5,533 matches
-
Bi¬serica și tot harul Său“. A¬ceas¬ta înseamnă că Biserica este da¬rul prezenței Duhului și a în¬tre¬gii Treimi. Ea este toposul prin ex¬celență al prezenței și lu¬cră¬rii Duhului ca Duh al comuniunii. Ie¬rarhia și sinoadele Biseri¬cii sunt și ele daruri ale Du¬hu¬lui. Tot în Biserică sunt re¬văr¬sa¬te, pentru „tot omul ce vine în lume“, și alte daruri sfin¬te: Sfân-ta Scriptură și Sfânta Tra¬di¬ție
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465971215.html [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
-o așe', despletită, cu părul lung-lung tăciune și fața albă ca varul, cu ochii negri-negri, parcă-i ardeu în cap, nu alta, aș fi putut jura că-i știma apelor, ori una din ăli frumoase. Și frumόsă era, vede și ie bine în oglinda apii și-n ochii ficiorilor, duminica la joc. Da' mumă-sa era tăt cu ochii după ie și de multe ori o zis că, acu', dacă are fată de măritat, n-o da-o orișicui! Frumoasă îi
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Biciul_violeta_deminescu_1355849273.html [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
trăbuit, acu nu-i stăpână! Și nu-ndrăznea nici lu' mumă-sa să-i spună ceva. Și-o rămas. Mai mergea duminica la biserică, să așeza în jenunțî la icoana Mântuitorului pă cruce și plânge înfundat , că acuma știe și ie ce-o pătimit Isus. Măi îmi spune mie năcazu'ei, că n-ave cu cine altu' vorbi. El s-o-ntors după două zile, n-o zâs nimic, nu s-o rugat de iertare, doar s-o întunecat și mai mult. De
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Biciul_violeta_deminescu_1355849273.html [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
ca lucrurile să se facă numai și numai cum pretindea ea, iar dacă nu se-n¬tâm¬pla așa, lua foc, nu alta; atunci, bietul om își punea mâinile în cap și se căina cu amar: - Iii, al hăluia măi ie neamu’ ăsta ăl cornesc, cine hăla m-o fi pus să mă bag în iel? Apoi, ridicâdu-și brațul drept și apropi- indu-e amenințător de nevastă, îi striga cu voce tunătoare, de data asta, semn că era pe cale de a-și
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474632261.html [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
-o mut la spate, poate-așa oi tăcea șî tu odată. Șî la Bărnoaia să te duci tu, că ieu n-am încă chef, ai auzât, fă? Iar primită iești tu - nu ieu, ’tu-ț’ care-a făcut neam mu¬ie¬resc pă lumea asta, că mi s-a loat de tine, ca de mere acre! Sau, atunci când, cineva plecat demult din sat întreabă de altcineva trecut între timp la cele veșnice, răspunsul este de cele mai multe ori acesta: - Eheeei, maică, s-
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474632261.html [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
sînt alea pupici. Popice, domnule, fabrica ei avea o echipă de popice și atîta știa și ea să spună ... Într-o zi, beată moartă, s-a culcat pe la cinci după-amiază. Pe la șapte, sună telefonul și ea sare din pat. Cît ie șeasul? Aproape șapte! i-am zis. De șe m-ai lăsat să dorm? N-a mai așteptat să-i răspund, s-a dus în baie, s-a îmbrăcat, și-a luat poșeta și a plecat trîntind ușa, nervoasă. Peste vreo
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_12.html [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
Babace, că așa-i ziceam; era om cumsecade; pînă la urmă, mi-a părut rău de el, l-a băgat în mormînt înainte de vreme Jenica lui, dădea în el cu făcălețul ... Tulai, doamne, asta ie nebună, măi ... a crezut că ie dimineață și a plecat la servici ... Doamne, ce circ a făcut bețivana cînd s-a întors. Portarul n-a vrut s-o lase să intre. Nici dracu nu mai era în fabrică, dar ea, mahmură, nu înțelegea nimic și, crezînd
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_12.html [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
lui „a lectura”? De ce uneori evităm oripilați formele „asta”, „astea” și pronunțăm savant doar „aceasta”, „acestea”? Nu e nimic deplasat în a rosti și a scrie: „De ce ai spus asta?”. Alteori, se crede că forma verbală prescurtată „e” (pronunțată corect „ie”) ar fi dovadă de ignoranță. Destul de dese (cacofonie?) sunt și pronunțiile „el”, „ea”, „ei”, „ele”, în locul celor corecte: iel, ia, iei, iele. Din fericire, limba română „e la sine acasă o împărăteasă bogată”, cum spunea Eminescu. O bogăție care aduce
De ce nu este recomandat să corectăm exprimarea celorlalți by https://republica.ro/de-ce-nu-este-recomandat-sa-corectam-exprimarea-celorlalti [Corola-blog/BlogPost/338489_a_339818]
-
Mi-au pus ăștia ceva în bicicleta eliptică? M-am tâmpit? Mă frec la ochi tare. Pășesc strâmb și dau să mă proptesc cu nasul într-un coș de gunoi. “Haha, e ăla cu Steaua”, îmi zic amuzată. Ăla era. “(&IE Steaua!”, citesc, cu ochii bulbucați. Poftiiiim? Mda... E clar, e ceva în neregulă cu mine, am luat-o razna. Lasă, că măcar scrie de bine pe blocul ăla de lângă al meu și o să-mi repar feng-shui-ul. “Moarte țiganilor!”, mai apuc
Mariana SUPERGIRL, care nu există by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20739_a_22064]
-
la cunoscutul ziar New York Times a publicat o carte ce a făcut vâlvă la nivel internațional. INTELIGENȚA EMOȚIONALA (IE) este aptitudinea de a ști să recunoști, să analizezi și să stăpânești emoțiile tale, dar și a celor din jur. Desigur IE cuprinde și empatia, dar o include conștient în luarea unor decizii, în stabilirea unor relații sociale. Astfel, cunoscând emoțiile celor din jur, controlându-ți propriile emoții (mimând unele manifestări), poți obține o promovare profesională, o legătură sentimentală pînă la reușită
EMOȚII, EMPATIE ȘI INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1496393204.html [Corola-blog/BlogPost/380099_a_381428]
-
stabilirea unor relații sociale. Astfel, cunoscând emoțiile celor din jur, controlându-ți propriile emoții (mimând unele manifestări), poți obține o promovare profesională, o legătură sentimentală pînă la reușită în viață. O persoană inteligentă (coeficient IQ ridicat) poate avea un coeficient IE mic, dar să nu reușească în viață sau în stabilirea de relații sociale folositoare. După cum a arătat Goleman (în cartea tradusă și în limba română) prin multe exemple,actorii-staruri, politicienii, persoanele cu impact public au IE desvoltată, iar IQ variabil
EMOȚII, EMPATIE ȘI INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1496393204.html [Corola-blog/BlogPost/380099_a_381428]
-
IE crescut) sunt simpatice, amabile, au charismă, îți insulfă încredere. Noi am mai adăoga categoria excrocilor, dar și a lingușitorilor, turnătorilor, care se gudură pe lîngă șefi, îi lingușesc, dar la o cotitură...îi pot lovi. Desigur, în domeniul politic, IE este condiția de bază. După Goleman, o persoană cu IE ridicat gândește mai rapid, fără pauze și obține percepții (impresii) rapide în dauna preciziei. In toate limbile există expresia PRIMA IMPRESIE despre cineva la primul contact. Se dă vina pe
EMOȚII, EMPATIE ȘI INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1496393204.html [Corola-blog/BlogPost/380099_a_381428]
-
cortex (cap). De aici și sintagma universală ....mi-am pierdut capul și am acționat greșit ! Astfel, devine evident de ce ați folosi corect IE nu este la îndemâna tuturor. Capacitatea de a poseda IE eficientă este parțial înăscută, dar și învățată/exersată. IE cuprinde elemente de voință, memorie, empatie și imaginație. Inteligența emoțională este necesară profeților, poeților, preoților, actorilor și desigur politicienilor. Mai mult, IE este prezentă în multe visuri, mituri și basme, calomnii și chiar halucinații. Referință Bibliografică: EMOȚII, EMPATIE ȘI INTELIGENȚA
EMOȚII, EMPATIE ȘI INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1496393204.html [Corola-blog/BlogPost/380099_a_381428]
-
IE nu este la îndemâna tuturor. Capacitatea de a poseda IE eficientă este parțial înăscută, dar și învățată/exersată. IE cuprinde elemente de voință, memorie, empatie și imaginație. Inteligența emoțională este necesară profeților, poeților, preoților, actorilor și desigur politicienilor. Mai mult, IE este prezentă în multe visuri, mituri și basme, calomnii și chiar halucinații. Referință Bibliografică: EMOȚII, EMPATIE ȘI INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ / Radu Olinescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2345, Anul VII, 02 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Radu Olinescu
EMOȚII, EMPATIE ȘI INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1496393204.html [Corola-blog/BlogPost/380099_a_381428]
-
poate fi comparat și cu rushshu „roșu” în akadiană, asiro babiloniana, de unde lat. russus, roj „astru diurn” în kurdă, roch în baluchi cu j, ch>sh. Cf. kurush „că soarele” în persana. Rom. roșu nu provine din roseus, nici din ie *reudh ci din denumiri ale astrului zilei el este înrudit cu vorba latină, cu ruja, rugina, rouge. Deal se spune ca e slav din delu „parte”. Este autohton cf. ie*dhel “a crește” > a se înalță”, dala în chineză, del
ORIGINEA LIMBAJULUI SI ETIMOLOGIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1405325538.html [Corola-blog/BlogPost/349244_a_350573]
-
în persana. Rom. roșu nu provine din roseus, nici din ie *reudh ci din denumiri ale astrului zilei el este înrudit cu vorba latină, cu ruja, rugina, rouge. Deal se spune ca e slav din delu „parte”. Este autohton cf. ie*dhel “a crește” > a se înalță”, dala în chineză, del, dele „înălțime” în tunguso-manciuriană, semitic țel „deal”. Tot autohtone dacice sunt și coasă, învârți etc.explicate curent prin slavă. Casă dedus din lat. casă, care are origine necunoscută, e cuvânt
ORIGINEA LIMBAJULUI SI ETIMOLOGIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1405325538.html [Corola-blog/BlogPost/349244_a_350573]
-
când umblă ăia cu păroasele alea cocoșate și cu ciomege în mâini ca să nu-i mănânce crocodilii. Banu-i bă, totul, degeaba mănâncă căcat toate sărăciile că cultură, că creativitate, că credință, vrăjealăăăă, banu-i și raiul atunci când îl ai, da’ ie și iadul când nu, așa că, flit, cu tromboanele popilor ș-ale intelectualilor, astea-i doar păntru amărășteni, nu păntru noi, care avem sânge-n venă și idei dă afaceri! Singuru’ și adevăratu’ Dumnezeu e ăsta bă, mai exclamă superiorul Bobby
UN ET PRINTRE CORPORATIŞTI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420306152.html [Corola-blog/BlogPost/357820_a_359149]
-
trageți, sunt român, mă predau! Doi soldați români din Armata de Nord l-au escortat până în fața căpitanului lor. Unul dintre ei, un loviștean, spuse luând poziția regulamentară: - Să trăiț’, do’n căpitan! Uitaț’, am prins un inamic, zâce că ie roman, da’ ieu zâc să nu-l credeț’, o fi vr’un șpion, că tomnai d-aia vorbește el românește! Căpitanul, un bărbat bine făcut, puțin mai în vârstă decât prizonierul din fața lui, de loc din Călimăneștii Vâlcii, glumi cu
PE CINE NU LAȘI SĂ MOARĂ...* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1472070744.html [Corola-blog/BlogPost/366402_a_367731]
-
sans aucune envie destructrice. Femelista Angelei este o femeie bărbata, o proiecție demnă, ideală ! Poeta sculptează patetic în abanos figuri ale durerii, ale memoriei, La vieille femme noire,/Toute de noir vêtue/Parle toute seule,/Verse depuis toujours/Dans l'eau salee/Une pluie/ensoleillee/De petales de maïs (Pluie de farine de maïs), Cette femme sèche ne se plaint /Jamais ... Elle se nourrit � peine/Courbee sur son tabouret trop baș“(La Veuve ) sau minimalist : Le grand homme tout de noir
ANGELA NACHE-MAMIER & „PRESQUE DEUX VIES EN UNE!” DE IOANA GEACĂR [IOANA DANA NICOLAE ] de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Angela_nache_mamier_presque_deux_vies_en_une_de_ioana_geacar_ioana_dana_nicolae_.html [Corola-blog/BlogPost/351172_a_352501]
-
Coolangatta, étaient capables de lutter face à Muntha, le monstre des Monts Bleus. Ceci était le secret qu'avait chuchoté Boorthana le poilu. L'aînée devait emporter un panier de bamal (terre des bois), la deuxième une cruche de badu (eau de source), la cadette un sachet de mil (graines), à l'imposant arbre nommé burumarri (eucalyptus). Tout cela va leș aider à vaincre le monstre, mais à une seule condition, qu'elles ne le regardent jamais dans leș yeux. Arrivant
AYEYE DAGUL ATYEYE de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ayeye_dagul_a_george_r_roca_1362996754.html [Corola-blog/BlogPost/342267_a_343596]
-
enfants échouent. Par contre, leș fillettes avaient la tête haute .pleines de courage dont elles avaient besoin pour sauver son peuple de tous leș problèmes causés par l'abominable Muntha. Consciencieuses, elles préparèrent leș trois choses nécessaires, la terre, l'eau et leș graines, mais le deuxième jour, à l'aube, elles partirent sous la fraîcheur du matin. Elles passèrent de longues heures à marcher sous le torride soleil d'Australie. Affamées et mourantes de soif, aucune n'a pas touché
AYEYE DAGUL ATYEYE de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ayeye_dagul_a_george_r_roca_1362996754.html [Corola-blog/BlogPost/342267_a_343596]
-
réveillées par leș cris stridents du monstre affamé. Îl sortit de șa cachette et se prépara à aller vers le village manger quelques gens. Leș gamines se dirigèrent courageusement vers le monstre. Cabramatta lui jeta dessus la terre, Paramatta l'eau et Coolangatta leș graines d'eucalyptus. Tout à coup leș graines de burumarri germèrent et l'enveloppèrent rapidement de racines vigoureuses d'eucalyptus. En quelques minutes le colosse fut, presque entièrement, recouvert de végétation dont leș racines l'étouffèrent. Muntha
AYEYE DAGUL ATYEYE de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ayeye_dagul_a_george_r_roca_1362996754.html [Corola-blog/BlogPost/342267_a_343596]
-
Acasa > Poezie > Amprente > IA STRĂMOȘEASCĂ Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1646 din 04 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Am cusut pe ie macii toți în floare Spicele de grâu scăldate în soare, Hora bătrânească ce o știau moșii Dimineața pură când cântau cocoșii! Piscul unui munte albit de speranță, Dorul ce așteaptă, o mână pe clanță, Aripa de vultur și zboru' îndrăzneț
IA STRĂMOȘEASCĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1435986130.html [Corola-blog/BlogPost/384519_a_385848]
-
binele tuturor. Anul acesta am început un proiect similar și în județul Sălaj, unde, împreună cu Fundația Agapis, pe care soțul meu o păstorește de mai bine de 20 de ani și arhitectul Ioana Corduneanu, am avut Prima Tabără de cusut Ie din România, la care au participat copii din Basarabia și de pe Valea Barcăului. A fost un proiect destul de costisitor din punct de vedere financiar, însă am avut marea bucurie să îl putem susține exclusiv din vânzarea de tricouri Mândra Chic
Interviu cu Alina Zară-Prunean: Este nevoie ca elevii să învețe meserii adaptate vremurilor, să știe să lucreze cu mâinile, să facă sport by https://republica.ro/interviu-cu-alina-zara-prunean-este-nevoie-ca-elevii-sa-invete-meserii-adaptate-vremurilor-sa-stie-sa [Corola-blog/BlogPost/338551_a_339880]
-
galben, laibăr vechi de peste 100 de ani, poale cu cipcă, cu broderie manuală, păsturi (șorțuri) negre, brodate cu fir negru de mătase și ciucuri de mătase. Anca Dobrican a îmbrăcat un costum specific localității Șișești, Maramureș, format din: năframă roșie, ie veche de peste 80 de ani, țesută în război, colțunași din ciur, zadie țesută în război, veche de peste 120 de ani, cu motive florale roșii și negre, poale cu dantelă din ciur. Buda Alexandra Mădălina a prezentat costum specific satului Mânău
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]