506 matches
-
au ridicat chiar și propriile sale opere ulterioare." (Deschizător de drumuri, în "Viața Românească", nr. 11/1985, p.9) Nimeni n-a mai observa finalul, momentul înalt al celor ce pot încheia sărbătorește romanul. Se vedem cum arată ultimul capitol: " ...Duminecă... Satul parc-a întinerit și s-a primenit în așteptarea zilei mari. E curat și vesel, nu degeaba poruncise preotul ca fiecare om să măture în fața casei, să curețe ogrăzile și să împodobească porțile cu verdeață. Însuși Dumnezeu s-a
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
Opțaid Opțai Sectembrie Hambal Bașcheți Jampiere Folbal Haut Calculatoristice Destop Iternet Optzeciste Isignă Pioner Matematice Patrat Tranversal A complecta Mișloc Alimentare Zacăr Pire Piftele Salată bef Crenvuști Onomastice Costanța Miuhen Miai Miaiela Constantin Culturale Biblotecă Scripturale Creon Stilop Calendaristice Vichend Duminecă Zoologice Epure Ipopotam Menajerie economică De atelier Tâplar Prelandez Șurup Feraș Imprecații Frustat Andicapat Pronume relativ în acuzativ cu prepoziție Dupe care Verbe mai mult ca perfect Rămânese Zicese Adverb Ezact Averb Mărci Mufatlar Malboro Viceroi Warburg Folsfagen Renault Olsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
șters, una de alta, fără săși dea seama de acest fapt. Mediul creștin în care s-a născut și a crescut a făcut din ea o habotnică în ale bisericii. și atât: să facă acasă multă treabă, iar dincolo de aceasta, dumineca, și-n alte sărbători, când popa are program de biserică, să fie prezentă la slujbe, de la un capăt la altul al acestora. Faptul a sădit în mintea ei o hotărâre, care, până în cele din urmă, a rămas nestrămutată: să se
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
părinte, ne-am bătut gura degeaba? Este aproape trei și licuriciul încă mai linge foile, mama lui de ciudat, îl pun eu cu botul pe labe. În chilie, la lumina opaițului, Petru citea din învățăturile Sfântului Chiril al Alexandriei. 59. Dumineca Tomii. Domnul contabiliza necredințele. Golgota, precum o pușcărie pustie își lingea rănile, trecuseră 7 zile de la evadarea supremă. Hăitașii adulmecau urmele, sângele Mântuitorului însemna tocul ferestrelor; complicitatea înălțării, după fiecare ușă închisă. Hăitașii desenau hartă în jurul unei coaste împunse. Duminica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
până la coate de dragoste, pieptul îi este împodobit cu degetele unei inimi de copil, înflorește trifoiul în poale. Petre, în această biserică ai primit însemnele cerului: ai fost tuns frate, botezat monah, hirotonit preot, părticele de Dumnezeu în sfântul potir; dumineca, îți întregește așteptările. Lasă-ți sufletul în veșmânt (toamna vine odată cu întristarea păsărilor). Până atunci, deschide ochii spre lume, chiar dacă nu poți înțelege ce simte vântul în livezi desfrunzite, de ce plânge ploaia mai abitir deasupra fântânilor, câtă durere încape într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Dora. Sunt câteva amănunte de reglat. Dar se pare că nici nu trebuie așteptat prea mult, iarna poate deveni și mai aspră că acesta e doar începutul. Azi este sâmbăta. Încerc să cred că cel mai prudent este de trecut duminecă noapte, când vigilența grănicierilor ucrainieni este bine amețită de vodcă, ceea ce trebuie să confirme Atanasie... Dragoș, tu știi cel mai bine să te înțelegi cu el. Cred că este încă aici, vezi dacă acceptă misiunea, dacă știe când îi sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
o fac să poată continua abia după o tăcere lungă : După ce a plecat de-acasă, căci spre bucuria noastră fără seamăn a fost acceptată la litere la Sorbona, s-a părut că relația redevine firească. Ne telefona, venea în unele dumineci și în vacanțe acasă, era atentă și drăgăstoasă cu noi. Ne simțeam la fel de bine în trei ca altădată. Dintr-o dată, n-a mai telefonat, nu ne-a mai dat nici un semn de viață. Îngrijorați peste măsură, se întâmplă atâtea accidente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Moartea narcisului, o mică nuvelă în versuri). Survin chiar și cîteva poezii de iubire (o noutate pentru retractilul Anghel), dar ele se fixează, toate, în tipar paseist: va fi mereu vorba de o iubire apusă, de ecourile ei postume (Scrisoare, Dumineca, Ex-voto). Noutatea cu adevărat interesantă adusă de Fantasii constă în apariția unei teme ce va domina de acum încolo: arta înțeleasă ca valoare-supremă, ca refugiu în fața vicisitudinilor. Scriitura artistă practicată de Anghel își găsea astfel justificarea tematică. Noua viziune e
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
amintind, în sprijinul pledoariei sale, descrierea durerii proiectate de către cei cu brațele amputate ca argument pentru mîngîierea achiropiită, cea făcută fără ajutorul mîinii și-al atingerii, dar nu mai puțin mișcătoare, după cum mărturisește Psalmul 151 al lui Blaga: „Te simt dumineca și toată săptămâna/ cum ciungul simte o durere-n mâna/ pe care n-o mai are.” În această duminică s-a discutat, așadar, inspirat, doct și plin de miez o temă cu mult peste puterea de pătrundere a rîndurilor de
Ion Mircea la Conferințele TNB: despre mîngîierea achiropiită by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5481_a_6806]
-
Emil Brumaru Iubito cu ochii fierți În brusturi, vrei să mă ierți Că mi-s boii cam incerți? Roua n-o mai rumegă, Din nară le-alunecă Răcoarea-n duminecă. La porți vechi se uită lung, Rîmele cu cornu-mpung Și n-ajung unde ajung. Iubito cu ochi secreți Și lîncezi, vrei să mă ierți Că mi-s îngerii inerți? Izvoarele le-au lăsat Să-ți mustească pe sub pat, Fără prund
Cîntec naiv by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14972_a_16297]
-
o piatră Se izbește de pămînt Mîna mi-e o păpădie Suflată din sîn în sîn Melcu-acela mă îmbie Între îngeri să rămîn Să-i îndemn roua să-și verse Cu găleata-n carnea ta Trecută peste traverse Ca trenul dumineca Buburuza asta latră Fluturii se freacă-n vînt Ieși frenetică la poartă Să auzi boii cum plîng Vacile cum se intrigă Cotoii cum zic miarlau Pune-o fin de-o mămăligă Din inimă dă-mi să-ți beau Viața ta
Izvorașul ăsta latră by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/10327_a_11652]
-
dantelei de fulg după șoaptele mele-ar putea măsura să-i ieie pe trup, că-i singura - foc și petală sărutului cu-otrăvi de orhidee. FETIȚA CU CHIBRITURI Prima dată a mers cu mine că nu știa cărarea la Sfânta Duminecă, dar i-am spus să nu treacă peste puntea unde albia apei e seacă. ...o speriam cu Muma Pădurii, dar cum râdea după spaimă! Se alinta copilul: „Hai, mă...?!” După mine desculță fugea alergând prin miazănoapte de brazi prin livada
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
director Norbert Benedict), Fabrica de Tu-tun (directorul Mardan oferă o colecție de țigări de foi), Moara Mare, Fabrica de Pălării (director Schwartz), Kandia (directorul Szana face cadou o bombonieră din porțelan de Sevres). Elemente de culoare din „Nădejdea”: „Banchetele de Duminecă și Luni au fost pregătite de anteprenorul S. Iritz sub supraveghierea culinară a dnei Erdélyi Luisa și au fost la culme în arta bucătăriei. Cina intimă de la prefectură a fost servită de Maitre Jean directorul întreprinderei «Palace», cu bine-apreciata sa
Agenda2005-35-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284134_a_285463]
-
prezența dlui Dr. Moise Ienciu director general, în ministerul cultelor și Dr. Iosif Popoviciu, delegat al ministrului instrucțiunii. În fine, este pomenită „o sărbătoare a ortodoxiei, o afirmare a credinței noastre pe pământul frământat de suferințele noastre din trecut“ - „În Dumineca din 7 Octomvrie s’a pus piatra fundamentală la catedrala ortodoxă română din Cluj, în prezența A.S.R. principele moștenitor Carol, a înalților prelați ai bisericei noastre, a reprezentanților guvernului, a deputaților sinodali și delegaților celorlalte confesiuni și ai instituțiunilor
Agenda2005-44-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284373_a_285702]
-
au vorbit de rău pe Petrache Lupu un tânăr a muțit iar altul a orbit la București“, „Vestul“, 21 septembrie 1935); miile sau zecile de mii de pelerini, culminând cu Ziua Crucii (14 septembrie) - „Se anunță cum că acum două Dumineci au fost la Maglavit peste 100 mii de oameni cari au venit să asculte pe ciobanul care a vorbit cu Dumnezeu“ („Banatul“, 29 septembrie), alte minuni care apăreau în alte zone sau în alte țări. Sau chiar opinii ale medicilor
Agenda2005-25-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283842_a_285171]
-
să se intereseze la fața locului și să vadă personal pe fericitul cioban. “ După alte două săptămâni, în articolul intitulat „Pelerinajul bănățenilor la Maglavit“ se scria: „Vestea minunii de la Maglavit a străbătut și în satele Banatului. În fiecare Sâmbătă și Duminecă zeci de pelerini iau drumul Maglavitului pentru a vedea pe omul care a vorbit cu Dumnezeu. Sătenii seara la sfat, discută cu mult interes despre convorbirea ciobanului Petrache Lupu avută cu Dumnezeu. Lumea așteaptă reducerea sau gratuitatea pe C.F.R. pentru
Agenda2005-25-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283842_a_285171]
-
la Maglavit spre a vedea și auzi pe păstorul Petrache Lupu predicând. Costul călătoriei dus-întors clasa III-a este de 400. Plecare va fi Sâmbătă, 28 Septembrie iar înapoierea Luni, 30 Septembrie. Participanții vor fi la Maglavit în ziua de Duminecă, 29 Septembrie. Cei care doresc să participe să se adreseze ziarului «Vestul» Piața Țepeș Vodă No. 2, Timișoara-Cetate. Participanții de la sate, dacă se prezintă în grupuri mai mari de 20 de persoane, redacția ziarului le va procura însemnate reduceri de
Agenda2005-25-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283842_a_285171]
-
facă cea mai mare minune din Banat, deschizând ochii atât conducătorilor bisericești cât și a acelor administrativi“. La Radio Nici Radio-ul n-a ignorat evenimentul: „În urma cererii generale a auditorilor noștri, postul nostru de Radio va transmite din nou Duminecă 29 Septembrie la ora 20, reportajul sonor asupra «Minunii de la Maglavit». Ascultătorii vor avea prilejul să audă pe ciobanul Petrache Lupu, vorbind mulțimii la Maglavit, și povestind întâlnirea minunată cu Dumnezeu. “ („Voința Banatului“). Pe alte meridiane „Maglavitul nu este singura
Agenda2005-25-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283842_a_285171]
-
presa vremii acum... 100 ani „Atentat din invidie. La Sânnicolaul Mare sunt 2 întreprinzători de omnibuse, Wendelin Karácsonyi și Jenő Rosenberg, cari făceau unul altuia mare concurență. Karácsonyi prinse ura contra concurentului seu și-și răzbuna amar. Când Rosenberg pleca Duminecă cu omnibusul seu la tren, Karácsonyi a alergat asupra lui și l-a stropit pe obraz cu vitriol... Atentatorul fu arestat“. (Drapelul din 5 martie 1905). 75 ani „O nouă asociație sportivă la Arad. Rapid C.F.R. este numele noii asociații
Agenda2005-09-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283423_a_284752]
-
cel puțin o dată pe an botezul aerului, și preocuparea serioasă de a complecta educația cetățenilor prin atât de instructivele zboruri de demonstrație, o îndrituesc la un larg sprijin nu numai al autorităților ci și a tuturor cetățenilor acestui oraș. Astfel, Duminecă 23 a.c. orele 9 dimineața, vor ateriza pe terenul târgului (platoul din nordul căii ferate București - Timișoara, lângă Consiliul de războiu) două escadrile, cu un total de 7 avioane și un «Farman» de pasageri. Escadrila roșie are 3 avioane. Escadrila
Agenda2005-21-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283724_a_285053]
-
cinstit, chiar ca înalt funcționar, înainte de comunism, într-o societate în care domina cinstea și nu jefuirea țării! - Ce ne puteți spune despre anii tinereții lui Sorin Ullea? - Soarta a vrut ca de copil să meargă, cu regularitate, în fiecare duminecă la biserică. Era luat de o foarte religioasă mătușă: „să nu mă plictisesc mă ținea puțin în biserică... ceea ce făcea ea făceam și eu. Nu-mi spunea cum să fac.” După Liturghie mergeau la „o foarte bună cofetărie din centrul
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
a împușcat cu adevarat...Băiatul a murit pe loc. S-au întîmplat două drame mari în acel moment:moartea, pierderea băiatului de 16 ani și pierderea inocentei, a copilăriei băiețelului de 7 ani, cu toate consecințele psihologice de acompaniament. În dumineca următoare, am mers la biserică . În timpul programului a apărut o doamnă cu o fetiță de aproximativ 4 ani.La un moment dat, fetița s-a așezat pe scaun în genunchi și cu un pistol de jucărie a început să se
DESENSIBILIZAREA CA MOD DE EDUCAŢIE (INCONŞTIENT?) de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364427_a_365756]
-
din țigarea lui dar m-am înecat și m-am lăsat păgubaș. - Cine trage din mahorcă odată, să știi de la mine că trage și a doua oară. - Nu știu ce să-ți dau. - Prăjitura de duminică. - Bine,... ți-o dau. Prăjitura de duminecă era ultima salvare a celui aflat la ananghie și care altminteri nu avea cu ce să răscumpere o culpă mai mult sau mai puțin reală, pe care un altul, de regulă mai mare, i-o punea în cârcă. Sau prețul
PRĂJITURA DE DUMINICĂ (PRIMA PARTE) de ION UNTARU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363794_a_365123]
-
din Georgia și nu numai, la activități culturale în cadrul festivalurilor obiceiurilor și tradițiilor românești ce s-au organizat pe lângă biserici în fiecare an. I-a plăcut d-lui Ionel să fie prezent acolo unde românii se adunau, la biserică în dumineci și sărbători, la cluburi și restaurante unde se organizau seri distractive, întâlniri cu artiști din România, concerte de colinzi etc. despre care a scris: "Așa-s românii, harnici, iubitori de frumos, de veselie, buni creștini... cu inițiativă și dăruire în
PASIUNEA PENTRU GRĂDINĂRIT ÎMPLETITĂ CU ARTA SCRISULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363448_a_364777]
-
el, cu el se sfătuia,cu el se certă, cu el se împacă, deci trăia în lumea lui numai cu el. Îl mai avantajă încă un lucru, si babă lui, tata Roza suferea de aceeasi fudulie. Îmi amintesc că ieri, dumineca, cănd coborau în sat la biserică, tare ferchezuiți că orice țăran care-și respectă obârșia în nelipsitele costume populare, el cu :cioareci, cu, cămașă lăsată peste ei, împodobita cu râuri de motive naționale, încinsă la mijloc de un chimir lat
PETRU ŞI ROZA, POVESTIRE DE ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366883_a_368212]