36 matches
-
moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. N. Spătarul Milescu nr. 21, bl. 2, ap. 8. (3.071/2004) 74. Condorachi Igor, fiul lui Gheorghe și Elena (fiica lui Chimacovschi Dumitru, născut la 26.09.1937 în localitatea Duruitoarea Nouă), născut la data de 18 mai 1986 în localitatea Criuleni, raionul Criuleni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Taraclia de Salcie, raionul Cahul. (3.083/2006) 75. Condrea Ivan, fiul lui Gheorghe (născut la 28.04
ORDIN nr. 1.635/C din 12 iunie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212607_a_213936]
-
Bojila și Frumușelele) și din comuna Păușești (satul Frumușelele). Anuarul Socec din 1925 consemnează apariția comunei Mădârjac în plasa Bahlui a județului Iași, comuna având 1052 de locuitori în satele Bojila, Frumușelele-Popești, Frumușelele, Mădârjac și în cătunele Dealu Mare și Duruitoarea. În 1931, comuna avea în compunere satele Bojila, Frumușelele, Frumușica și Mădârjac. În 1950, comuna a fost transferată raionului Târgu Frumos și apoi (după 1956) raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, comuna a revenit la județul Iași, reînființat, tot
Comuna Mădârjac, Iași () [Corola-website/Science/301290_a_302619]
-
se ramifică șoseaua județeană DJ155F, care deservește exclusiv comuna Ceahlău. În comuna Ceahlău se află două arii protejate, ambele incluse în Parcul Național Ceahlău: rezervația științifică Polița cu Crini (unde este protejată o specie de zadă) și rezervația peisagistică Cascada Duruitoarea. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ceahlău se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,56%). Pentru 3,12% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Comuna Ceahlău, Neamț () [Corola-website/Science/301626_a_302955]
-
ascunse de vegetația bogată a luncii râului se ivesc prin verdeață, pereții albi sau acoperișurile multicolore ale căsuțelor de basm ale Oroftienei. Dinspre sud, prin văi ascunse de pădure, se strecoară doi afluenți timizi: Poiana (Valea Lingurari sau Pelihaciu) și Duruitoarea care se înfurie doar când precipitațiile depășesc limitele normale. Spre sud, pe distanță de 3-4 km se aliniază în șirururi aproape paralele spinări de “cueste” și văi, parțial împădurite, ce coboară lin până dispar în fața albiei Bașeului superior care secționează
Comuna Suharău, Botoșani () [Corola-website/Science/300924_a_302253]
-
Ceahlău. Pustnicii au trăit în grote, nevoindu-se în aceste locuri vitrege. În anumite perioade călugării au înființat schituri care au ars sau au fost acoperite de avalanșe. Mănăstirea Durău este situată la o distanță de 5 km de Cascada Duruitoarea, de la care și-a luat numele. Existența unui schit de maici la poalele Ceahlăului datează încă de la anul 1600, el fiind condus într-o vreme de maica Mariana, fiică de voievod moldovean și nepoata domnitorului Vasile Lupu. Prima atestare documentară
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
schitul Durău. Liniștea este străpunsă de sunetul toacei. Grupul din care făcea parte scriitorul urcă pe munte de pe cărarea ce ducea din poiana schitului. De pe Curmătura Arșiții scriitorul vede schitul Durău "„cuibărit ca în fundul unei prăpăstii”". Drumeții coboară de la Cascada Duruitoarea pe albia răului și sosește la Durău pe când se înnopta, iar lumea începuse a se neliniști de întârzierea lor.
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
pictați fiind cea de la Cuciulat, pe valea Someșului, pe unul dintre pereți fiind reprezentate un cal și o felină. Au fost descoperite și podoabe-scoici marine, dinți de animale sălbatice, amulete din piatră și os găsite la Lapoș, Mitoc, Brînzeni, grota Duruitoarea Veche din Duruitoarea și Cosăuți, ce reprezintă mărturii ale unor credințe religioase. La Anina, în Peștera cu Oase, a fost descoperite cele mai vechi oseminte umane din specia homo sapiens sapiens din Europa, Ion de la Anina, ale căror resturi de
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
de la Cuciulat, pe valea Someșului, pe unul dintre pereți fiind reprezentate un cal și o felină. Au fost descoperite și podoabe-scoici marine, dinți de animale sălbatice, amulete din piatră și os găsite la Lapoș, Mitoc, Brînzeni, grota Duruitoarea Veche din Duruitoarea și Cosăuți, ce reprezintă mărturii ale unor credințe religioase. La Anina, în Peștera cu Oase, a fost descoperite cele mai vechi oseminte umane din specia homo sapiens sapiens din Europa, Ion de la Anina, ale căror resturi de mandibulă datează de
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
arealul Carpaților Orientali și localizat la nivelul zonei centrale, acesta ocupă o suprafață de 8.396 hectare (formată din conglomerate dure a Masivului Ceahlău) și include ariile protejate Polița cu Crini (rezervație naturală de tip științific și botanic) și Cascada Duruitoarea (monument al naturii). Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate ("Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)", "Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)", "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)", "Păduri
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
și Bicaz. Bistricioara adună apele de pe versantul nord-vestic (pârâul Pintic) iar Bicazul pe cele de pe versantul estic (Chișirig , Neagra și Bistra). Pârâul Rupturi, alături de Bistrele Mare și Mică sunt cele mai atractive pentru turiști, Rupturi formând cascada în două trepte Duruitoarea cu o cădere de 30 m iar Bistrele formând chei și cascade mai greu accesibile însă. Rețeaua hidrografică este radiară și relativ densă iar lungimea totală este de 200km. Datorită petrografiei, pâraiele sunt alimentate de pânzele subterane aflate la baza
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
Masivului Ceahlău, vulnerabilitatea ecosistemului montan și frumusețea peisajelor au determinat declararea în acest spațiu muntos a "Parcului Național Ceahlău", cu o suprafață de 7742 ha. În cadrul acestuia sunt incluse ca arii naturale protejate: Rezervația "Polița cu Crini" (370 ha), Cascada Duruitoarea (1 ha) și s-a creat o zonă de cercetare științifică, cu o suprafață de 5830 ha, cuprinsă între Complexul Lespezi, Piciorul Șchiop și Scaunele Zeilor - Ocolașul Mare, la sud. Baba Dochia care a avut un fiu, pe numele său
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]