46 matches
-
multele mișcări și grupuri din sânul iudaismului din această perioadă și de promptitudinea cu care evreii erau gata să pună mâna pe arme ca să-și apere credința și ca să înfrunte martiriul. În fine, să ne gândim la farmecul pe care ebraismul îl exercita asupra multor păgâni, fiind urmat de sute, dacă nu chiar mii de prozeliți. b) Dacă facem abstracție de grupurile, de tipul celor de la Qumran, care au fost într-un mod special rigide, trebuie să ne amintim că evreul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
tradiție a apărut în sânul iudaismului alexandrin în care mulți iudei, în special prozeliți, nu cunoșteau suficient de bine limbile ebraică și aramaică. Aici a lucrat și filosoful evreu Filon din Alexandria. b) În patria mamă, după dezastrul primei răscoale, ebraismul a a reușit cu succes să se redreseze, favorizat și de romani care aveau tot interesul unei împăcări, chiar dacă uneori au emanat legi care lezau grav drepturile tradiționale, ca de exemplu interdicția circumciderii. Rabi Johanan ben Zakai (Maier 1972, 10
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
care multe învățături se transmiteau oral, risca să se stingă odată cu moartea sau vinderea în sclavie a multora dintre mesagerii săi. Apare astfel ceea ce putem numi drept „iudaismul normativ” sau „ortodox” care se va deosebi de toate celelalte mișcări din cadrul ebraismului și în special de biserica creștină ce se năștea. Johanan a reușit să reconstituie Sinedriul ca autoritate religioasă supremă, chiar dacă în foarte scurt timp a fost constrâns să se retragă pentru că era combătut de grupuri influente. Odată cu încetarea practicii cultului
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
drept centru al vieții liturgice al cărui cult, lipsit de sacrificii, era prin urmare total diferit, constând esențial în lecturi și meditații biblice, rugăciuni, cântări și studiu. Liturgia, diferită în funcție de regiuni, a fost unificată cu acest scop. 18.2. Continuitatea ebraismului După reprimarea revoltei lui Bar Kockbah, pentru că evreilor le-a fost interzis să locuiască în diferite regiuni ale Țării Sfinte, în special în Ierusalim, toată existența iudaismului era pusă din nou la încercare. O altă gravă lovitură a fost aplicată
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
După reprimarea revoltei lui Bar Kockbah, pentru că evreilor le-a fost interzis să locuiască în diferite regiuni ale Țării Sfinte, în special în Ierusalim, toată existența iudaismului era pusă din nou la încercare. O altă gravă lovitură a fost aplicată ebraismului atunci când romanii l-au torturat pe venerabilul Rabbi Aqiba, unul dintre giganții săi prin spiritualitate și doctrină. Mult mai târziu, iudaismul palestinian a produs ediția pe care o putem numi textus receptus a Bibliei sau textul „masoretic” („tradițional”) și un
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
și doctrină. Mult mai târziu, iudaismul palestinian a produs ediția pe care o putem numi textus receptus a Bibliei sau textul „masoretic” („tradițional”) și un Talmud, cel „palestinian”, care s-a bucurat de o autoritate mai mică decât cel babilonian. Ebraismul a reușit astfel să se ridice din nou și să-și continue viața până în zilele noastre, prin diasporele din lumea întreagă, fără să abandoneze niciodată total legătura cu patria mamă. Rareori a avut condiții favorabile, în special în domeniul intelectual
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
vol. II/2, n.3.1; Keel, Uehlinger, 1992, pp. 385-389). Excursus 1 Dezvoltarea monoteismului Termenul „monoteism”, intrat de mult în vocabularul obișnuit al limbilor europene, se referă la dogma existenței unui unic Dumnezeu, proprie celor trei mari religii actuale: ebraismul, creștinismul și islamul. Monoteismul se opune politeismului, adică credinței în existența mai multor divinități, deseori constituite organic într-un panteon. Știința modernă a istoriei religiilor a inventat o serie de alți termeni intermediari care, pentru a spune așa, descriu situații
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
de cult Yahwismul corelează ideea monoteismului religios (cf. Excursus 1) cu interdicția creării reprezentărilor de cult (Ex 30,3-5; Dt 5,6-9). Dintotdeauna, aceste două porunci au fost considerate un fenomen tipic religiei ebraice, producând efecte însemnate nu numai în ebraism, ci și în islam și, în parte, și în creștinism. Unanimitatea acestei evaluări cade odată cu delimitarea sensului precis pe care îl are interzicerea reprezentărilor de cult în textul biblic și după determinarea perioadei istorice în timpul căreia s-a afirmat aniconismul
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
ca o regiune locuită de divinități sau ca un loc cu reguli proprii independente de suveranitatea universală a lui Yhwh. Fenomenul demitologizării a avut loc pentru că aceste concepții, admițând că existau din vremuri străvechi, nu mai puteau fi acceptate de ebraismul mai recent. Din acest motiv, unii autori consideră că concepția ebraică despre lumea morților în epoca monarhică nu poate fi descrisă fără a o compara cu concepțiile popoarelor vecine (cf. Podella, 1987). Biblia utilizează mai mulți termeni pentru a indica
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Elefantina din Egipt de la care ne-au rămas numeroase papirusuri din epoca persană. Epoca neo-babiloniană este astfel o perioadă istorică în care a început răspândirea (diaspora) poporului evreu în afara regiunii palestiniene și în care s-au dezvoltat diferite „tipuri” de ebraism antic, nu neapărat identice între ele. Experiența exilului: continuitate și schimbare Dispărând regatul, drept consecință, religia oficială practicată l-a palat și-a pierdut caracterul uniform; este probabil, așadar, ca în această perioadă religia ebraică să fi fost mai ușor
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
fundamentale ale căsătoriei, nu putem vorbi de misoginia Părinților fără a folosi nuanțe. Ar fi nedrept să-i judecăm plecând de la concepțiile noastre actuale. Într-adevăr, literatura patristică, pe urmele Noului Testament, manifestă un progres net față de practicile juridice ale ebraismului și ale dreptului roman. 10. Mentalitatea populară era în favoarea unei noi căsătorii după divorț Pentru a demonstra acest lucru sunt citate aventurile conjugale ale unei dame din aristocrația romană, Fabiola, povestite de Ieronim, în Scrisoarea către Oceanus (Epistola 77); dar
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
toată istoria lui Dumnezeu cu oamenii. Numele pe care Dumnezeu l-a revelat poporului său este YHWH, eu sunt cel care sunt (cf. Ex 3,14). Aceasta înseamnă: «Sunt mereu aici (pentru voi)». Înțelegerea greșită a martorilor lui Iehova În ebraismul târziu (în jurul anului 200 d.C.) s-a impus concepția conform căreia teama în fața numelui este îndepărtată cel mai bine dacă nu este pronunțat. În schimb, în locul lui se spunea: «Adonai», Doamne. Pentru a nu fi uitată înlocuirea, se scriau vocalele
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
împotriva acelui om, nebăgându-l în seamă pe Tommaso și pe oaspetele său: Vezi, fra' Giuliano? Omul acela cu barbă de rabin este persoana care cândva s-a convertit la catolicism, dar apoi s-a întors la vechea sa credință, ebraismul. Nu prea e cuviincios a i se permite intrarea într-un loc sfânt și a sta de vorbă cu un confrate al nostru. Fra' Rocco, șarpele deosebit de precaut, cum eram poreclit, n-a reușit să se abțină. Prezența lui Abraham
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
forma), stadiul suprem din eide (formele) stabilite de Platon. Cu bunăvoință, Soarele poate fi considerat cel mult un simbol al „formei” supreme. * Între acest dialog compus de Plutarh și unele Învățături similare din Orientul Apropiat, provenite Îndeosebi din mazdeism și ebraism, s-au făcut comparații speculative. Acest dialog, ca și celelalte două dialoguri pythice care urmează se Încheie fără să se ajungă la un consens asupra temelor propuse. De reținut că În discuțiile purtate lumea zeilor olimpici este ca și inexistentă
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
de creștini, de diversitatea radicală a creștinismului de iudaism, spre deosebire de adevărata fractură ireversibilă din timpul dinastiei Antoninilor (96-192) exprimată prin definitiva sufocare a răscoalei iudaice (135 p.Chr) conduse de Bar Kokheba autoproclamat Mesia în 132. Începând cu această dată, ebraismul a supraviețuit în mod esențial prin prozelitismul diasporei, în timp ce bisericile iudeo-creștine se îndreptau spre pierderea identității lor, până la a deveni secte tot mai mult închise și excluse de comunitate. În același timp, persecuțiile suferite de creștini în timpul domniei lui Nero
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
I, Theodosius I și Honorius care i-au alungat pe falșii creștini și pe eretici. Așadar, în acțiunea sa contra creștinilor, Nero trebuie să fi avut în principal același obiectiv. Nero a primit primele informații despre creștinism, alături de cele despre ebraism, din partea soției sale Sabina Popeea, cunoscută la rândul ei pentru simpatiile sale față de religia lui Moise. Ulterior, participând la primul proces referitor la conflictul iscat în Iudeea, între iudei și creștini, Nero află personal din gura lui Paul și a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
profetul lui Dumnezeu omnipotens și omnisciens, profetul lui Allah, va părăsi această lume din care izgonise duhurile satanice, credea el. Pe parcurs, adeverindu-se că acestea mai sunt, arabii au făcut loc creștinismului iubitor de oameni, adevăr și frumos, și ebraismului inteligent, tradiționalist și căutător de certitudini. Coranul, Noul Testament, Talmudul și Cora s-au întâlnit pe niște fapte, sursă comună ale Vechiului Testament, monoteismul. Dar unitatea nu s-a putut realiza din cauza atâtor specificități care-i separă, uneori distanțându-i războinic
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
generalului Franco, îl vom regăsi la Berlin încercînd să tîrguie cu puterea hitleristă susținerea acesteia de către IRA, în schimbul unei promisiuni de reunificare a națiunii etnice irlandeze după terminarea războiului. Ar mai fi de amintit motivele diverse care au inspirat renașterea ebraismului ca vector al culturii pro-fane în comunitățile din Germania către 1780, sub impulsul lui Moses Mendelssohn, al lui Naphtali Wessly și al mișcării nu-mite Haskala, apoi recrearea ebraicii ca limbă de comunicare curentă în Palestina, grație eforturilor lui Eliezer Ben
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
fascinația lui Eliade pentru iudaism; evoluția ideilor sale asupra chestiunii; unde s-a înșelat Eliade și de ce: influența lui Scholem; un hegelianism invers; izvoarele gândirii lui Eliade; studiul iudaismului vs. lozincile legionare; Cioran; problema lui Eliade: duplicitatea; Arnaldo Momigliano și ebraismul elenistic; „dosarul” Momigliano; Eliade: presupusa continuitate antisemită între legionarism și operă; viziunea simplistă asupra lui Eliade; o înțelegere mai complexă; Grupul Eranos, influența lui Scholem asupra lui Eliade în problema Cabalei; cota lui Eliade astăzi; Culianu și Eliade; declinul influenței
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Momigliano XE "Momigliano, Arnoldo" este, pe scurt, un exemplu de susținător al iudaismului cerebral: un istoric care știa destul de bine limba ebraică și tradiția ebraică. Dacă îl întrebai pe el ce este iudaismul, îți răspundea ca Eliade XE "Eliade, Mircea" : ebraismul, transcendentul etc. S.A.: Da, ca și Eliade XE "Eliade, Mircea" , avea viziunea unui iudaism elenistic, care cunoscuse mutația declanșată de raționalismul elin. M.I.: Sigur că da. Așa că Momigliano XE "Momigliano, Arnoldo" e și el un caz special. Citesc mult pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
secole după Marea Schismă. Se va ajunge la forme variate de idolatrie, prin mariolatrie, cultul moaștelor, cultul pluralizat al virtuților sacre, care, în timp, dau credinței − și venerării, până la urmă −, un caracter mai degrabă "politeist", în comparație cu monoteismul rigid derivat din ebraism și din filosofia platoniciană. Totodată, această viziune va genera o pluralitate de teme și motive iconografice, care au dus în occident la transformarea totală a canonului bizantin într-o artă religioasă dinamică, "umanizată", creatoare; implicit, a dus la mutații majore
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]