KorAP: Find »[drukola/base=dunărean & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 ...86 >

2,127 matches

Corola-blog/BlogPost/344566_a_345895

de Fier este cunoscut ca un muzeu cu un patrimoniu divers, complex, valoros. Între multe alte aspecte pe care le ilustrează este și acela al prezenței unor minorități etnice în zona Porțile de Fier, izolatul turco musulman de pe fosta insula dunăreana Ada Kaleh. Este necesar de amintit că a existat un plan de reconstituire pe Insula Simian a aspectelor de civilizație de pe Ada Kaleh cât și a altor ,localități de pe cursul Dunării ,care au fost parțial sau total inundate., în cadrul unui

NUFĂR PE DUNĂRE -ADA KALEH -ORNAMENTICĂ PE TEXTILE DIN FONDUL ADA KALEH. EXPOZI IE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 by http://confluente.ro/Nufar_pe_dunare_ada_kaleh_varvara_magdalena_maneanu_1368170626.html [Corola-blog/BlogPost/344566_a_345895]
Corola-blog/BlogPost/353239_a_354568

oameni, având primele începuturi în neolitic. Prelucrarea argilei (lutului) a solicitat omului cunoștințe deosebite (modelare, decorare, ardere) care trebuiau să fie transmise din generație în generație, având astfel și un important rol în dezvoltarea socială primitivă. În spațiul geografic carpato - dunăreano - pontic s-au găsit dovezi arheologice evidente de practicare timpurie a olăritului în neolitic. Încă din sec. V-IV (î.d.Chr) , geto-dacii au produs diferite articole casnice prin olărit, folosind pe scară largă cuptoare de ars ceramică și roți

ULCIORUL ROMÂNESC de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1446400289.html [Corola-blog/BlogPost/353239_a_354568]
Corola-blog/BlogPost/355282_a_356611

specificul lor care le face să fie deosebite de tot restul zonelor geografice. Atacarea directă a sunetelor din registrul înalt, cu un ambitus foarte larg (posibilitatea de a cânta și sunetele înalte și cele de jos), specifice cântecelor din câmpia dunăreană, cer interpretului înalte cote de virtuozitate, așa cum strălucit a dovedit Liviu Vasilică. [...] Pe la noi prin Teleorman/ Frumos cântă-un cuc bălan/ Pe-o cracă de măghiran/ Și cântă ca un dușman,/ De mă dă jos de pe cal./ Cântă `otu de

ELENA BUICĂ: ÎNTOARCEREA LA OBÂRŞII – O DRAGOSTE CE DUREAZĂ DE-APROAPE OPT DECENII! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_elena_buica_intoa_georgeta_resteman_1346065144.html [Corola-blog/BlogPost/355282_a_356611]
Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614

langă valoarea estetică, una documentară-deosebită. Cele mai multe dintre ele au fost propuse a face parte din categoria de artefacte muzeale-tezaur. La stabilirea Microzonei Orșova, s-a avut în vedere delimitarea administrativă din perioada interbelică când există Județul Severin, care în partea Dunăreana avea Plasa Orșova ale cărei așezări își aveau sedimentate la acea vreme, un model de viață specific al civilizației acestui areal.1 Vom vedea că accesul oamenilor acestor așezări la căile de comunicație fluviale, pe traseul Defileului Dunării, precum și procesul

EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/Expozitie_de_port_popularciu_varvara_magdalena_maneanu_1394087608.html [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542

a determinat și influențe, particularități de croi la unele piese de port popular, diverse elemente și modalitați decorative ș.a. La stabilirea Microzonei Orșova, s-a avut în vedere delimitarea administrativă din perioada interbelică când exista Județul Severin, care în partea Dunăreană avea Plasa Orșova ale cărei așezări își aveau sedimentate la acea vreme, un model de viață specific al civilizației acestui areal. 3 Așezările au avut de suferit din cauza lucrărilor de amenajarea lacului de acumulare de la barajul Hidrocentralei Porțile de Fier

COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_port_popu_varvara_magdalena_maneanu_1367929288.html [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
Corola-blog/BlogPost/356774_a_358103

125 de ani și în 1998 cei 130 de ani de la înființarea acesteia. Încă din 1995, revenit acasă a creat la Brăila Concursul Internațional de Canto Hariclea Darclee care onorează memoria primei interprete a operei „Tosca” de Puccini în orașul dunărean. Iar în pauzele dintre ediții, aceeași soprană oferă laureaților acesteia Cursuri de măiestrie artistică, de felul celui ascultat astă seară, de Sfântul Dumitru, Izvoditorul de Mir, din Anno Domini 2011, în urma căruia am simțit imboldul de a marca acest eveniment

O MIE DE VOCI ÎNTR-UNA SINGURĂ: MARIANA NICOLESCO. OMAGIU PRIMEI DOAMNE A LIRICII ROMÂNEŞTI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/O_mie_de_voci_intr_una_singura_mariana_nicolesco_omagiu_primei_doamne_a_liricii_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/356774_a_358103]
Corola-blog/BlogPost/341564_a_342893

rod al Taberei de sculptură ce a avut așezământul chiar pe faleza inferioară acum câteva decenii lăsându-ne mărturie în piatră și în metal, semnăturile unor artiști de talie internațională, opere monumentale înscrise în patrimoniul galaților și care definesc portul dunărean, singularizându-l ca așezare geografică, lungime, peisaj și domeniu cultural, din toate falezele țării. De fiecare dată o continuare și un nou început. Festivalul și Târgul Național de Carte “Axis Libri” constituie, încă de la prima ediție, un prilej fericit și

CULTURA CA DIMENSIUNE UNIVERSALĂ. FESTIVALUL NAŢIONAL AL CĂRŢII AXIS LIBRI , GALAŢI, 20-24 MAI 2014 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1401096123.html [Corola-blog/BlogPost/341564_a_342893]
de lectură, studii, un atelier neconvențional de cultură generală condus de Leon Magdan, noi apariții, prezentări, lansări de cărți, oferte, recitaluri poetice, expoziții fotografice, prezențe românești peste hotare (Prix litteraires - antologie apărută la Beirut), spectacole de teatru de păpuși, Armonii dunărene,recitaluri de poezie și muzică folk, scriitori români din diaspora, muzică de promenadă, recital din lirica eminesciană - care nu putea lipsi, o evocare emoționantă Nina Cassian, în “Poeme de neuitat ale copilăriei” - inițiativa tinerei poete Denisa Lepădatu, Autorii de crime-fiction

CULTURA CA DIMENSIUNE UNIVERSALĂ. FESTIVALUL NAŢIONAL AL CĂRŢII AXIS LIBRI , GALAŢI, 20-24 MAI 2014 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1401096123.html [Corola-blog/BlogPost/341564_a_342893]
care se vrea continuată, îmbunătățită și în anii următori pentru că ea contribuie la edificarea spirituală a omului. Toate acestea vor fi tezaurizate și păstrate în patrimoniul sufletesc al fiecăruia, ca dovezi, ca mărturii vii că am existat pe acest tărâm dunărean, în calea apelor fluviului, în orașul celor trei ape esențiale: Dunărea, Siretul și Prutul și ne-am ridicat pe încă o treaptă a desăvârșirii spirituale. Pentru vremea când totul va deveni amintire, estompată de scurgerea zilelor, imaginile și înregistrările, fotografiile

CULTURA CA DIMENSIUNE UNIVERSALĂ. FESTIVALUL NAŢIONAL AL CĂRŢII AXIS LIBRI , GALAŢI, 20-24 MAI 2014 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1401096123.html [Corola-blog/BlogPost/341564_a_342893]
locul unde odinioară, localnicii veneau să târguiască ori să caște gura în Piața Veche, (așa cum magistral a descris-o un prozator gălățean - Ioan Gh. Tofan - în cartea cu același titlu) - reper, iată, încă o dată fundamental în viața trăitorilor acestui meleag dunărean, odinioară “cumplit oraș de negustori”, după cum s-a spus, iar în zilele noastre, și prin acest Festival Național, o metropolă a culturii românești și universale. “La revedere!” pentru ediția a VI-a. Pe curând, la cea de a VII-a

CULTURA CA DIMENSIUNE UNIVERSALĂ. FESTIVALUL NAŢIONAL AL CĂRŢII AXIS LIBRI , GALAŢI, 20-24 MAI 2014 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1401096123.html [Corola-blog/BlogPost/341564_a_342893]
Corola-blog/BlogPost/383766_a_385095

încă se mențin la putere și după Revoluție, implicit pentru editarea revistelor de satiră politică „Academia Cațavencu”, „Plai cu boi”, „Aspirina săracului”, „Cațavencii”. Îl mai admir pe omul Mircea Dinescu pentru că a pus bazele unei fundații cu sediul în portul dunărean Cetate, unde sunt invitați periodic artiști plastici, muzicieni și scriitori din toată lumea și, nu în ultimul rând, pentru sinceritatea, dezinvoltura, exuberanța și farmecul care îi atrag simpatia românilor, inclusiv a subsemnatului, în intervențiile sale televizate, de-a lungul timpului, la

MIRCEA DINESCU ÎN ROCHIE SIMPLĂ DE STAMBĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1471521511.html [Corola-blog/BlogPost/383766_a_385095]
Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457

secolului XIII Cetatea Albă, numită de turci și slavi Akkerman sau Maurocastron, este un oraș comercial foarte important în schimbul produselor agricole, astfel este atestata prezența pe la 1290 a unei corăbii genoveze din Calfa sosita aici pentru a lua grâne. Localitățile dunărene în totalitatea lor au o mare importanță în procurarea de grâu pentru genovezi, cantități mari de cereale de care aceștia aveau nevoie în permanență încărcându-se din porturile maritime și fluviale ale Dobrogei. Cercetând portulanele medievale cu privire la litoralul Mării Negre, Gh.I.

DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
în secolul al XI-lea în Lexicul lui Fotios, patriarhul Constantinopolului care trimite o corespondență învățăcelului sau de aici, Toma protospătar și arhonte de Lycostomyon ,,ca o așezare negustoreasca, o factorie comercială. Inițial port bizantin pentru dirijarea, controlarea traficului naval dunărean, Chilia a funcționat pe insulă. În apropierea fortăreței bizantine, genovezii vor ridica mici depozite, magazii, sure pe masura creșterii cantității de cereale, a abordării comerțului cu piei de vite se va largi suprafață administrativă a portului apărând două componente-construcțiile din

DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
comercială și de bastion de apărare,găzduind în secolele IX-X flotă bizantina de pe Dunăre,controlând o parte din traficul fruvial și maritim la acea dată,iar sub oblăduirea coloniștilor genovezi dezvoltând o scehala pentru cereale destul de importantă în traseul ceomertului dunărean-o spune notarul Damian Andreea într-un act public datat 1360. ,,Spre sfârșitul sec. XIII, românii din partea meridionala a spațiului carpato-nistrean coborau în delta Dunării (formată din mai multe brațe), unde își comercializau produsele agricole. Treptat, pe malurile brațului de

DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
fi putut fi Vicina. În codex 534 Din Bibliotecă Marciana-Veneția pentru secolul XII e menționat orașul Vic(Vicina), iar pentru secolul XIII actele notarului Gabriele Prodomo 1 iulie-6 octombrie 1281 menționează cifră de afaceri foarte mare a acestei așezări comerciale dunărene,comerț intens făcut de orașul de la Dunăre cu Caffa și Peră și de aici,cu lumea mediteraneeana. Cercetările întreprinse, încă din perioada interbelică -în primul rând de către Gh. I. Brătianu - asupra istoriei Vicinei au făcut ca aceasta faimoasa așezare danubiana

DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721

cât și în ceea ce privește relațiile cu turcii. - Toate s-au năruit pe capul unui copil și al unei biete mame! - Noi căpitanii rămânem aceiași credincioși... - Nu mă îndoiesc de credința voastră. Zilele trecute am primit o solie de la vărul nostru principele Dunărenilor. Domnia sa este grav bolnav, iar înainte de moarte vrea să-și vadă căsătorită unica sa moștenitoare. Dorește unirea familiilor noastre dăruindu-i lui Mihai pe unica sa fiică și întregul ținut al Dunărenilor. Mă întreb cum ne vom descurca cu o

III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412682803.html [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
am primit o solie de la vărul nostru principele Dunărenilor. Domnia sa este grav bolnav, iar înainte de moarte vrea să-și vadă căsătorită unica sa moștenitoare. Dorește unirea familiilor noastre dăruindu-i lui Mihai pe unica sa fiică și întregul ținut al Dunărenilor. Mă întreb cum ne vom descurca cu o asemenea întindere? - Liniștiți-vă, Mărită Doamnă! Gândul principelui Radu mergea mult mai departe! Mihai va fi acela care îi va duce la îndeplinire mărețu-i vis! Fiul tău, Mihai, ne va însoți în

III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412682803.html [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
însoți în cele două ținuturi rămase fără stăpân. Poporul trebuie să-și cunoască viitorul conducător, la fel și boierii care-l sprijină la tron. - Nu mă îndoiesc de înțelepciunea ta, cxăpitane! - Iar la întoarcere îi facem o vizită principelui din Dunărenilor și vom stabili data căsătoriei! - interveni căpitanul Vladimir. Dușmanul va afla că aceste principate nu mai sunt cârmuite și se va grăbi să le asuprească după pofta sa. Nu avem vreme de pierdut! Oastea trebuie reorganizată și hotarele noului regat

III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412682803.html [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
ce treburi ați venit la mine? - De parcă n-ai ști! - râse Preda cu subînțeles. - Numai Bunul Dumnezeu le știe pe toate! - Ți l-am adus pe tânărul principe, Mihai Valdescu, viitorul stăpân și Domn al ținuturilor Vâlcelelor, Gorjiilor, Severinelor și Dunărenilor, ca să primească de la tine binecuvântare! - Apropie-te cu încredere, tinere cavaler! Principele vrea să îngenuncheze, dar un braț firav și slăbit i se așează pe umăr: - Niciodată să nu-ți pleci genunchii, nici în fața dușmanului, dar nici în cea a

III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412682803.html [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
vijelie, pinteni de stâncă, mici cascade, până ajunseră la poalele muntelui. Se afundară pe cărăruie în pădure, iar după un timp ajunseră la lizieră, de unde zăriră conacul care-i găzduia. A doua zi, Mihai Valdescu trimise o solie către ținutul Dunărenilor, principelui Vlad. Peste câteva zile un mic alai format din căpitanii Preda, Vladimir, Miron, alături de boieri mai tineri ai sfatului domnesc și câțiva viteji de vază, porniră din ținutul munților spre colinele Marelui Râu. După două zile, sub dogoarea și

III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412682803.html [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
alai format din căpitanii Preda, Vladimir, Miron, alături de boieri mai tineri ai sfatului domnesc și câțiva viteji de vază, porniră din ținutul munților spre colinele Marelui Râu. După două zile, sub dogoarea și arșița nemiloasă a soarelui, pătrunseră în principatul Dunărenilor. Nici nu puseră bine piciorul pe acel târâm că o ceată de călăreți apăru ca o negură la orizont. - Domnia Ta, călăreții însoțiți de norul de praf ce se ridică spre bolta cerului vin în întâmpinarea noastră. Sunt trimișii lui Vlad

III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412682803.html [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
Corola-blog/BlogPost/363241_a_364570

printre care premiul USR pentru poezie, Poetry Internațional, Herder. Între 1990 și 1993 a fost președintele USR; a editat revistele de satiră politică Academia Cațavencu, Plai cu boi, Aspirină săracului, Cațavencii. A pus bazele unei fundații cu sediul în portul dunărean Cetate, unde sînt invitați artiști plastici, muzicieni și scriitori din toată lumea, în ideea învierii locului sub forma unui Port Cultural. În timp ce din versurile marilor poeți de la sfîrșitul secolului XX (Nichita Stănescu, Gellu Naum, Emil Brumaru), accentele realității dure lipsesc cu

POETUL MIRCEA DINESCU VA INVITA LA O BETIE CU VIN SI POEZIE,LA LANSAREA VOLUMELOR ´´INTOARCEREA BARBARILOR´´ SI ´´ VINO IN ROCHIA TA SIMPLA DE STAMBA¨ de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1440 din 10 decembri by http://confluente.ro/mihai_marin_1418220879.html [Corola-blog/BlogPost/363241_a_364570]
Corola-blog/BlogPost/363255_a_364584

bine, a făcut facultatea, e medic astăzi și nu a mai scris de atunci, din timpul școlii. Am mai aflat de o altă colegă, Îța Vainer, la fel, scria excelent jurnal, la 12-13 ani, ea a și debutat în Pagini Dunărene, aveam noi un Almanah când era Regiunea Galați, înainte de ’68, deci. A venit în țară acum un an sau doi și mi-a mărturisit că nu a mai scris. Cum a terminat liceul ea s-a desprins de pasiunea aceasta

INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA A III-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitorul_sterian_cornelia_viju_1386860763.html [Corola-blog/BlogPost/363255_a_364584]
oameni geniali care debutează de timpuriu, la 15-16 ani. Și eu am scris la vârsta asta, doar că eu nu mă gândeam atunci și la a publica scrierile. O poezie, Cântec la 19 ani, am publicat-o în aceste Pagini Dunărene, la rubrica tinerelor condeie. Pe mine și pe Gheorghe Lupașcu ne-au publicat în același timp, parcă. El semna atunci cu un pseudonim. Ei bine, acesta a fost momentul când mi-am văzut și eu numele tipărit. După aceea a

INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA A III-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitorul_sterian_cornelia_viju_1386860763.html [Corola-blog/BlogPost/363255_a_364584]
Corola-blog/BlogPost/343661_a_344990

Ediția nr. 1283 din 06 iulie 2014 Toate Articolele Autorului CU ȘI FĂRĂ TIMP DESPRE DUNĂRE Ca fiică a Dunării, simțeam la fel, când mergeam cu tata la pescuit, de pe vasul de fontă scufundat, Aloma, loc de joacă al copiilor dunăreni. Dunărea devenea „a noastră”, printr-o sfântă complicitate, pentru că ea ne dădea rodul său, peștele, racii, apa. Dar era și a altora și toți profitau de binefacerile ei. Pentru mine, Dunărea era echivalentă cu imensa câmpie aurie, cu rod răscopt

CU ŞI FĂRĂ TIMP DESPRE DUNĂRE. FRAGMENT DIN CARTEA: PRIVIND ÎNAPOI CU SPERANŢĂ by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1404629095.html [Corola-blog/BlogPost/343661_a_344990]