KorAP: Find »[drukola/base=duplicație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 >

106 matches

Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482

crossing-over-ului inegal a fost funcțional în geneza multiplelor segmente genice pentru regiunea variabilă ca și pentru regiunea constantă a imunoglobulinelor și însăși geneza genelor imunoglobulinice pornind dintr-o genă ancestrală de tipul β2-microglobulinei actuale a avut la bază evoluția prin duplicație genică. Or, se știe că, cel mai frecvent mecanism al duplicației genice este tocmai crossing-over-ul inegal. În acest caz nu ar mai fi necesară nici intervenția excluderii alelice. Întreaga această demonstrație, speculativă în esența ei, se dorește a reprezenta însă

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
regiunea variabilă ca și pentru regiunea constantă a imunoglobulinelor și însăși geneza genelor imunoglobulinice pornind dintr-o genă ancestrală de tipul β2-microglobulinei actuale a avut la bază evoluția prin duplicație genică. Or, se știe că, cel mai frecvent mecanism al duplicației genice este tocmai crossing-over-ul inegal. În acest caz nu ar mai fi necesară nici intervenția excluderii alelice. Întreaga această demonstrație, speculativă în esența ei, se dorește a reprezenta însă, dacă nu o ipoteză de lucru, cel puțin o argumentație pentru

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
la care apar astfel de componente ale sistemului imunitar. Ig M pare a fi prima clasă de imunoglobuline ce apare în filogenie, de la care au derivat celelalte tipuri. Imunoglobulinele reprezintă un exemplu clasic de evoluție a proteinelor ca urmare a duplicației genice, mecanism care a fost elucidat de Susumu Ohno, în celebra sa lucrare „Evolution by gene duplication” (1970). Se poate realiza o poliploidizare, ca urmare a unor dereglări meiotice care conduc la abolirea mecanismului de reducere a numărului de cromozomi

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
în urma unui eveniment de crossing-over inegal, urmare a împerecherii inexacte a cromozomilor omologi ai unui bivalent. Dacă evenimentul inițial de schimb neechivalent este recurent, atunci poate să apară un multiplu de copii ale uneia și aceleiași gene în același cromozom. Duplicația în tandem, datorată evenimentului primar de crossing-over inegal, determină alungirea catenei ADN cu un duplicat al genei, dispus în continuarea secvenței originale a acesteia. Crossing-overul inegal generează două cromatide de lungime inegală, una cu o genă sau doar cu o

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
secvență N -terminală aparține catenei δ, iar secvența C-terminală aparține catenei β. Evenimentul genetic care a condus la acest rezultat a implicat o deleție a unei părți a clusterului genic care codifică catenele globinice. La orice locus genic supus duplicației genice, individul biologic va avea patru copii genice, în loc de două și, dacă acestea prezintă variații structural-funcționale ele pot deveni patru alele distincte. Poliploidia este relativ comună la pești, dar este incompatibilă cu reproducerea la speciile la care s-au diferențiat

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
patru alele distincte. Poliploidia este relativ comună la pești, dar este incompatibilă cu reproducerea la speciile la care s-au diferențiat morfologic cromozomii de sex, întrucât, de regulă, indivizii cu configurații cromozomale XXXX, XXXY și XXYY sunt sterili. În cazul duplicației poliploide, genele setului cromozomal duplicat pot să sufere diferite mutații și astfel să servească pentru îndeplinirea unor funcții noi, dacă genele parentale continuă să îndeplinească în mod normal funcțiile lor obișnuite. Pentru genele duplicate se pot diferenția noi mecanisme de

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
continuă să îndeplinească în mod normal funcțiile lor obișnuite. Pentru genele duplicate se pot diferenția noi mecanisme de control, diferite de cele operante pentru genele parentale. Astfel, pot să apară în număr mare gene înrudite, dar care îndeplinesc funcții diferite. Duplicația genică în tandem implică dublarea parțială sau completă a unui anumit segment dintr-un cromozom. Rezultă astfel o genă care codifică pentru o catenă polipeptidică mai lungă decât cea parentală, sau poate rezulta duplicatul unei gene, care este perfect identic

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
apară fără a compromite funcția esențială a genei, ceea ce înseamnă mărirea cantității de material genetic, apariția genelor cu funcții noi, cu complexitate progresivă, conferind organismului și speciei din care acesta face parte perspective adaptative și de evoluție. Dificultățile evoluției prin duplicație genică sunt totuși legate de dozajul genic. Astfel, dacă a fost duplicată gena pentru doar una dintre cele două catene globinice (α și β), este dificil să se sintetizeze tetrameri hemoglobinici α2β2. Tot astfel, duplicația poate să nu includă porțiunea

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
de evoluție. Dificultățile evoluției prin duplicație genică sunt totuși legate de dozajul genic. Astfel, dacă a fost duplicată gena pentru doar una dintre cele două catene globinice (α și β), este dificil să se sintetizeze tetrameri hemoglobinici α2β2. Tot astfel, duplicația poate să nu includă porțiunea reglatoare a genei, ceea ce determină o sinteză necontrolată a produsului genic, iar dacă nu este inclusă secvența inițiatoare, sinteza acesteia este abolită în totalitate. Duplicația genică care conduce la geneza unui număr mare de secvențe

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
este dificil să se sintetizeze tetrameri hemoglobinici α2β2. Tot astfel, duplicația poate să nu includă porțiunea reglatoare a genei, ceea ce determină o sinteză necontrolată a produsului genic, iar dacă nu este inclusă secvența inițiatoare, sinteza acesteia este abolită în totalitate. Duplicația genică care conduce la geneza unui număr mare de secvențe omologe de ADN ce rămân strâns aliniate într-un același cromozom crește probabilitatea împerecherilor neomologe și a crosssing-over -elor inegale. Un astfel de caz se evidențiază pentru genele ribozomale la

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
de cistroni ribozomali, cu o mare variabilitate a numărului de gene purtate de fiecare ovocit, multe fiind mutante deficiente. Situația e tolerabilă la această broască cu „gheare” sud-africană, grație marii sale prolificități (Brown și David, 1968). Atât poliploidia cât și duplicația în tandem au operat în procesul de evoluție a imunoglobulinelor. Se afirmă că o catenă imunoglobulinică inițială a evoluat prin duplicația în tandem a unei gene care codifică pentru un singur domeniu. Una dintre copii s-a diversificat și specializat

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
tolerabilă la această broască cu „gheare” sud-africană, grație marii sale prolificități (Brown și David, 1968). Atât poliploidia cât și duplicația în tandem au operat în procesul de evoluție a imunoglobulinelor. Se afirmă că o catenă imunoglobulinică inițială a evoluat prin duplicația în tandem a unei gene care codifică pentru un singur domeniu. Una dintre copii s-a diversificat și specializat, putând să fie reduplicată pentru a codifica un alt domeniu. Întregul sistem pare să fi fost obiectul unei duplicații poliploide pentru

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
evoluat prin duplicația în tandem a unei gene care codifică pentru un singur domeniu. Una dintre copii s-a diversificat și specializat, putând să fie reduplicată pentru a codifica un alt domeniu. Întregul sistem pare să fi fost obiectul unei duplicații poliploide pentru a da naștere la clusterii genici precursori pentru catena grea și la genele pentru catenele ușoare k și λ, în cromozomi diferiți. Gena regiunii constante a catenei grele primordiale a evoluat în clasele actuale, prin multiple duplicații în

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
unei duplicații poliploide pentru a da naștere la clusterii genici precursori pentru catena grea și la genele pentru catenele ușoare k și λ, în cromozomi diferiți. Gena regiunii constante a catenei grele primordiale a evoluat în clasele actuale, prin multiple duplicații în tandem. β2-microglobulina, moleculă asociată moleculelor CMH clasa I, are omologie substanțială cu un domeniu imunoglobulinic (Cunnigham și colab., 1973). Probabil au avut loc cel puțin două evenimente de duplicație poliploidă care au generat trei clusteri genici pentru imunoglobuline și

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
catenei grele primordiale a evoluat în clasele actuale, prin multiple duplicații în tandem. β2-microglobulina, moleculă asociată moleculelor CMH clasa I, are omologie substanțială cu un domeniu imunoglobulinic (Cunnigham și colab., 1973). Probabil au avut loc cel puțin două evenimente de duplicație poliploidă care au generat trei clusteri genici pentru imunoglobuline și dacă ambele au implicat toți cromozomii, ar fi trebuit să fie patru clusteri genici. Este interesant de făcut speculația că β2-microglobulinia este un produs al cluster-ului genic „absent”. În ceea ce privește

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
unui singur domeniu din catena grea. Pierderea domeniului Cµ2 pare a fi generat catena γ, iar pierderea domeniului Cµ3 a generat catena α. Se admite că asemenea evenimente au fost ușor de realizat prin crossing-over inegal. Se pare că prin duplicația în tandem a catenei µ a fost generată catena ε. Numărul de subclase ale Ig G este variabil la diferitele specii analizate: patru la om, două la cobai și bovine și aparent una la iepure. Aceasta arată că numărul genelor

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
În cursul evoluției, gena primordială a fost în mod repetat duplicată, iar acumularea mutațiilor a condus la o diversificare progresivă a genelor cu secvențe omologe, determinând diferențele actuale în secvența de aminoacizi a domeniilor catenelor H și L. Dacă prima duplicație s-a realizat printr-o rearanjare structural-cromozomală complexă, duplicația ulterioară s- a produs mult mai ușor, prin crossing-over inegal, prin împerecherea greșită a structurilor omoloage, dar nu a genelor strâns lincate, ci a secvențelor omoloage ce codifică regiunile constante ale

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
repetat duplicată, iar acumularea mutațiilor a condus la o diversificare progresivă a genelor cu secvențe omologe, determinând diferențele actuale în secvența de aminoacizi a domeniilor catenelor H și L. Dacă prima duplicație s-a realizat printr-o rearanjare structural-cromozomală complexă, duplicația ulterioară s- a produs mult mai ușor, prin crossing-over inegal, prin împerecherea greșită a structurilor omoloage, dar nu a genelor strâns lincate, ci a secvențelor omoloage ce codifică regiunile constante ale catenelor H. Etape ulterioare de duplicație și rearanjare cromozomală

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
rearanjare structural-cromozomală complexă, duplicația ulterioară s- a produs mult mai ușor, prin crossing-over inegal, prin împerecherea greșită a structurilor omoloage, dar nu a genelor strâns lincate, ci a secvențelor omoloage ce codifică regiunile constante ale catenelor H. Etape ulterioare de duplicație și rearanjare cromozomală au condus la poziționarea actuală a genelor pentru catenele H și L, care nu se află în sintenie (în același cromozom). Nici polimorfismul genetic al catenei L (sistemul Km) nu este lincat cu acela al catenei H

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
D sunt componente reactive ale sistemului complement. Sistemul este reglat și de alte componente care nu sunt arătate în figura 7.1. LIZA CELULARĂ Este tentant să se admită că atât calea „clasică”, cât și calea „alternativă ” au fost rezultatul duplicației poliploide, dar pare a fi improbabil din momentul descoperirii faptului că C2 și factorul B sunt lincați cu complexul major de histocompatibilitate și deci unul cu celălalt. De fapt, pare a fi mai probabil ca C2 și factorul B să

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
pare a fi improbabil din momentul descoperirii faptului că C2 și factorul B sunt lincați cu complexul major de histocompatibilitate și deci unul cu celălalt. De fapt, pare a fi mai probabil ca C2 și factorul B să reprezinte rezultatul duplicației genice în tandem, și acesta poate fi cazul și cu alte elemente ale complementului (C4, C3 și C5; C6 și C7). Diferențierea celulelor B virgine în celule B plasmatice sau în celule B cu memorie indusă de antigen, este însoțită

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
receptorii pentru limfokine și receptorii pentru factorii de creștere. Genele codificatoare pentru proteinele superfamiliei imunoglobulinelor sunt alcătuite dintr-un domeniu structural comun, aparținând de regulă unui singur exon, dar care poate fi repetat de mai multe ori, ceea ce sugerează rolul duplicației genice și al procesului de reunire exonică variantă (shuffling sau metisare exonică) în geneza mesagerilor sintetizați pe catena matriță a genelor pentru aceste proteine. Proteinele din această superfamilie conțin un domeniu structural comun care este prezentat în figura 8.2

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
sub forma cercurilor negre. Acest domeniu a fost identificat inițial în molecula imunoglobulinelor. Pe baza prezenței unui asemenea domeniu structural comun în molecula proteinelor din superfamilia imunoglobulinelor s-a dedus că genele care codifică pentru asemenea proteine au derivat prin duplicație genică dintr-o genă ancestrală comună. Fiecare domeniu extracelular al catenei grele (α) a moleculei CMH clasa I are aproximativ 90 de aminoacizi și este codificat de exoni separați. Primul exon codifică pentru o secvență semnal care este clivată din

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
este glicozilată. Atât domeniul α3 al catenei grele a antigenelor CMH clasa I, cât și β2-microglobulina prezintă omologie de secvență cu domeniile regiunii constante a moleculelor imunoglobulinice. Pe baza acestei omologii s-a dedus originea comună a acestor molecule prin duplicație genică și diferențiere ulterioară care a asigurat derivarea funcției de anticorp dintr-o funcție primară de antigen (Ohno, 1970). Moleculele CMH clasa I sunt proteine care reprezintă antigene de histocompatibilitate sau antigene de transplant, fiind prezente pe suprafața celulelor somatice

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
regiunea CMH clasa II au fost constatate diferențe în conținutul de ADN între haplotipurile dintre genele DRA și DQA1. În regiunea CMH clasa III, numărul de exemplare ale genei C4 și ale genelor flancatoare CYP21 este variabil datorită delețiilor și duplicațiilor între 1 și 4. Dimensiunea genelor C4 este variabilă prin variația în lungime a intronului 9: în genele mai lungi, acesta are 6,5 kb lungime, pe când în cele scurte, el are 0,35 kb lungime. Diferențe în conținutul de

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]