35 matches
-
primul om de pe pământ și mama mea mă făcuse anume pentru el să-i fiu lui Macatist al meu alinarea și învierea aia de pe urmă, tocmai când mă nășteam din mine că-mi eram atunci și mamă și copila în dulcia chinurilor odrăslită. Și eu l-am crezut și l-am respectat și nu aveam de ce să nu-mi placă, că era niște vremuri de criză cu datoriile alea externe, că se luase Ceaușescu la ambiție cu americanii să plătească banii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
2); sănătate (2); strugure (2); toamna (2); vară (2); violet (2); viu (2); acasă; albastru; amar; aromat; ban; bețiv; bilă; bogat; boltă; brînză; bucurie; bunătate; bunica; căpșune; coajă; cocostîrc; Cotnari; de mîncat; desert; detoxifiere; dietă; distracție; Dobrogea; dulce, fruct; dulci; dulcie; familie; fericit; floare; foame; fruct bun; fruct cu boabe; fruct dulce; fructul meu preferat; frumos; frumusețe; grădină; gust bun; haină; interesant; închis; legătură; măr; mășcat; mic; miros; nuc; ogradă; pere; plăcere; poftă; pre; prințesă; răcoritor; roadă; savoare; sămînță; săpun; sec
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dicendum quod philosophus, în III de anima, comparat, quantum ad hoc, intellectum sensui. Sensus enim circa proprium obiectum non decipitur, si cut visus circa colorem; nisi forțe per accidens, ex impe di mento circa organum contingențe, sicut cum gustus febrientium dulcia iudicat amară, propter hoc quod lingua malis humoribus est repleta. Circa sensibilia vero communia decipitur sensus, sicut în diiudicando de mag nitudine vel figură; ut cum iudicat solem esse pedalem, qui tamen est maior terra. Et multo magis decipitur circa
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în șase colțuri. Reprezentările reversului sunt cuprinse între două cercuri liniare proeminente ca și cele ale aversului. Jos, între ghirlandă și cercul interior, este scris cu litere foarte mici numele firmei editoare ȘARAGA (și nu F. ȘARAGA - IAȘI, cum scrie Dulciu Murărescu care, derutat de informația incompletă din lucrarea citată a autorilor Buzdugan-Niculiță, crede că există două medalii Codrescu: una Kissing și una Șaraga) . Vom menționa în încheiere că prezența medalistică a lui Theodor Codrescu apare cu atât mai interesantă cu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
nu se impunea neapărat prin chipul său cu alură mongoloidă, ci prin marile calități etalate în preambulul acestui medalion. VESPASIAN V. PELLA Despre reflectarea medalistică a profesorului, juristului și diplomatului Vespasian V. Pella, cât și despre personalitatea acestuia, ne informează Dulciu Murărescu în ultimul număr al BSNR (de unde am preluat prin scanare și cele două imagini pe care le vom prezenta mai jos). Informații suplimentare de ansamblu, cât și din perioada ieșeană, ne oferă prof. univ. Maria Zolineak. Din cele două
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în șase colțuri. Reprezentările reversului sunt cuprinse între două cercuri liniare proeminențe că și cele ale aversului. Jos, între ghirlanda și cercul interior, este scris cu litere foarte mici numele firmei editoare SARAGA (și nu F. SARAGA - IAȘI, cum scrie Dulciu Murărescu care, derutat de informația incompletă din lucrarea citată a autorilor Buzdugan-Niculiță, crede că există două medalii Codrescu: una Kissing și una Saraga){\cîte 87}. Vom menționa în încheiere că prezența medalistica a lui Theodor Codrescu apare cu atat mai
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
nu se impunea neapărat prin chipul sau cu alura mongoloida, ci prin marile calități etalate în preambulul acestui medalion. VESPASIAN V. PELLA Despre reflectarea medalistica a profesorului, juristului și diplomatului Vespasian V. Pella, cât și despre personalitatea acestuia, ne informează Dulciu Murărescu în ultimul număr al BSNR (de unde am preluat prin scanare și cele două imagini pe care le vom prezenta mai jos){\cîte 122}. Informații suplimentare de ansamblu, cât și din perioada ieșeana, ne oferă prof. univ. Maria Zolineak{\cîte
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
alfabetic (1907-1918 și Supliment: 1790-1906), Descriere bibliografică de Băiuculescu George, Georgeta Răduică și Neonila Onofrei, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1969. Publicațiile periodice românești (gazete, ziare, reviste), Tom III, Catalog alfabetic (1919- 1924), Descriere bibliografică de Desa Ileana Stanca, Dulciu Morărescu, Postfață de Gabriel Ștrempel, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1987. Publicațiile periodice românești (gazete, ziare, reviste), Tom IV, Catalog alfabetic (1925-1930), Descriere bibliografică de Desa Ileana Stanca, Dulciu Morărescu, Postfață de Gabriel Ștrempel, Editura Academiei Române, București, 2003. Publicațiile
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Catalog alfabetic (1919- 1924), Descriere bibliografică de Desa Ileana Stanca, Dulciu Morărescu, Postfață de Gabriel Ștrempel, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1987. Publicațiile periodice românești (gazete, ziare, reviste), Tom IV, Catalog alfabetic (1925-1930), Descriere bibliografică de Desa Ileana Stanca, Dulciu Morărescu, Postfață de Gabriel Ștrempel, Editura Academiei Române, București, 2003. Publicațiile periodice românești (gazete, ziare, reviste), Tom V, Catalog alfabetic (1931-1935), Partea I, Descriere bibliografică de Desa Ileana Stanca, Mălușanu Elena Ioana, Prefață de Gabriel Ștrempel, Editura Academiei Române, București, 2009. Răduică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pe polițist pentru a-i arăta locul crimei. Ea mimează apoi un leșin, iar, în timp ce polițistul s-a dus să-i aducă un pic de coniac, ea fură scrisoarea. În romanul Crimă pe terenul de golf (1923) de Agatha Christie, Dulcie Duveen folosește un truc identic cu căpitanul Hastings, în scopul de a fura un pumnal. Această povestire a servit ca sursă de inspirație pentru al optsprezecelea film cu Sherlock Holmes (filmat în 1922) din seria de filme mute cu Eille
Cea de-a doua pată () [Corola-website/Science/324044_a_325373]