164 matches
-
februarie 1920, Alexandu Xenopol, “fiul străinului”, după cum mărturisea în Istoria ideilor Mele, se stingea din viață, în vârstă de 73 de ani, la București, în ziua în care Parlamentul îi vota o pensie viageră de 1000 lei lunar. În ceasul durut al înmormântării sale, fostul său elev, Nicolae Iorga, spunea despre Xenopol că acesta nu era numai învățatul român care făcea cinste patriei sale, dar și "un sol statornic și totdeauna bine primit al drepturilor noastre naționale".. La 8 decembrie 1920
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (A. D. XENOPOL) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367239_a_368568]
-
piept îmi arde, Ardă până-n veșnicie! Unde-i ardere-i lumină! Tot mai singură pe cale Vâlva băilor suspină, Din adâncurile goale: „Unde sunteți, moții mei?” Tulnică din stâncă-n stâncă Sus prin Apusenii grei De-o neliniște nătângă... Parc'aud durute cară Cum vin de pe alt târâm- Sunt bolnav de tine, Țară Și așa o să rămân! Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Sunt bolnav de tine, țară... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1908, Anul VI, 22 martie 2016. Drepturi
SUNT BOLNAV DE TINE, ȚARĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363731_a_365060]
-
nestins mă știu, străinul mirosind a poezie, eu nu doresc să fiu o umbră fără zile, e moartă o umbră, porturi fără zare... Întâmplător sau nu cartea cuprinde 33 de poeme! Aș îndrăzni să spun, este o răstignire voită, niciodată durută, pe crucea poeziei, când putrezea vecia în ultimul ei ceas... Asemenea putreziri o să întâlniți mereu în această grădină, în care grădinarul și-a aruncat semințele într-un amurg putrezit... Ecou putrezit! Da! Aceasta e spre o nouă trezire! Moartea fără
„POEME CU STATUI” – O CARTE PREZISĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349595_a_350924]
-
și lucrările publicate de invitata noastră Marina Angela Glodici. Domnia sa este autoarea a opt cărți, adică a șase volume de poezie (“Lacrimi stelare”, “ Nu mă opri”, “Amo Christum”, “Sărbători în sfințenie”, “Făclia de dor”, “Surâsul primăverii”) și a două romane (“Durutele iubiri” și Fericiri Pământene”)”, a subliniat prof. Izabella Krizsanoszki. Tinerii au dat dovadă de un interes sporit față de lucrările poetei, primind-o cu multă căldură și respect, apreciind deschiderea sufletească și modul comunicatic al acesteia. Răspunzând la întrebările puse de
PROFESORII ŞI ELEVII BĂIMĂRENI AU SĂRBĂTORIT “ZIUA INTERNAŢIONALĂ A POEZIEI” de MARINA GLODICI în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349138_a_350467]
-
TRUPUL DE PLĂCERI Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 309 din 05 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului iubire,-mi umpli trupul de plăceri tu clipei îi ești floare la ureche tu fericirii-i ești pereche si esti dușman durutelor tăceri. iubire,-mi curgi prin trup la fel ca apa vie licoarea ta curată mă îmbată mai feircit sunt cum n-am fost vreodată mai mult decât oricine ar putea să fie. frumoasă-mi ești mereu precum o vară și
IUBIRE-MI UMPLI TRUPUL DE PLĂCERI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348593_a_349922]
-
SE-NALȚĂ" - POEME OMAGIALE PENTRU GRIGORE VIERU, DIN CARTEA CU ACELAȘI TITLU -CEZARINĂ ADAMESCU Autor: Cezarină Adamescu Publicat în: Ediția nr. 376 din 11 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului BOCETUL NEAMULUI Neamul meu de pește Prut Blând că un surâs durut, Neamul meu de pește ape Mi l-am tras de ochi - aproape. Neamul meu de pește cer Îmi întinde lăicer, Îmi întinde punte lină Pe spinare de Lumină; Pe spinări de curcubeu Oropsitul, neamul meu. Neamul - că desprins din râma
POEME OMAGIALE PENTRU GRIGORE VIERU, DIN CARTEA CU ACELAŞI TITLU -CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361819_a_363148]
-
tău de nevisat , iubito, Ești basm sub un oblon de pleoape ... Sunt lacrima-ți de dor ce-ai risipit-o, Ești apa-mi vie înecată-n ape ... Sunt umbra ta din umbra ta, iubito, Ești zvonul unui zvon din răni durute ... Sunt fericirea ce ai chinuit-o, Ești opiumul durerilor trecute. Frați români, vă invit, cu sufletul curat și cald, să vă alăturați marelui mostru proiect liric RUGĂ FĂRĂ SFÂRȘIT - CEL MAI LUNG POEM PENTRU CARTEA RECORDURILOR. Referință Bibliografică: Rugă fără
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT – CEL MAI LUNG POEM COLECTIV PENTRU CARTEA RECORDURILOR A AJUNS LA 7000 DE STROFE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361818_a_363147]
-
o rapidă privire asupra titlurilor poeziilor sale, desprindem crezul ei de viață, un adevărat mănunchi de frumuseți și doruri, întoarcerea spre trăirile interioare, protest împotriva nedreptăților sociale, „Noi tot vom scrie ce ne stă în fire,/ Suntem plămada din destin durut" (Sufletul nostru nu-i de răstignit), dorința de împlinire prin iubire, dragostea de neam și țara „ Am așteptat de-a înflorit malinul", dorul de părinți și de casa părintească cuibărită în Ardealul încărcat de frumuseți, de istorie și de oameni
FĂRÂME DE AZIMĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364791_a_366120]
-
peste-ntinderi luciri de lună grele să țeasă-n canavauă un azi ce n-a fost ieri. Și eu sunt cer ca tine, pământ ce poartă-n sine izvorul unui munte și-un ciob albit de stea, mă doare iar durutul uitărilor din mine și iarna care urcă argint pe fruntea mea Mă plec cu gândul către lumina ce pogoară în strai de sărbătoarea de mână să mă ia și îmbătat de pura și alba ei candoare iar plec către tărâmul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
și-aruncă peste-ntinderi luciri de lună grelesă țeasă-n canavauă un azi ce n-a fost ieri.Și eu sunt cer ca tine, pământ ce poartă-n sineizvorul unui munte și-un ciob albit de stea,mă doare iar durutul uitărilor din mineși iarna care urcă argint pe fruntea meaMă plec cu gândul către lumina ce pogoarăîn strai de sărbătoarea de mână să mă iași îmbătat de pura și alba ei candoareiar plec către tărâmul de vise ce mă vreași
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
iar un strop de maghiară, de drag de Petöffi și Meliusz Jozsef, la un loc ... Azi, îmi doresc să fi știut araba, chineza, hindusa, ebraica ... Dulce neștiință, sfântă ignoranță ... Sunt bătrân!...” Taurul lui Falaris, mărturisește autorul, „este o carte trăită. Durută. E o parte din viața mea!” Cu Muzeul de păstrăvi - Scrisori din lazaret (2004) intrăm propriu-zis în a doua etapă a creației lui Theodor Răpan, „o carte stranie, mărturisitoare și alegorică, tipărită în numele credinței sale în poezie”. Acesta este momentul
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
cu har hrănește Lumina verbului sădit în gând! Cuvântul dat de mama mi-i avut, Avere-mi este și-o împart frățește: Pe cât a mea, pe-atâta peste Prut... Iar glasul din Cuvânt ne înflorește, Țâșnind din el suspinul cel durut, Acum, când Prutul curge-n românește. Referință Bibliografică: CUVÂNTUL / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1116, Anul IV, 20 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CUVÂNTUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361616_a_362945]
-
rămas... În îndoiala unui bocet de-abandon Mai țipă astăzi un ecou de-nmormântare Și nici o rugă nu se-aude în amvon Și-au năvălit necredincioșii în altare... Iubiri se-mbată pe la colțuri de paradă Își oblojesc aripi ascunse și durute Doar orbii, surzii rătăcind pe stradă Sunt fericiți în întrebările lor mute... Și eu ce să mai cânt o viață-aiurea Când vulturi hulpavi îmi pândesc cuvântul? O să-mi întreb, (de mă mai vrea pădurea) Să mă primească la pachet cu
APATICĂ DESFRUNZIRE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351828_a_353157]
-
al ei, Liana stă în România și, deopotrivă, în Israel. Albumul prin care mă plimb acum, spre a-i înțelege mai bine arta, deci și sufletul, îmi arată și niște poze care-mi vorbesc despre frumusețea ei fizică, pe când trăia durut și sensibil în Bucureștiul tinereții sale: o ființă absolut fermecătoare! Un astfel de om, cu astfel de priviri, cu un astfel de chip, nu putea deveni decât un mare artist. Așa s-a și desăvârșit acest om, pe nume Liana
TABLOURI PE UN GRUND DE SUFLET NOBIL de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352014_a_353343]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU POEZIEI Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 255 din 12 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU POEZIEI Lui Mircea Di nescu Suferință metafizica...poezia... duruta în os, în piele, în carne vârâta în ochi, în glezne, în coarne mai profund decât păcatul și nebunia - tangenta la punctul meu cardinal?! o, nu, perpendiculara pe piept, pururi înscrisă în cerc, ca un drept de existență în sistemul
ELOGIU POEZIEI de ION MARZAC în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352299_a_353628]
-
întristarea Suspinarea, -amarea. Să ne spui cuvântul Și despre avântul Nașterii, învierii Pe calea durerii. Haide să-nfrunzești, Flori albe-n ferești, Hai să ne cuprinzi Spațiul de sub grinzi. Și să ne deschizi Limpezi, mari oglinzi Hai să ne plivești Durutele vești. Să ne primenești Soarta cu povești, Regăsindu-ne, Odihnindu-ne, În dar albindu-ne Colindiță-n vârf de cetini Colindiță-n vârf de cetini, Brazi verzi îți sunt prietini, Colindița ce-o ascult Cu dor greu, și cu dor mult. Cetiniță
ADELINA IONESCU, COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351490_a_352819]
-
Ție, poate, dragi ... Măcar o țâră, să nu fim perfecți ... / Să nu fim drepți, cum morții sunt de drepți ... // Măcar atât cât carnea ne permite ... Noi n-am cerut-o ... cere ea, ispite ... // Și numai cei ce nu îi știu durutul, / Să fie fericiți ... măcar cu duhul ... Așa e, Doamne, noi suntem de carne ... / Altfel, am fi lumină, în lucarne ... Poate că nu avem nici-o ieșire ... / Suntem de carne și în mântuire ... Și poate-am vrut a fi de duh, anume
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
un așternut albit de-atâta brumă... romanța noastră a-nceput în dulcea toamnă aurie... îți amintești? ...parc-a fost ieri când ai cules cu buzele arzând din palma mea o lacrimă târzie și ai oprit furtuna ce biciuise lutul meu durut... se scutur' iarăși galbene gutui dar ce departe-mi ești... eu te visez cu mine visez că-mi spui așa ca-ntotdeauna că mă iubești de se-nfioară luna când șoaptele-ți fierbinți mă-nvăluie cu tine să cred că nu mă
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
-și plâng în pumni rugina Cum printre ramuri goale țipă ciuma Când noaptea-n dans de iele-și toarnă vina? Nu simți în tâmple șoapta clipei mute Închisă-n cerc de foc, arzând sentințe Cu tălpi de nori frizând scântei durute Și scăpărând nepământești dorințe? Când trup de vânt culca mătasea ierbii Îți amintești? - mai sângerau petunii Spre râu fugeau ca să se-adape cerbii Iar noi stăteam, cuminți, la sânul lunii Răceala-i stranie o simțeam dogoare Străini de temeri, ne
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
stinse Iubite, tu n-auzi cum strigă bruma? Limassol, Cipru 8 noiembrie 2012 E toamnă-n noi De rătăcești printre tăceri mocnite Și-ți lepezi gându-n vadul orei slute De-asculți în plânsul rozei arămite Romanța trist-a clipelor durute Ești rug aprins pe care ard speranțe Și-n palme porți timid cenuși de vise E toamnă-n noi și-atâtea discrepanțe Se-ascund în colbul filelor nescrise. Când treci hoinar, cu pașii grei de brumă Strivind sub tălpi covor
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
Cipru 21 noiembrie 2012 Când toamna frunza se preface-n liră Când toamna frunza se preface-n liră Prin codru vântul șuieră zănatic Din trupu-i arămit rupând sălbatic Și-n tâmpla-i tristă ploile se miră. Din tălpi de nori durute plânge cerul Pe sângerânde piscuri țipă bruma În vise-ngenunchează mândră, luna Și-un petec de senin ne e străjerul Cu colți de-argint înfipți în crizanteme. Pe strune reci îngân-o simfonie Copaci desculți și fără diademe Destin durut
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > RONDELUL CRUCII DE PIATRĂ Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 2122 din 22 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului La crucea de pe deal privesc tăcută, La piatra ce-a zidit lacrima grea Rostogolită pe obraz, durută, Din ochi, atunci când sufletul cerea. Cu gândul și privirea abătută La timpul ce-și înghite trecerea, La crucea de pe deal privesc tăcută, La piatra ce-a zidit lacrima grea. Piatra din deal, ce pare surdo-mută, Piatra de somn ascultă plângerea
RONDELUL CRUCII DE PIATRĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354943_a_356272]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > ÎN ULTIMUL MINUT Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 249 din 06 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului M-ai plămădit din trinitatea sfântă Iubire, trup și suflet...Dar nu pot Să mă desprind din lacrima durută Și rădăcinile să nu-mi mai scot Din lutul cel trudit de suferință M-ai modelat cu grație și har Și-ai săvârșit superba mea ființă În ultimul minut din calendar Din soare ai luat ce-a mai rămas După
ÎN ULTIMUL MINUT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356127_a_357456]
-
Mustrat-am mai ieri rătăcirea ‘cercând să îți șterg lacrima de vină nu este zidirea ci norul din inima ta. NU-I NIMENI gânduri rebele se risipesc printre stele și doruri mă-ncearcă în suflet... mărgele și clipe se duc durut și departe nu-i nimeni din lacrimi suflet s-adape.. e trista-nserarea și dulce plouă cu stele tăcut în noapte și-aproape ... nu-i nimeni din lacrimi suflet s-adape.. brațele-mi sunt aripi deschise ferestre zâmbind larg deschise
LACRIMI CORUPTE (POEME) de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368884_a_370213]
-
tăi și stejari-mi dobor, ca râne îmi fac deși tare mă dor. Mă simt vinovat fiindcă graiu-mi stâlcesc și apa mi-o vând și-n streini mă cerșesc, ca ce-a fost ieri al meu azi e doar un durut că... of, ce am fost și ce am avut... Și ranele-mi dor și obida mi-e grea și chiar de-o să mor asta e palmă mea ! Nu-i soarta de vină că în jur e viran, ca dat-am
~ OBIDĂ ~ de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368904_a_370233]