99 matches
-
în mai multe direcții. În primul plan se află Carcinologia, domeniu în care a publicat studii referitoare la grupul Crustacee-Amphipode din țara noastră, la sistematica, ecologia și zoogeografia lor. Un alt domeniu de cercetare a fost Hidrobiologia apelor marine și dulcicole, reprezentat prin cercetări privind viețuitoarele din ecosistemele acvatice, despre hidrologia, hidrobiologia și valorificarea lor complexă. De mare importanță este contribuția profesorului Sergiu Cărăușu la istoria biologiei românești, prin studii asupra vieții și operei marilor biologi Emil Racoviță, Grigore Antipa și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
în mai multe direcții. În primul plan se află Carcinologia, domeniu în care a publicat studii referitoare la grupul Crustacee-Amphipode din țara noastră, la sistematica, ecologia și zoogeografia lor. Un alt domeniu de cercetare a fost Hidrobiologia apelor marine și dulcicole, reprezentat prin cercetări privind viețuitoarele din ecosistemele acvatice, despre hidrologia, hidrobiologia și valorificarea lor complexă. De mare importanță este contribuția profesorului Sergiu Cărăușu la istoria biologiei românești, prin studii asupra vieții și operei marilor biologi Emil Racoviță, Grigore Antipa și
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
offish. Nauka Publ., Moscow (R). 176. VASILYEV, V. P. and E. D. VASILYEVA. (1982). A new diploid-polyploid complex in fishes. Doklady (Reports) Akademii Nauk SSSR (Moscow) 266: 250-252 (R). 177. VULPE, V., OPREAN, O.Z. Considerente epidemiologice în parazitozele peștilor dulcicoli. Lucr. șt. USAMV Iași, vol. 45 (4), 2002. 178. VULPE, V. NASTASA, V., CURA, P.: Invasions with Protozoa to Vlădeni fish farm. Lucr. șt. USAMV, 2000, vol.2(43), pg. 380 382, Iași. 179. VULPE, V., AMBROSA, I.: Invazii cu
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
de mediu, predicția, prevenirea și reducerea acestuia; 1.1.13. perfecționarea tehnicilor și tehnologiilor de protecție a habitatelor marine în situații de urgență (cod CAEN 7310, cod UNESCO 2510); 1.1.14. elaborarea biotehnologiilor de acvacultură în mediul marin și dulcicol, desfășurarea activităților la nivel de pilot (cod CAEN 7310, cod UNESCO 2510); 1.1.15. elaborarea și optimizarea tehnologiilor de pescuit, de valorificare și industrializare a resurselor marine (cod CAEN 7310, cod UNESCO 2510); 1.1.16. cercetări halieutice integrate
REGULAMENT din 18 noiembrie 2009 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218534_a_219863]
-
de mediu, predicția, prevenirea și reducerea acestuia; 1.1.13. perfecționarea tehnicilor și tehnologiilor de protecție a habitatelor marine în situații de urgență (cod CAEN 7310, cod UNESCO 2510); 1.1.14. elaborarea biotehnologiilor de acvacultură în mediul marin și dulcicol, desfășurarea activităților la nivel de pilot (cod CAEN 7310, cod UNESCO 2510); 1.1.15. elaborarea și optimizarea tehnologiilor de pescuit, de valorificare și industrializare a resurselor marine (cod CAEN 7310, cod UNESCO 2510); 1.1.16. cercetări halieutice integrate
REGULAMENT din 18 noiembrie 2009 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223136_a_224465]
-
mediului", lucrare apărută în "Pflüger’s Archiv", în 1910. Pe atunci se știa că presiunea osmotică a mediului intern al unor animale marine variază în funcție de cea a mediului extern, dar nu se știa cum se comportă în această privință animalele dulcicole. Călugăreanu a cercetat problema pe exemplare de Cobitis fossilis, unele ținute în apă distilată, altele în soluții saline de diferite concentrații. A constatat că exemplarele ținute în apă distilată pierdeau aproximativ 17% din cantitatea de clor a mediului lor intern
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
Știuca (Esox lucius) este un pește răpitor dulcicol sau salmastricol, din familia esocide ("Esocidae"), răspândit în apele stătătoare sau lin curgătoare, cu multă vegetație din zona temperată a Asiei, Europei și Americii de Nord. Are o lungime obișnuită de 30-40 cm; poate să atingă 2 m și o greutate obișnuită
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
folosesc pedipalpii pentru a transfera sperma. Majoritatea arahnidelor sunt ovipare, însă scorpionii sunt vivipari. Arahnidele sunt artropode terestre, populând diverse habitate terestre - deșerturi, păduri, tundră, pajiști, munți, solul, peșteri etc. Însă se întâlnesc specii de păianjeni care trăiesc în apele dulcicole ("Argyroneta aquatica"), unii acarieni au un mod de viață acvatic dulcicol sau marin. Datorită cuticulei impermiabile ele pot să trăiască chiar și în deșerturile aride. Majoritatea arahnidelor sunt animale solitare, se întâlnesc în perioada de împerechere. Dar sunt și forme
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
scorpionii sunt vivipari. Arahnidele sunt artropode terestre, populând diverse habitate terestre - deșerturi, păduri, tundră, pajiști, munți, solul, peșteri etc. Însă se întâlnesc specii de păianjeni care trăiesc în apele dulcicole ("Argyroneta aquatica"), unii acarieni au un mod de viață acvatic dulcicol sau marin. Datorită cuticulei impermiabile ele pot să trăiască chiar și în deșerturile aride. Majoritatea arahnidelor sunt animale solitare, se întâlnesc în perioada de împerechere. Dar sunt și forme sociale, păianjeni care țes pânze comune, unii amblipigi, scorpioni. Toate ordinele
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
care funcționează ritmic. La început, vacuola crește în talie, până atinge un volum maxim, apoi ea se contractă rapid, eliminând lichidul conținut în mediul ambiant. Vacuola contractilă poate lipsi la unele forme marine sau parazite, însă prezența ei la formele dulcicole este obligatorie. Vacuola contractilă este înconjurată de un sistem de canalicule colectoare, aceste canale la rândul lor sunt înconjurare de o citoplasmă excretoare numită spongiom . La parameci, reproducerea se realizează atât pe cale asexuată, cât și sexuată. Asexuat prin diviziune transversală
Parameci () [Corola-website/Science/310613_a_311942]
-
Mreana (Barbus barbus) este un pește dulcicol, bentonic, din familia ciprinidelor, care se întâlnește în râurile de deal și șes ale Europei. Este un pește de apă curgătoare (râurile de deal și șes), ducând o viață mai mult bentonică (sub pietre, în scobiturile malului), preferând funduri tari
Mreană () [Corola-website/Science/319139_a_320468]
-
avea vreo știre despre aclimatizarea ei aici. Se semnalează în sectoarele de mijloc și de jos ale Nistrului, lacul de acumulare Dubăsari, brațul Turunciuc și în cursul inferior al Prutului. Cega este ca și viza o specie de sturion pur dulcicolă (de apă dulce), bentonică și reofilă, care trăiește și se reproduce în apele mari curgătoare din fluviile bazinului ponto-caspic și Arctic. Însă în trecut existau și forme semianadrome care pătrundeau și în apa salmastră din nordul Mării Caspice, dar numai
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
Annelida este o încrengătură de animale viermiforme numite și viermi inelați care trăiesc în mediul marin, dulcicol sau terestru. Denumirea lor provine din latină și anume annellus care înseamnă inel. Viermii inelați sunt cei mai dezvoltați viermi, al căror corp este de formă cilindrică, segmentat în inele. Reprezentanții acestei încrengături sunt: râma și lipitoarea. Caracteristic organismelor din
Anelide () [Corola-website/Science/316593_a_317922]
-
Babușca sau ocheana ("Rutilus rutilus") este un pește bentopelagic dulcicol sau salmastricol, din familia ciprinidelor. Este răspândită în apele stătătoare sau lent curgătoare cu fund mâlos sau nisipos ale Europei și Asiei, dela Pirinei și Nordul Alpilor până la Urali și Siberia. În România, trăiește în Dunăre și bălțile și jepșile
Babușcă () [Corola-website/Science/323633_a_324962]
-
Gingirica (Clupeonella cultriventris) este un pește teleostean marin eurihalin (dulcicol sau salmastricol) pelagic , asemănător cu scrumbia de Dunăre din familia clupeidelor ("Clupeidae"), răspândit în Marea Neagră, Marea Caspică și Marea Azov, de unde migrează periodic în fluvii (Dunăre, Nistru etc) și lacurile litorale. Este un relict ponto-caspic. Lungimea corpului este de 8-13
Gingirică () [Corola-website/Science/330622_a_331951]
-
ele (a) (din greaca "klados" = ramură + "keras" = corn, coarne ramificate) sunt un ordin de crustacee inferioare, planctonice, pelagice, foarte mici (0,2-6 mm), frecvente și numeroase în apele stătătoare dulcicole, salmastre sau marine, cu corpul cuprins într-o carapace și antene ramificate, adaptate la înot (de exemplu dafnia). Corpul este scurt, alcătuit din-un număr mic de segmente, cel mult 10 segmente. Adesea, segmentația corpului este neclară. Au corpul acoperit
Cladocer () [Corola-website/Science/330630_a_331959]
-
Țigănușul ("Umbra krameri") este un pește dulcicol, bentopelagic, nemigrator, din ordinul "Esociformes", din apele stătătoare mici, cu multă vegetație și mâlite. Este o specie endemică a bazinului hidrografic al Dunării și Nistrului. Are o talia până la 10-11 cm. Corpul este ovalar, ușor comprimat lateral, cu spatele gros
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
Iași), bălțile Dunării, până la gurile Deltei. Aria de distribuție este în prezent foarte fragmentată, țigănușul întâlnindu-se mult mai rar în Delta Dunării și în unele zone umede din județele Satu Mare, Giurgiu, Ilfov, Călărași și Iași. Țigănușul este un pește dulcicol, bentopelagic, nemigrator din apele stătătoare mici, cu multă vegetație și mâlite. Țigănușul trăiește în bălțile, mocirlele și apele de scurgere (șanțuri, canale mici) ale Dunării. Caracteristica acestor ape este faptul că au fund mâlos, cu vegetație foarte abundentă (macrofite, mușchi
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
Sângerul sau fitofagul, crapul argintiu ("Hypophthalmichthys molitrix") este un pește fitoplanctonofag din familia ciprinidelor de peste un metru, din apele mari curgătoare dulcicole din Extremul Orient. A fost introdus în Europa, unde se crește în heleșteie și iazuri. Este un pește originar din China și Siberia de Est de la Amur până la Xijiang (China). A fost introdus în întreaga lume (inclusiv în România și
Sânger (pește) () [Corola-website/Science/330227_a_331556]
-
Lostrița ("Hucho hucho") este un pește răpitor dulcicol, din familia salmonide ("Salmonidae"), din apele mari curgătoare de munte cu fund pietros din bazinul hidrografic al Dunării. Este o specie endemică în bazinul dunărean. În România este pe cale de dispariție, din cauză pescuitului, pentru care motiv lostrița este pusă
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
lacurile și lacurile de acumulare: Vidra (în 1973-1974), Izvorul Muntelui (Bicaz), Pecineagu, Vidraru și Brădișor. În râurile noastre de munte nu urcă niciodată la izvoare, iar în afluenții de munte ai Dunării nu coboară prea jos. Lostrița este o specie dulcicolă, bentopelagică, răpitoare. Trăiește în râuri mari și late de munte (zona lipanului și moioagei) cu apă adâncă și curent puternic și fund pietros. Preferă apele bine oxigenate și reci (6°C-18°C). De obicei, trăiește în ape adânci umbrite
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
de 0,5-20 mm, care au un segment toracic unit cu capul și șapte segmente toracice libere, fiecare cu câte o pereche de picioare identic conformate; sunt adaptate la mediul marin, libere sau parazite la pești și crustacei; există forme dulcicole, de ape freatice, sau terestre. Include circa 10 000 de specii. le sunt crustacee mici de 0,5-20 mm, cu corpul ușor turtit dorsoventral. Sunt lipsite de carapace ca și la amfipode. La cap se sudează primul și cel de-
Izopode () [Corola-website/Science/329458_a_330787]
-
sau plasați pe protuberanțe ale capului. La multe specii există statociști. Izopodele reprezintă unul din grupele de crustacee cu un deosebit succes evolutiv. Sunt adaptate la mediul marin, libere ("Idothea", "Sphaeroma" ) sau parazite la pești și crustacei ("Anilocra"). Există forme dulcicole ("Asellus"), de ape freatice, sau terestre ("Oniscus", "Porcellio", "Armadillidium"). Izopodele terestre au structuri speciale care le permit să respire aer atmosferic. Denumirea de izopode a fost dată în opoziție cu cea a amfipodelor, datorită faptului că izopodele au picioarele toracice
Izopode () [Corola-website/Science/329458_a_330787]
-
Guvidul de Razelm ("Ponticola syrman") este un pește mic dulcicol, din familia gobiide, care trăiește pe funduri pietroase din apele dulci sau foarte ușor salmastre. Răspândit în râurile tributare ale coastei estice ale Mării Negre, de la Cuban până la Batum; de asemenea, în râurile tributare ale Mării Azov și râurile tributare ale
Guvid de Razelm () [Corola-website/Science/331008_a_332337]
-
Zglăvoaca sau zglăvocul (Cottus gobio) este un pește dulcicol, de 6-10 cm lungime (maximal 20 cm), din familia cotidelor. Poate trăi 10 ani. Este răspândit în centrul și nordul Europei, în bazinul Mării Baltice, Oceanului Arctic și al Mării Negre; spre răsărit nu trece de Urali. În apele României, trăiește în
Zglăvoacă () [Corola-website/Science/331014_a_332343]