înseși rostesc elegia răscumpărării: Urechile ne
Estetica mântuirii by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12185_a_13510]
-
contează de fapt dacă aceasta ia forma aplecării asupra necazurilor vecinilor care sunt bătrâni, bolnavi și infirmi sau a dăruirii de bunuri materiale pentru a împiedica foametea, 14 Alister McGrath, Suffering ..., p. 73 et passim. 15 Anthony M. Coniaris, Vitamine duhovnicești pentru inimile rănite, în românește de Maria Băncilă, Ed. Sofia, București, 2010, p. 22. 6 sau înseamnă a rupe din timpul nostru liber discutând cu cei singuratici și triști. Făcând oricare dintre acestea, răspundem unei nevoi umane reale, împlinim porunca
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
răceala singurătății, unii semeni de-ai noștri se sting singuri și îndurerați, fără să aibă parte de mângâierea unei mâini și de glasul sau de prezența tăcută a unui om căruia să-i pese. De aceea suntem și trupești și duhovnicești, ca nu doar să ajutăm fizic pe cineva, ci să-l și mângâiem la vreme de boală, încercare și necaz. Bunul credincios privește suferințele altuia ca și cum ar fi ale sale. Făcând astfel, îndemnul unui scriitor post-apostolic „să iubești pe aproapele
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
ca Domnului” (Col. 3, 23). În viziunea patristică, cel de lângă noi este un alt eu; așa se explică de ce îi și numim frați pe cei care au fost renăscuți prin Același Cuvânt, în sensul că prin Botez, primim înfierea cea duhovnicească și devenim unii față de alții frați în Hristos Fratele nostru, Care a luat trupul nostru din nemărginita Sa iubire față de noi și pentru mântuirea noastră. Dumnezeu își întoarce fața către cei care-și întorc fața spre semenul lor căruia îi
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
toată noaptea cu durere de inimă lângă patul celor foarte bolnavi. Împreună suferea și suspina cu ei, mângâindu-i cu nădejdea vindecării și a mântuirii, dându-le nu puțină ușurare în amara lor durere. Unul din urmașii săi la conducerea duhovnicească a Mănăstirii Neamțului, marele stareț (Neonil al Mănăstirii Neamț, † 1853), fiind foarte milostiv și iubitor de oameni, a purtat grijă după putere și de cei bolnavi. Astfel, a zidit în Mănăstirea Neamț o bolniță încăpătoare, în locul celei arse în 1841
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
meu, Mihail, care cu rugăciunea sa a făcut dintr-un cotor o căpățână mare de varză! Și părintele Xenofont vrea să mă îngrijească?”33. Pe unii cuvioși bolnavi, neslujindu-i nimeni, îi slujeau îngerii lui Dumnezeu Uneori, pe monahii cei duhovnicești care și-au închinat întreaga lor viață lui Dumnezeu și care, ajungând la vârsta senectuții și contractând o serie de boli, neavând cine să-i slujească și necăutându-i nimeni, Dumnezeu trimitea robilor Săi devotați îngerul Său care să-i
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
să găsești, în zeci de orașe din țară, o biserică cu un program liturgic decent, fără forfecări nemiloase în tipic, cu slujbe neîntrerupte de telefoane mobile și un Ťdu-te vinoť permanent, cu preoți preocupați nu de afaceri, ci de sporirea duhovnicească a credincioșilor, cu iconografie ortodoxă și muzică bizantină, cu un naos lipsit de culori, difuzoare, neoane și microfoane stridente, cu arhitectură care nu violează flagrant principiile mistagogiei ortodoxe, cu predici fidele Duhului Părinților..." (pp. 92-93) . Viața studenților la teologie care
Aggiornamento în ortodoxie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11473_a_12798]
-
213. 28 Z. Alezeghy, Fuite du Monde, în Dictionnaire de Spiritualité, Vol. 5, col. 1575-1600. 29 Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 316-317. 30 Collection I, 48.6..9. 31 Sfântul Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omil. XLVI, 5-6, în PSB, vol. 34, p. 269. 32 Hermann Dörries, Die Theologie des Makarios/Symeon, Göttingen, 1978, p. 201; vezi Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 318. dintre aceștia fiind dorința creștinului, alta fiind prezența
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
vol. 5, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, p. 171. 32 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 140. 5 trebuie lăsat să tiranizeze sufletul, ci trebuie supus acestuia 33. Așadar, recomandarea făcută soților creștini de către literatura duhovnicească ortodoxă este aceea de a nu se uni în vederea plăcerii simțuale și de a nu face din aceasta scopul și obiectul esențial al legăturii lor. Ei trebuie să vegheze să nu se lase stăpâniți de plăcere, să nu-și lipească
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
determină să recunoaștem în viața sexuală un temei al iubirii, al adevărului și al vieții 38. Așadar, iubirea sexuală nu constă în a scormoni toate năzbâtiile rușinoase 39 ale instinctului sexual, ci în respectul reciproc al soților, armonia trupească și duhovnicească, vederea celuilalt ca dar jertfitor dăruit de Dumnezeul iubirii. Sexualitatea nu trebuie considerată demodată și constrângătoare 40 deoarece ea exprimă nu numai relația trupească a oamenilor, ci nevoia lor de înțelegere cu ceilalți, nevoia de a iubi și de a
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
ea totul sau singurul lucru care îi arată a fi soți și uniți. Plăcerea nu trebuie să fie mobilul sau scopul principal al unirii, ci rod al ei, subordonat celorlalte esențiale: iubirea și procreația 53. Iubirea trupească, exprimare a iubirii duhovnicești, trebuie să fie treaptă spre deplina unire a soților, în Hristos. Practic, în celălalt, trebuie să descifrăm îndemnul și chemarea Mântuitorului la iubire, iar iubirea noastră trebuie să se spiritualizeze, să se înduhovnicească neîncetat, până la stadiul de iubire duhovnicească desăvârșită
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]