14,797 matches
-
colibele sunt cuprinse de încordare mă lovește clopotul Doamne Dumnezeul meu sălbatici sunt porumbeii neliniștită este chiar luna cu secera ei care îmi intră în carne Doamne chiar și în grajd este neliniște și la marginea gârlelor unde rămâne zăpada Dumnezeul meu până șI copacul și peștele sunt pătrunși de neastâmpăr. * Vocea ta va fi vocea mea în amărăciune vocea ta care scutură moartea în brazde încremenite care mă distrug o Doamne din noapte și spaimă tropăie rugăciunea mea soarele și
Thomas Bernhard by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14939_a_16264]
-
scutură moartea în brazde încremenite care mă distrug o Doamne din noapte și spaimă tropăie rugăciunea mea soarele și luna vocea ta este vocea mea Doamne sunt în tine strivit de chinul meu care-mi aprinde ochii ca să mă ard Dumnezeul meu în focul mâniei tale care-și împlântă ghimpele în creierul meu plin de sânge. * * * Văd Doamne ceea ce trebuie acum să văd dimineața care nu vrea să-mi afle chinul și patul meu în care ninge o Doamne cel care
Thomas Bernhard by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14939_a_16264]
-
sfârșit și totuși plină de nevoia de-a visa care-mi refuză piatra morții. * Doamne lasă-mă să-mi uit sufletul și chinul ochilor și pumnalul buzelor obosite și focul verde de pe colinele îndepărtate fiecare gură de mocirlă uitată Doamne Dumnezeul meu ziua care-mi spintecă țipătul pe care-l scot și cârdul multor păsări ciopârțită îmi este mânia și sângele meu năvălește liber. Din volumul In hora mortis, în curs de apariție la Editura Călăuza, Deva
Thomas Bernhard by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14939_a_16264]
-
a auzit, 9. Chemarea, rugăciunea mi-a primit Și iată-mă, prin Domnul, izbăvit ! 10. Sunt risipiți și pier de lângă mine Dușmanii mei, În spaimă și rușine. O, Cel Etern ! Salvarea-i doar la Tine... 7 1. În Tine numai, Dumnezeul meu, M-am bizuit. Ci dă-mi acum scăpare De cel ce ar dori cu-nversunare 2. Să mă sfâșie, cum sfâsie-un leu Ce-nghite hălci și nici o teamă n-are. 3. Daca-am greșit cuiva, de-am făptuit Fărădelege
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
Căci El mi-e bucurie, biruința, Numele Lui Îl venerez și-L cânt : El, Cel teribil. Și, la fel : Cel blând. 3. Dușmanii s-au retras și au căzut În fața Ta. Și vor cădea mereu. 4. Căci Tu mă aperi, Dumnezeul meu, Tu, nepărtinitor și nevăzut ! 5. Popoare cerți, Îl mustri pe cel rău, Tarâna-i amintirea lor, si scrum. 6. Vrăjmașii mei ? Ruine sunt acum, Uitate, fumegând sub brațul Tău. 7. Dar Domnul veac de veac Împărătește Pe tronul purității. Judecând
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
Mircea Mihăieș Dacă există un Dumnezeu al relațiilor internaționale, el vorbește, cu siguranță, limba română. Dintr-o țară aflată când pe lista neagră, când pe cea gri, ne-am trezit propulsați în rândul candidaților cu șanse majore la admiterea în N.A.T.O. în clipa de față
Câtă democrație, atâta N.A.T.O.! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15362_a_16687]
-
legendară para-coranică a literaturizat și mai mult, cu fantezie și lirism, capitolele din Biblie. Personajul preferat din Al Hadia este Ismael, fiul lui Ibrahim (Avraam) care ar fi trebuit să fie sacrificat de tatăl său ca semn al credinței în dumnezeul unic, Alah; Suleiman (Solomon) înțelegea glasul păsărilor și al plantelor, de aceea a devenit "înțeleptul înțelepților". Mahomed, autorul Coranului, se consideră pe sine un prooroc urmaș al lui Ibrahim, fondatorul hanifismului. Ca hanif Ibrahim nu este nici iudeu (faptul era
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
atunci pe cel de al șaptelea Imam - Mesia (Mahdi), pe . Când Mahdi (imamul ascuns) va învia, se va produce apocalipsa și judecata de apoi... Citind "protocoalele" ("imperativele categorice") ale înțelepților șiiți, se produce un "cutremur al omului": Alah este singurul Dumnezeu atotputernic ce nu trebuie iubit, ci temut; de el trebuie doar să ne fie frică. El nu are nici o legătură cu creația, deoarece "dumnezeul ascuns" sau retras a creat inteligența universală, din care s-a născut sufletul universal, ce la
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
Citind "protocoalele" ("imperativele categorice") ale înțelepților șiiți, se produce un "cutremur al omului": Alah este singurul Dumnezeu atotputernic ce nu trebuie iubit, ci temut; de el trebuie doar să ne fie frică. El nu are nici o legătură cu creația, deoarece "dumnezeul ascuns" sau retras a creat inteligența universală, din care s-a născut sufletul universal, ce la rândul lui a creat ființele vizibile (astfel ne apropiem tot mai mult de ezoterica europeană din Evul Mediu și din Renaștere). Singurele creații vizibile
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
insignifiant detaliu. Anihilați de dogma nimicniciei omului, a fatalismului, a paradisului promis, ei așteaptă, din ziua în care Agar, slujnica, a fost alungată în pustiu de Avraam împreună cu fiul ei, Ismael, să se răzbune. Mai ales că, așa cum a promis Dumnezeul Bibliei, "din el (Ismael) am să fac popor mare". Și se pare că s-a ținut de cuvânt. Tot ce se întâmplă astăzi ne face să amintim o maximă pe nedrept uitată: prezentul este trecutul din noi.
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
Virgil Ogășanu, Rodica Tapalagă (mînă-n mînă cu fiul ei), Mircea Diaconu, Mariana Mihuț, Victor Rebengiuc, Irina Petrescu; undeva sus, în sală, Valeriu Moisescu, care aproape cincisprezece ani a fost nedespărțit de Toma; scrisorile de la Liviu Ciulei și Lucian Pintilie. Doamne, Dumnezeule, ce lume, ce spectacole! Stau în față cu o antologie a Bulandrei (1947-1997). Citesc distribuții după distribuții. Aiuritor. Aproape fiecare reunește, de la începutul pînă la sfîrșitul listei, numai nume sonore. De la cel mai mic rol la protagoniști, unul și unul
O, ce zile frumoase! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15404_a_16729]
-
păstrarea bunăvoinței divine pentru o strânsă colaborare în treburile domniei - cel mai important, care se află chiar în primele rînduri ale cărții sună așa: "iubitul mieu fiu, mai nainte de toate să cade să cinstești și să lauzi neîncetat pre Dumnezeul cel mare și bun și milostiv și ziditoriul nostru cel înțelept, și zioa și noapte și în tot ceasul și în tot locul". Principalul reazem al domnului, în judecăți, diplomație, războaie etc. este reculegerea rugăciunii (evident, după cum se știe, cartea
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
a neplății întreținerii sunt, în clipa de față, singurele realizări indubitabile ale guvernării. Celelalte - stoparea inflației, creșterea economică reală, ridicarea nivelului de trai -: minciuni gogonate, de care sunt șocat că nu le crapă obrazul de rușine. Dacă ar exista un Dumnezeu, toți acești demagogi infernali ar trebui să aibă pe chipuri câte patru obraji. Imaginea e suprarealistă, dar ceea ce fac ei aparține tot suprarealismului. Mitrea poate agita oricât mistria inaugurării construcțiilor pentru tineri, dar nu mai înșelă pe nimeni. Nici nu
Pamflet strict secret by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15531_a_16856]
-
de talent, originale, le recita minunat și lucrul acesta era foarte important: nu exista nici un fel de aparatură tehnică, nu aveam microfoane, amplificatoare. El îi fermeca propriu-zis pe oameni când pronunța: "Iar pe îngusta Peninsulă Arabică nu a mai rămas, Dumnezeule, loc liber pentru cimitir..."; în primul moment te vrăjea prin sunetul plăcut al vocii sale, unda sonoră te cotropea și te subjuga, dar chiar în momentul în care erai dispus să te eliberezi de acest aflux de puritate a versificației
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
sunt de-un stângism înfiorător, numărând pe degete și jubilând la extinderea în Europa a păguboasei social-democrații. Destui dintre ei au ajuns să-și convertească vocația de turnători refulați în vocație de vânători de "conservatori" (ce-o fi asta, doar Dumnezeul corectitudinii politice știe!) E suficient să ai un cât de neînsemnat respect pentru dreapta spre a fi imediat calificat de extremă-dreaptă. Dacă te ocupi (chiar blamându-i) de Mircea Eliade ori Cioran, ți se lipește automat pe frunte eticheta de
Buricul diftongat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14423_a_15748]
-
utilizat "pentru mai multă întărire"; îl descrie, în plus, și în secțiunea dedicată pleonasmului ca figură retorică: "ca să dea mai multă putere frasului, sau pentru însușirea limbii, una din părțile ei se repetește", ca de exemplu în "ție-ți aducem Dumnezeule rugăciunile noastre". E ceea ce Heliade numește "pleonasm legiuit", arătîndu-se clar favorabil trăsăturii lingvistice, despre care consideră că "face frasul mai cu putere și mai frumos". Acestei judecăți i s-ar putea alătura comentariile la fel de pozitive ale lui Iordache Golescu (Băgări
"Pleonasmul legiuit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14495_a_15820]
-
oricînd să transmită fără emfază ceea ce știe, în raporturi bune cu lumea vizibilă și cu normele raționale pe care toate meseriile, chiar și cele creatoare, le au. Decalogul său uman și artistic este, aproximativ, acesta: 1. să nu ai alți dumnezei în afara celor văzute, a marilor maeștri și a meșteșugului bine stăpînit, 2. să nu-ți faci ție însuți chip cioplit și să nu te lași amăgit de fantasme, 3. să nu te închini idolilor artistici care încă nu s-au
Decalogul artistului de mijloc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14503_a_15828]
-
Imaginea lui Dumnezeu pe care o putem obține din paginile argheziene, cu toate că fluctuantă, purtată prin derutante meandre, înclină spre desacralizare, spre o umanizare ironică, iremediabil depreciativă. Ștefan Melancu citează începutul tabletei 84, din Tablete din Țara de Kuty, conturînd un Dumnezeu de-a dreptul luat peste picior: Am discutat într-o zi - afirmă savantul, intermediat de Pitak, naratorul-martor al evenimentelor vizate în această bizară utopie - cu Dumnezeu, despre care se pretindea că e mai mare decît mine. Ce decepție! Nu știa
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]
-
rândul,/ un păianjen,/ o zână,/ un uriaș.../ până când/ Dumnezeu/ se înfățișează/ în poem,/ reașezându-mă,/ fără nici un efort,/ în matca vieții mele/ de neînlocuit." Cu aceeași încredere neștirbită în existența lui Dumnezeu, autoarea evocă dispariția lui Horia Bernea: "Pe horia,/ dumnezeule,/ l-ai sorbit/ dintr-o sorbitură,/ l-ai înghițit nemestecat/ atâta l-ai iubit/ că ni l-ai luat/ pe nerăsuflate./ N-a existat/ nici un dubiu,/ nici o bâlbâială/ atât era de limpede/ raportul între voi./ Și mai spune-i/ doamne
Feminitate tihnită by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14618_a_15943]
-
cineva l-a văzut făcînd asta / mari ca niște seceri cu care poți secera focul rece al morții" ( ibidem). Plimbîndu-se prin moarte ca printr-un mediu perceptibil, autorul proiectează asupra teribilului gol natura sa neliniștit-materialistă, incredul-telurică: "nici dacă aș fi dumnezeul orb n-aș putea vedea atît/ de puțin în plină zi/ nu e lumină aici nici cît să-mi acopăr fața/ bîjbîi în interiorul unui animal sedus de poezie mi-e greu/ să înaintez înainte nu e deocamdată nimic din urmă
Șansa "biografismului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14037_a_15362]
-
ale limitei: "Acum stau singură cu sufletu-mi devastat în palme". "Alerg acum, dar nu pentru a mă ascunde de Moarte/ Ci pentru a-mi umple golul din mine", "Și-mi redeschid vernisajul de vise și doruri"... Cristina are , Doamne, Dumnezeule, mai mult decât oricând acum, dreptul la timp, la amintire și la memorie, la atenția Vieții pe care, iubind-o, i-a scris prevenitoare scrisori despre Moarte. (Maria Mihăilescu, București).
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14124_a_15449]
-
telefon stă. O vază stă. O scrumieră stă. Un raft stă. Un ziar zace. Un manuscris zace. O carte zace. Ceea ce atârnă este sfâșiat ceea ce stă este aruncat la pământ ceea ce zace este împrăștiat în aer. Asta numesc eu sărbătoare. Dumnezeul meu îmi vede semnul de rea purtare. El cunoaște gândurile mele necuviincioase. El este lângă mine când eu stau la picioarele scării și mă uit pe sub fusta negustoresei de mărfuri Christa. Dumnezeul meu notează totul într-o carte și mă
Cîțiva pași înapoi by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14123_a_15448]
-
este împrăștiat în aer. Asta numesc eu sărbătoare. Dumnezeul meu îmi vede semnul de rea purtare. El cunoaște gândurile mele necuviincioase. El este lângă mine când eu stau la picioarele scării și mă uit pe sub fusta negustoresei de mărfuri Christa. Dumnezeul meu notează totul într-o carte și mă cheamă la spovedanie când o pagină este deja plină. Dumnezeul meu mă pune în libertate după ce spun de zece ori Tatăl nostru și de cinci ori Fii slăvită Maria apoi întoarce zâmbind o
Cîțiva pași înapoi by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14123_a_15448]
-
gândurile mele necuviincioase. El este lângă mine când eu stau la picioarele scării și mă uit pe sub fusta negustoresei de mărfuri Christa. Dumnezeul meu notează totul într-o carte și mă cheamă la spovedanie când o pagină este deja plină. Dumnezeul meu mă pune în libertate după ce spun de zece ori Tatăl nostru și de cinci ori Fii slăvită Maria apoi întoarce zâmbind o pagină nouă. Cât îl compătimesc pe cel care nu are un Dumnezeu.
Cîțiva pași înapoi by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14123_a_15448]
-
când o pagină este deja plină. Dumnezeul meu mă pune în libertate după ce spun de zece ori Tatăl nostru și de cinci ori Fii slăvită Maria apoi întoarce zâmbind o pagină nouă. Cât îl compătimesc pe cel care nu are un Dumnezeu.
Cîțiva pași înapoi by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14123_a_15448]