39 matches
-
a hermionilor sau arimilor din Germania (Melo, Descr. Orb. III, 3; Pliniu, lib. IV. 28). După o tradiție culeasă de Herodot, sciții erau înrudiți îndeaproape cu geții, iar Scythes, vechiul reprezentant al poporului scit a fost fiul lui Hercule și Echidnei din țara arimilor, frate bun cu Agathyrsus, primul rege al agatârșilor de pe râul Maris-Mureș. Tot de la Herodot (lib. IV, 59) aflăm că la sciți Venus-Vinerea era venerată sub numele Artimpassa, Argimpassa, Aripassa forme ce derivă din forma mai veche Arimnassa
Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
XVIII: cioc de rață, ouă clocite, pui alăptați... Dar cum evoluția nu putea sta pe loc, i-a oferit ornitorincului și două oase marsupiale, chiar de n’avea ce face cu ele. Vechea reptilă se mai poate chema acum și echidnă, tot cu cioc și ouă clocite ca să aibă pe cine alăpta; dar solzii strămoșești n’au devenit păr, ci țepi. Dar și ariciul, cu mult mai evoluat, „știe“ asta. O evoluție lentă, tipică izolării, a născut marsupialele. Adică ce să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și alăptează În marsupiu, de fapt o nouă etapă În adaptarea aceluia de la viața intrauterină la cea independentă. Iată cine folosește premonitoriile oase ale ornitorincului... În acest progres, marsupialele devin din pașnice - de frică - ierbivore ori insectivore precum ornitorincul ori echidna, chiar carnivore precum lupul și dihorul, desigur marsupiali. Dar nu uită de insecte, precum cârtița, desigur marsupială. Și mai găsim un bursuc și chiar o veveriță, tot În izolata Australie. Diversitatea ce urma a fi atinsă de mamifere este astfel
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a topului, specia cu cel mai mare risc de dispariție este cocotierul de pădure din Madagascar. Potrivit informațiilor, pe insula Madagascar ar mai fi doar 10 cocotieri de pădure adulți. Locul secund în acest clasament este atribuit unei specii de echidne cu ciocul lung, cea mai mică (Zaglossus attenboroughi), descrisă pentru prima dată în 1960, răspândită în Papua Noua Guinee, numărul populației nefiind cunoscut. Locul al treilea este ocupat de o specie de pește (Valencia letourneuxi) întâlnită în apele Mării Mediteraneene din apropierea costelor
Topul celor mai amenințate specii din lume cu dispariția by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64172_a_65497]
-
Îl avea așa cum își dorise. Putea să-i facă ceai, putea chiar să întindă mâna peste canapea și să-i atingă umărul, iar el o tolera. Ideea o traumatiza. Se ridică și începu să se plimbe prin cameră. Inimaginabil: Toscana, echidne și fratele ei. Se uita la el așa cum stătea pe canapea, încruntându-se la mamiferele înapoiate - o parodie de entuziasm. —Uită-te și tu la chestia aia! A fost părăsită de evoluție. A fost lăsată în urmă. Asta-i cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Europa sînt niște lei decorativi, fără mister, placizi și sterpi, degenerați parcă prin grădini zoologice. Cel desenat pe vasele antice grecești pentru ars mirodenii pare și el un monstru epigonic, o corcitură arbitrară. Are figura unei femei, ca mama sa Echidna, aripi ca Harpele, trup de leu ca Himera și coadă de șarpe ca Typhon, rudele sale mitologice. Rostește vorbe obscure care nu pot fi Înțelese decît de zei, după părerea lui Hesiod. Dar din clipa cînd Începe să pună Întrebări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
hoardele prădalnice, multă jale și nenorocire a rămas în urmă, păstrate în memoria colectivă a neamurilor din acele locuri. Hero-dot ne transmite o legendă care spune că sciții, agatîrșii de pe Mureș și tracii sînt frați pentru că s-au născut din Echidna, femeie cu trup de om dar partea de la mijloc în jos era de șarpe. Tăblițele turnate de Dapisiu pe la anii 30 și după, ne spun că sciții practicau religia geților care era religia crucii cum este dovedit de acestea precum și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
îl știau după ureche și scriau ce le trăs-nea pe sub freză să aibă de ce se minuna posteritatea. O legendă transmisă de Herodot pe la mijlocul secolului V î.e.n. spune că Her -cule ar fi zăbovit cu ceva treburi serioase de amor pe la Echidna din țara arimilor, o femei jumătate om și jumătate șarpe din a cărei iubire încolăcită s-au născut Scy-thes, strămoșul sciților; Agathirsus, primul rege al agatîrșilor sau geților de pe Mu-reș și Tracus din care se trage neamul tracilor. Herodot este
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
nordul îndepărtat, unde își avea culcușul pe un munte înalt fiind ,,fiul pămîntului”. Herodot ne transmite o legendă care spune că Hercule, feciorul grecilor însă-mînțătorul multor neamuri, aflîndu-se el prin nordul Istrului cu ceva treburi serioa- se a întîlnit-o pe Echidna, regina din țara arimilor, o femei jumătate om și jumătate șarpe pentru care grecul a primit un of la lingurea și astfel a început o iubire înco- lăcită. Din această înfierbințeală s-au născut Scythes; Agathirsus și Tracus, moșii celor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Tarsus capitala Ciliciei, Poporul chitim, găsit și în manuscrisele de la Marea Moartă sînt urmașii pelasgilor iar Dodanim sînt dardanii care erau renumiți pentru învelitorile de pus pe cai. Dar ivriții cunoșteau de la greci legenda cu Hercule și dragostea lui pentru Echidna din țara arimilor pentru că pun ca urmași ai lui Aram - strămoșul sciților - pe Uț(uzii), Hul, Gether(așa scrie în manuscrisele descoperite la Qumran și consider că aceasta este forma corectă nu gheter cum apare în Tora) și Maș sau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
bursucul, iar altele În copaci cum este koala. Astăzi se constată că 230 specii de mamifere australiene sunt marsupiale, de la cangurul roșu de doi metri la animale care zboară printre copaci și la micuții șoareci de deșert 53. Ornitorincul și echidna (furnicarul țepos) sunt singurele mamifere din lume care depun ouă; peștele cu plămâni din Queensland poate respira și deasupra apei, cât și dedesubtul apei. Uimitoare sunt lebăda neagră, șarpele covor având o lungime de șase metri sau râma gigantică de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
vizuina. Femela depune ouă, nu are mameloane, laptele iese prin pori fiind lins de pui61. Platypus sau ornitorincul, socotit o fosilă vie, a făcut parte din grupul preistoric de animale care au făcut legătura Între reptile și mamifere, ca și echidna (Tachyglossus aculeata). Ornitorincii nu trăiesc În captivitate În grădinile zoologice. Echidna (furnicarul țepos), cu aspect ca de arici, bot tubular, gura Îngustă din care țâșnește limba lungă și subțire cu care prinde furnicile și alte insecte, trăiește În gropile de la
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
fiind lins de pui61. Platypus sau ornitorincul, socotit o fosilă vie, a făcut parte din grupul preistoric de animale care au făcut legătura Între reptile și mamifere, ca și echidna (Tachyglossus aculeata). Ornitorincii nu trăiesc În captivitate În grădinile zoologice. Echidna (furnicarul țepos), cu aspect ca de arici, bot tubular, gura Îngustă din care țâșnește limba lungă și subțire cu care prinde furnicile și alte insecte, trăiește În gropile de la rădăcina copacilor sau În scorburile dintre stânci. În Australia se găsesc
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
În brațe, Într-un moment de trezire a acestora, lucru ce se petrece destul de rar pe parcursul unei zile, privim țepoșii echidnas, cu aspect de arici, gură Îngustă de unde țâșnește o limbă lungă și subțire cu care prinde insecte. De obicei echidna Își face culcușul În scorburi sau sapă pământul de la rădăcina copacilor. Ne Îndreptăm În grabă spre o pajiște mai Întinsă unde pășteau grupuri de canguri, cu ochii umezi de căprioară, urechile drepte, ridicate ca la lup, bot de iepure, coadă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]