111 matches
-
la 1817, Neculae sin Ion Calu pe la 1823, Ion dascălu, etc. Înainte de anul 1838, când au luat ființă școlile publice la sate, în Rucăr țineau școli particulare Mihai Calu-Pârnă, Gheorghe Istrate (Baranga) și Ion Grozescu. Pe la 1832 era aici dascălul Dulamă. Anul 1838 este un an crucial în devenirea școlii, este anul unor măsuri speciale. 1838 este un an crucial în devenirea școlii, este anul unor măsuri speciale privind școala sătească cu deosebire, de adaptare și integrare a ei în curentul
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
tumultoasă. Deodată, în fața noastră se dezvăluie o priveliște magnifică: mănăstirea Agapia Nouă - o cetate a tăcerii care stă retrasă, liniștită, visătoare și care, vorba lui Galaction „se ridică între munți zveltă, albă și strânsă la un loc, ca într-o dulamă de dimie albă”. Agapie, al cărui nume înseamnă "dragoste creștină", a fost un călugăr care a întemeiat în trecut un schit pe locul unde se află azi Mănăstirea Agapia Veche. Călugărițele de aici poartă necontenit, dar nu cu ușurință, firul
AGAPIA – LĂCAŞ AL BINECUVÂNTĂRII ŞI AL DRAGOSTEI CREŞTINE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362656_a_363985]
-
menționat că între primele piese jucate la Rucăr de tineri amatori a fost și "Doctor fără voie"de Moliere jucată în anul 1925. Printre artiștii amatori s-au aflat tinerii învățători de mai târziu, sau chiar aflați la catedră: Lucreția Dulamă, Virginia Șerboiu, Elena Popescu-Vasilescu, Lucia Dobrin-Lixăndroiu, Maria Telu, Gh. Arișanu, Gh. Pârnuță, Ionel Eana, Gh. Constantin, Nelu Terceanu, Gică Ștefănescu, Ion Vorovenci, Stelică Mălăcea, Nelu Popescu, Nae Băjan. În cadrul Căminului cultural s-au organizat numeroase și frumoase expoziții de costume
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357109_a_358438]
-
de 20 de cadre dintre care 11 învățători, 7 profesori, un inginer și un farmacist(chimie). Existau profesori calificați pentru următoarele discipline: matematică (Ruxandra Rădulescu), română (Virginia Duțu), geografie (Lucia Vasile, Ion Popescu-Argeșel), biologie (Adelina Pușcașu), română-franceză (Gheorghe Ștefănescu), Lucreția Dulamă (română-istorie), cunoștințe tehnice (Maria Băcanu), Chimie (farmacist Mihai Georgescu). La 1 septembrie 1965, la despărțirea din nou în două unități școlare distincte (școală generală și liceu) au trecut la liceu de la școala generală 16 profesori, toți calificați: Gheorghe Ștefănescu (director
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359445_a_360774]
-
de la școala generală 16 profesori, toți calificați: Gheorghe Ștefănescu (director, română-franceză), Cornel Ciupercă (dir.adj.-biologie), Ion Soare (matematică), Gheorghe Lupuleț (fizică), Victor Zaharescu (română), Gheorghe Mosoia (matematică), Niculina Ciupercă (chimie), Mircea Rădescu (română), Maria Sandu (rusă), Maria Doană (istorie-geografie), Lucreția Dulamă (română-istorie), Viorica Bolovan (biologie), Gheorghe Bălașa (biologie), Stelian Cosma (ed. fizică), Mihai Marian (desen), Virginia Nistor (română), Adriana Matei (necalificat, liceu). Următoarele cadre didactice calificate la cursul primar sunt detașate pe lângă școala medie : Lucreția Bălan, Viorica Jinga, Rodica Vorovenci, Maria
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359445_a_360774]
-
De asemenea blestemele erau în clipele de ceartă erau elemente de refulare: Tăiat-ar cinenutrebuie, lovite-ar moartea, mâncate-ar pământul, lovite-ar buba, lovite-ar jigodia... Marin Preda folosește în roman cuvinte autentice care denumesc îmbrăcămintea și încălțămintea: opincă, dulamă, flanelă, țoale, aba, nădragi, baruș, crepdeșin, americă, scurteică, murea etc, din domeniul bucătăriei: strachină, ștevie, pâsat, pilaf, dumicat, cuvinte care denumesc obiecte din casă și din curte: prag, podișcă, parmalâc, belciugării, târlici, cipici, cergă, boboroadă, caftane, fes, rășchitor, daravelă,leliță
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
vila „Osiceanu” din Rucăr, coincidență sau nu cu locația, în chiar fața casei fostului meu „inamic”, peste drum... În ultima zi a lunii iunie curent, la evenimentul pomenit, cineva din „sala veche” a conacului, se pare primarul localității, ing. Ionel Dulamă, din nu știu ce surse a aflat că subsemnatul, care trăia cu intensitate emoțiile lansărilor editoriale, va împlini mâine, 1 iulie, frumoasa vârstă de 66 de ani. La un semn dat de cineva din sală, pe o muzică de orgă la clapele
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
De asemenea blestemele erau în clipele de ceartă erau elemente de refulare: Tăiat-ar cinenutrebuie, lovite-ar moartea, mâncate-ar pământul, lovite-ar buba, lovite-ar jigodia... Marin Preda folosește în roman cuvinte autentice care denumesc îmbrăcămintea și încălțămintea: opincă, dulamă, flanelă, țoale, aba, nădragi, baruș, crepdeșin, americă, scurteică, murea etc, din domeniul bucătăriei: strachină, ștevie, pâsat, pilaf, dumicat, cuvinte care denumesc obiecte din casă și din curte: prag, podișcă, parmalâc, belciugării, târlici, cipici, cergă, boboroadă, caftane, fes, rășchitor, daravelă,leliță
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
29 martie, soțul ei murea), era compusă dintr-un număr impresionant de bijuterii (cunună, lefturi, cercei, brățări, inele strălucind de nestemate), haine scumpe (multe îi „cu leasă de mărgăritare”, „cu mărgăritare și cu sârmă”, „cu șâreturi de fir”, „cu mătăsuri”, dulame cu blănuri de preț, rochii, sucne, ghiordii, brâe, zăvaste, pe toate strălucind aurul și pietrele prețioase), așternuturi (plăpumi, cearșafuri, perne, covoare etc.), fețe de masă, șervete, „o măhramă de mâini cu flori de fir și 3 măhrămi de mâini cusute
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lésă de mărgăritare împletită, za taleri 500; 2 ii iar cu mărgăritar și cu sârmă, za taleri 500; 12 ii cu sârmă, 6 mai grele, 6 mai ușoare; 7 ii cu șâreturi de fir; 10 ii numai cu mătăsuri; 1 dulamă de lastră grea, albă, cu flori galbene și cu nasturi de aur, cu diamanturi i robine, cu blană de samur, za taleri 1400; 1 dulamă de lastră ghiulghiulie, grea, cu limie de samur, cu nasturi de mărgăritar, za taleri 650
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
6 mai ușoare; 7 ii cu șâreturi de fir; 10 ii numai cu mătăsuri; 1 dulamă de lastră grea, albă, cu flori galbene și cu nasturi de aur, cu diamanturi i robine, cu blană de samur, za taleri 1400; 1 dulamă de lastră ghiulghiulie, grea, cu limie de samur, cu nasturi de mărgăritar, za taleri 650; 1 dulamă de lastră roșie, grea, cu pântece de râs, cu nasturi de mărgăritar, za taleri 450; 2 dulămi de lastră: una galbenă, alta ghiulghiulie
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lastră grea, albă, cu flori galbene și cu nasturi de aur, cu diamanturi i robine, cu blană de samur, za taleri 1400; 1 dulamă de lastră ghiulghiulie, grea, cu limie de samur, cu nasturi de mărgăritar, za taleri 650; 1 dulamă de lastră roșie, grea, cu pântece de râs, cu nasturi de mărgăritar, za taleri 450; 2 dulămi de lastră: una galbenă, alta ghiulghiulie, mai subțiri, cu nasturi de mărgăritar și cu pacéle de samur, za taleri 400; 2 dulămi de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
zmaragd, za taleri 1600”), brățări, lanțuri, salbe, „1 țintă de ișlic cu diamanturi, za taleri 500”, „flori de mărgăritari cu robine, taleri 60”, nasturi de aur, „sponci cu diamanturi i zmaragduri” etc., iar între haine, toate de mare preț, „1 dulamă nevestei, de lastră grea, albă, cu blană de samur, za taleri 1100”, „”1 ghiordie de sarasir cu pacea de samur, cu nasturi de mărgăritari, za taleri 200” și „3 rochii: 2 de sarasir, una de hatai cu flori de fir
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe la începutul anilor 80 ai secolului al XVII-lea, va ajunge ispravnic de Târgoviște) acestui neam până la moarte (s-a stins către sfârșitul veacului, cândva între 1693 și 1697). Ni-l putem închipui într-unul dintre palatele Cantacuzinilor, îmbrăcat cu dulamă trandafirie cu manșete și căptușeală galbenă, strâns cu un brâu albastru, peste care și-a pus un caftan îmblănit cu mâneci până la coate. Purta, probabil, șalvari, mești și papuci galbeni, iar pe cap își îndesa un ișlic de catifea, având
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
400 sălbi; 300 pe cap, 300 pe sovon și cu mărgăritari, za taleri 2600; 3 ii cu mărgăritari, za taleri 1100; 11 ii cu sârmă; 6 ii cu șăreturi de fir; 10 ii cu mătăsuri, toate fac taleri 400 ; 1 dulamă de lastră, grea, albă cu flori galbene, cu spinare de samur, cu nasturi de aur, cu diamanturi za taleri 1300; 1 dulamă de sarasir galben, cu dimie de samur, cu nasturi de mărgăritari și cu robinéle, za taleri 650; 1
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ii cu sârmă; 6 ii cu șăreturi de fir; 10 ii cu mătăsuri, toate fac taleri 400 ; 1 dulamă de lastră, grea, albă cu flori galbene, cu spinare de samur, cu nasturi de aur, cu diamanturi za taleri 1300; 1 dulamă de sarasir galben, cu dimie de samur, cu nasturi de mărgăritari și cu robinéle, za taleri 650; 1 dulamă de lastră, grea, ghiulghiuli, cu pântece de râs, cu nasturi de mărgăritari și cu robinéle, za taleri 450; 1 dulamă de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de lastră, grea, albă cu flori galbene, cu spinare de samur, cu nasturi de aur, cu diamanturi za taleri 1300; 1 dulamă de sarasir galben, cu dimie de samur, cu nasturi de mărgăritari și cu robinéle, za taleri 650; 1 dulamă de lastră, grea, ghiulghiuli, cu pântece de râs, cu nasturi de mărgăritari și cu robinéle, za taleri 450; 1 dulamă de lastră roșie, cu pacéle de samur, cu nasturi de mărgăritari, za taleri 280 ; 1 dulamă de lastră verde cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1 dulamă de sarasir galben, cu dimie de samur, cu nasturi de mărgăritari și cu robinéle, za taleri 650; 1 dulamă de lastră, grea, ghiulghiuli, cu pântece de râs, cu nasturi de mărgăritari și cu robinéle, za taleri 450; 1 dulamă de lastră roșie, cu pacéle de samur, cu nasturi de mărgăritari, za taleri 280 ; 1 dulamă de lastră verde cu pacéa de samur, cu nasturi de mărgăritari, za taleri 240; 2 dulămi de canavăț, cu flori de fir, una verde
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
za taleri 650; 1 dulamă de lastră, grea, ghiulghiuli, cu pântece de râs, cu nasturi de mărgăritari și cu robinéle, za taleri 450; 1 dulamă de lastră roșie, cu pacéle de samur, cu nasturi de mărgăritari, za taleri 280 ; 1 dulamă de lastră verde cu pacéa de samur, cu nasturi de mărgăritari, za taleri 240; 2 dulămi de canavăț, cu flori de fir, una verde, alta roșie, cu pacéle de samur, cu nasturi de mărgăritari amestecați cu sârmă, za taleri 450
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ișlic cu diamanturi, za taleri 500”, „flori de mârgâritari cu robine, taleri 60”, nasturi de aur, „sponci cu diamanturi i zmaragduri”, „1 iie cu mârgâritari, za taleri 600”, „călțuni cu mârgâritari i zmaragduri”; între haine, tiate de mare preț, „1 dulamă nevestei, de lastră grea, albă cu blană de samur, za taleri 1100”, „1 ghiordie de sarasir cu jacea de samur, cu nasturi de mârgâritari, za taleri 200” și „3 rochii: 2 de sarasir, una de hatal cu flori de fir
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
scena IV Scena IV - Lângă brad F: Ai văzut, Petruș, că Moș Crăciun există?! B: Bunicule, dar cum ajunge Moșul în fiecare familie într-o singură noapte? Bunicul: El nu poate. De aceea, de cu vară, el face mantii și dulame roșii pentru fiecare oraș sau sătuc din lume, pregătește sacii cu daruri, iar iarna le trimite unor oameni aleși de el spre a le împărți. Voi, copii, credeți în el, așa cum credeți și în Dumnezeu, fără să-l vedeți! Se
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
zâmbi. Iar când, În prima săptămână a lui aprilie, mantiile albe ale Apărătorilor apăruseră pe culmea dealului, Mitruț privise cu mirare, punându-și mâna streașină la ochi, și apoi o luase la fugă spre noii sosiți, dezbrăcându-și din goană dulama, prea groasă pentru o vreme atât de călduroasă. Iar soarele răsărise din nou asupra casei de la Albești. Căpitanul fusese instalat În camera de jos, iar Erina Își reluase rolul de stăpână a casei, poruncind curățenie, așternuturi și draperii noi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Era frig, am început să tremur, m-am învelit cu cerga, care nu ținea însă deloc de cald. ― Ce e cu tine? m-a întrebat tata. ― Tu nu vezi? i-am răspuns eu cu dinții clănțănind. Mi-e frig, pune dulama pe mine și ia cerga asta de-aici. Mi-a adus să mănânc doi mici și mi-a pus o ceașcă în mână. ― Bea și tu, zice, mi-o dădu mocanu ăsta de-alături. A tras și el cu căruța
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
cap, crezându-se și el intelectual, pentru că purta pantofi și pantaloni cu dungă, unul al lui Câinaru. Pe tată-său, de fapt, Îl chemase Cojocaru și chiar cu asta Își câștiga bănuțul: cosea oamenilor cojoace frumos Împodobite, de miel, ori dulame cu față de postav și căptușeală din piei de oaie. Era un om respectat bătrânul Cojocaru: Îl căutau și din alte sate, pentru că lucra temeinic și nu te ducea cu vorba. Un om cumsecade. În copilărie ucenicise și la un tăbăcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
au strâmbat de râs colegii tăi din Viena când te-au văzut prima oară. Și tu care credeai că arăți ca un prinț din poves... Își mușcă buzele. Apoi sări din pat și începu să scotocească prin cufărul cu haine. Dulame îmblănite, anterie colorate, mantii din mătase orientală, giubele, ișlice, gearuri, blănuri, calpace, șaluri zburau prin aer și cădeau pe covor. În sfârșit, undeva, la fundul cufărului, regăsi tunica lui de studenție și câteva perechi de pantaloni. Nu arătau deloc rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]