980 matches
-
Feminitatea unei feministe: Cristina Emanuela DASCĂLU: VOCAȚIE POETICĂ CERTĂ, AUTENTICĂ VOCE LIRICĂ, DISCREȚIE, TALENT ȘI NEMURIRE LITERARĂ Excelentul volum de poezie Echinox sau Solstițiu, apărut în 2009 la Editura Timpul din Iași, definește cu fidelitate personalitate Cristinei Emanuela DASCĂLU ca pe o poetă autentică și singulară, înclinată spre un perpetuum sondaj interior, inventivitate și abstracțiune. Lirica sa este reflexul unei puternice tensiuni
CRISTINA EMANUELA DASCALU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1404008611.html [Corola-blog/BlogPost/343064_a_344393]
-
DASCĂLU ca pe o poetă autentică și singulară, înclinată spre un perpetuum sondaj interior, inventivitate și abstracțiune. Lirica sa este reflexul unei puternice tensiuni interioare caracterizată prin gravitate și profunzime, printr-o expresivitate pregnantă și originală, prin acuitate ideatică. Volumul Echinox sau Solstițiu propune un imaginar poetic centrat în jurul motivelor: mare, pietre, singurătate, toamnă, lumină. Temele principale ale volumului rămân Iubirea, Timpul, tentația Absolutului. Preferința poetei Cristina Emanuela DASCĂLU merge spre poezia scurtă, de concentrată esență lirică, cu nuclee incitante, în
CRISTINA EMANUELA DASCALU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1404008611.html [Corola-blog/BlogPost/343064_a_344393]
-
Cristina Emanuela DASCĂLU dorește să pătrundă esențele lumii printr-o abordare atentă a miracolelor care se ascund în jurul nostru. Le simte cu inima, le iubește cu gândul, le trăiește renăscând ,,într-o lungă călătorie” în jurul ființei sale. Poemele ineditului volum Echinox sau Solstițiu cristalizează un destin poetic asumat, de excepție, și evidențiază convingerea că Timpul, Iubirea și Moartea rămân întrebările fundamentale asupra cărora se apleacă talentata poetă cu ochii unui copil mai mare, rănit de mult prea mult suflet. Prof. dr.
CRISTINA EMANUELA DASCALU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1404008611.html [Corola-blog/BlogPost/343064_a_344393]
-
Viața diecezei, Cronica Romanului, și altele - peste 300 de lucrări originale publicate și premiate la concursuri naționale și internaționale. Anul 2009 marchează, în România, apariția a trei volume de poezie, două în limba română, Adorabila Fiară la Editura Crigarux și Echinox sau Solstițiu la Editura Timpul și unul în limba engleză, Travel Series, la Editura Ars Longa, precum și apariția editorială a trei cărți de specialitate în domeniul comunicării.
CRISTINA EMANUELA DASCALU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1404008611.html [Corola-blog/BlogPost/343064_a_344393]
-
al generației optzeciste. Pleacă din satul natal la Brașov, unde absolvă Liceul „Andrei Șaguna”. Între 1974-1978 urmează cursurile Facultății de Filologie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, secția română-spaniolă. După absolvire ocupa funcția de secretar general de redacție al reviste literare Echinox. Cu repartiție de profesor de limbă și literatura română, a lucrat în satul Marșa, din județul Giurgiu, în perioada 1978-1983, iar apoi, remarcat într-un mediu revuistic favorabil, a lucrat la revistele Flacăra, Viața studențeasca și Amfiteatru. După 1989, a
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/angela_baciu/canal [Corola-blog/BlogPost/372664_a_373993]
-
al generației optzeciste. Pleacă din satul natal la Brașov, unde absolvă Liceul „Andrei Șaguna”. Între 1974-1978 urmează cursurile Facultății de Filologie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, secția română-spaniolă. După absolvire ocupa funcția de secretar general de redacție al reviste literare Echinox. Cu repartiție de profesor de limbă și literatura română, a lucrat în satul Marșa, din județul Giurgiu, în perioada 1978-1983, iar apoi, remarcat într-un mediu revuistic favorabil, a lucrat la revistele Flacăra, Viața studențeasca și Amfiteatru. După 1989, a
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/angela_baciu/canal [Corola-blog/BlogPost/372664_a_373993]
-
1 ”Ovid Densusianu”și la Colegiul Național ”I.C.Brătianu”).În prezent sunt pensionar. Am debutat cu versuri în revistă clujeana STEAUA în 1966. Am colaborat cu versuri originale și traduceri, eseuri și culegeri de folclor la revistele : Orizont, Steaua, Tribuna,Echinox, Familia, Ritmuri, Cadran, Luceafărul, Transilvania, Brașovul literar și artistic, ”Noi,Tracii” , Observator, ASTRA, Columna, Arena, Opinii culturale, Provincia corvina, ARHIPELAG, Vitralii, Reflex, Discobolul, Sintagme literare, POEZIA, AGERO - Stuttgart(format electronic), „OGLINDĂ LITERARĂ”, precum și în diverse antologii literare, (semnând uneori cu
RAUL CONSTANTINESCU de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Raul_Constantinescu.html [Corola-blog/BlogPost/350067_a_351396]
-
Ibidem. 22. Alex Ștefănescu, „Entuziasmul ca metodă critică", în România literară, nr. 21, 28 mai 2003, pp. 10-11. 23. Publicate constant, din anul 1973 până în anul 1989, în reviste precum Viața Românească, Teatrul, Secolul 20, Tomis, Familia, Vatra, Steaua, Astra, Echinox, Orizont, Opinia studențească. 24. Nicolae Steinhardt, Primejdia mărturisirii, ed. cit., p. 71. 25. Nicolae Steinhardt afirmă, în convorbirile cu Ioan Pintea: „nu sunt creator, ci critic. Lucrez, așadar, cu materialul clientului. Scriu numai dacă am despre ce scrie și numai
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493272693.html [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
vorbele de duh, ispititoare, Cât nu încape loc pentru tristețe. Un gând pios ce vine de departe, Prin vaduri de credințe, superstiții, Prin vremi senine și de ceruri sparte. Cândva treceau cu cântec vesel sciții Stârnind ecoul zărilor deșarte, Prin echinoxuri multe și solstiții. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Cotnari / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 362, Anul I, 28 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
COTNARI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cotnari.html [Corola-blog/BlogPost/351148_a_352477]
-
Acasa > Strofe > Atasament > ALTE SONETE DE TOAMNĂ Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1743 din 09 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului TOAMNA LA ECHINOX Așa de blândă și atât de calmă, Tu, toamnă, n-ai mai fost de multă vreme, Ți-ai pus tot soarele în diademe, Rotunda lună ai cuprins-o-n palmă. Grădina ți-ai pictat-o-n crizanteme, Frunzișul veșted nu
ALTE SONETE DE TOAMNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1444401827.html [Corola-blog/BlogPost/343201_a_344530]
-
drd. Mihai Morar, inspector de specialitate ISJ Prahova prof.univ.dr. Steluța Coculescu, președinte Alianță Franceză Ploiești prof. Ioana Roșu, coordonator Muzeul Memorial Nichita Stănescu Ploiești Adrian Paraschivescu, președinte Foto Club Ploiești Sorin Petculescu, vicepreședinte Foto Club Ploiești Mihai Vasile, regizor, Teatrul Echinox Ploiești Valter Paraschivescu, membru Uniunea Artiștilor Plastici Prahova Dată de trimitere: Înscrierile electronice vor avea loc în perioada 15.01.- 01.03.2013. Dată postei de trimitere a lucrărilor este 01.03.2013. Nu vor fi acceptate lucrările ce vor
CONCURSUL INTERNAŢIONAL „ LECŢII CU NICHITA ”-EDIŢIA A III-A, 2013-PLOIEŞTI de MIHAI MARIN în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 by http://confluente.ro/Concursul_international_l_mihai_marin_1361192429.html [Corola-blog/BlogPost/351930_a_353259]
-
fi meritat după cât învățasem, pentru că ce nu știam completam de la mine și era acceptat. Tot mai mult lingviștilor datorez acest lucru, la literatură, examenele fiind, atunci, de obicei, orale. N-am îndrăznit nici să trimit ceva vreunei reviste, deși exista „Echinoxul” studențesc și deși făceam, pentru mine, din când în când, câte o compoziție literară. - Care au fost gândurile, visele, aspirațiile cu care ai absolvit facultatea ? Ce s-a întâmplat după absolvirea facultății, cum ai evoluat? - N-am avut vise mari
INTERVIU CU ANGELA MONICA JUCAN DESPRE OPTIMISMUL UNUI POET PESIMIST de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 by http://confluente.ro/In_poezia_lui_bacovia_ploua_cu_soare_interviu_angela_monica_jucan_despre_optimismul_unui_poet_pesimist.html [Corola-blog/BlogPost/361230_a_362559]
-
nu eram încă nici căsătorit, si nu puteam lasă pe nimeni „zălog” acasă, ca garanție a întoarcerii. Șansa mea se numește profesorul istoric Ștefan Păscu, rectorul de atunci al Universității din Cluj, care a avut față de revista și redactorii de la „Echinox” o atitudine mai mult decat binevoitoare. Or, s-a întâmplat ca, aflându-mă într-o zi de pe la sfârșitul anului 1971 sau începutul lui '72, la Rectorat, să aud din gură rectorului o frază care sună cam așa: „Dragă Pop, fiindcă
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_pascu_un_rector_intre_compromis_al_florin_tene_1331632100.html [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
decat binevoitoare. Or, s-a întâmplat ca, aflându-mă într-o zi de pe la sfârșitul anului 1971 sau începutul lui '72, la Rectorat, să aud din gură rectorului o frază care sună cam așa: „Dragă Pop, fiindcă ai facut din revista „Echinox” o publicație care face mare cinste Universității noastre, eu vreau să ajungi într-o zi lector la Romă, unde am fost și eu bursier în tinerețe, la Scoala Română de acolo și știu ce poate însemna pentru un tanar o
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_pascu_un_rector_intre_compromis_al_florin_tene_1331632100.html [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
asociat în străinătate, dar la Universitatea Paris 3-Sorbonne Nouvelle, unde tocmai se înființase o mică secție de Română, în cadrul unui „UER d'Italien et de Roumain”. N-a fost, așadar, Romă, ci Parisul, insă evenimentul acesta, venit după cel al „Echinox”-ului, a însemnat al doilea mare moment, aș zice și el decisiv, din viața mea. Oricâte vorbe rele s-au putut rosti ori scrie despre istoricul sau omul politic Ștefan Păscu, el se va bucura în amintirea mea de un
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_pascu_un_rector_intre_compromis_al_florin_tene_1331632100.html [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
care vorbeau de iluzoria „civilizației socialiste românești.” Pe bună dreptate rectorul Ștefan Păscu era perceput de către studenți și mai ales de studenti că un promotor și protector al noilor generații culturale din Cluj-Napoca. Ștefan Păscu semnează în primul număr din Echinox, pe prima pagină, în 1969 un articol îndemn pentru noii corifei ai literaturii clujene - „La început de drum”. Păscu încuraja „primăvară” de la Cluj: „Mai întâi a fost ideea, o idee frumoasă, o idee generoasă. I-a urmat inițiativa concretizării gândului
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_pascu_un_rector_intre_compromis_al_florin_tene_1331632100.html [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
de a-si punctă trecerea prin universitate și cu alte înfăptuiri decât cele înscrise între obligațiile profesionale și obștești ale studențimii. S-a născut, astfel, Cenaclul literar al tinerilor prozatori și poeți ai universității noastre, pe care l-au numit Echinox. Echinox-ul de primăvară fără îndoială și-a lărgit sfera de cuprindere, și-a extins preocupările asupra altor domenii, asupra tuturor domeniilor cultural-științifice cultivate în Universitate, devenind, astfel revista studențimii noastre, a întregii studențimi, română, maghiară, germană și de alte
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_pascu_un_rector_intre_compromis_al_florin_tene_1331632100.html [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
a-si punctă trecerea prin universitate și cu alte înfăptuiri decât cele înscrise între obligațiile profesionale și obștești ale studențimii. S-a născut, astfel, Cenaclul literar al tinerilor prozatori și poeți ai universității noastre, pe care l-au numit Echinox. Echinox-ul de primăvară fără îndoială și-a lărgit sfera de cuprindere, și-a extins preocupările asupra altor domenii, asupra tuturor domeniilor cultural-științifice cultivate în Universitate, devenind, astfel revista studențimii noastre, a întregii studențimi, română, maghiară, germană și de alte naționalități
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_pascu_un_rector_intre_compromis_al_florin_tene_1331632100.html [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
ce se distrează împreună la excursii, spectacole, întruniri tinerești; cei ce gândesc la fel si nutresc aceleași aspirații și sunt animați de aceleași idealuri, se cuvine că împreună să ostenească și să se bucure de rodul ostenelii lor creatoare. Revista Echinox a studențimii noastre pornește la drum, înmănunchind poezii și povestiri literare, eseuri filosofice și științifice, cronici cu privire la mișcarea de idei, la viață studențeasca, de la noi și din alte părți ale lumii. Sunt cuprinse în paginile ei idei originale sau personalizate
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_pascu_un_rector_intre_compromis_al_florin_tene_1331632100.html [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
care această societate le face pentru a-l pregăti de a fi cât mai folositoare mâine poporului și țării noastre socialiste. Urârea noastră la început de drum nu poate fi decât una: să crească, să înflorească cât mai îmbelșugat revista Echinox și creația cultural-științifică a studențimii universității clujene!” Citind astăzi cu atenție mesajul rectorului Păscu îl putem considera un document programatic pentru noua generație literară de scriitori clujeni. Ștefan Păscu s-a implicat în deschiderea spre exterior a UBB, în strângerea
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_pascu_un_rector_intre_compromis_al_florin_tene_1331632100.html [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
echinoxist Petru Poanta, rectorul Daicoviciu a fost „Nasul” revistei, dar Păscu a preluat în primăvara anului 1969 proiectul de aprobare și editare a publicației din partea rectoratului fără probleme. Ștefan Păscu a trimis în vara lui 1969 o parte din redacția Echinox, ca o recompensă pentru ceea ce au reușit să facă, două săptămâni în vacanță în Iugoslavia, la Adriatică. Și pentru profesorul Vasile Vese perioadă rectoratului lui Ștefan Păscu a fost cel mai prolific din punct de vedere științific și profesional pentru
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_pascu_un_rector_intre_compromis_al_florin_tene_1331632100.html [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
Român de la Paris (1990-1993). Cariera literară se caracterizează prin volume de versuri, de critică literară și traduceri, prin numeroase articole publicate în reviste de specialitate din țară și de peste hotare. Este criticul al cărui destin se leagă de existența revistei Echinox. A condus revista timp de 17 ani (1969-1973 în calitate de redactor șef, 1973-1986 în calitate de director al publicației). O perioadă întinsă în care, alături Marian Papahagi, Ion Vartic și alții, a contribuit la formarea a câtorva generații de scriitori. Citește și: „Zestrea
100 de ani DADA, celebrați la Roma by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104216_a_105508]
-
sa. Citește și: REGELE LEAR cucerește Scena Mare a TNB! Dinu Flămând (n. 24 iunie 1947, Susenii Bârgăului, jud. Bistrița-Năsăud). Este licențiat al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca (1970). Membru întemeietor al cenaclului, iar apoi al revistei Echinox. A debutat editorial cu volumul de poeme Apeiron, în 1971. A lucrat în diverse redacții de ziare și reviste din București, între care Amfiteatru și Secolul 20. A fost jurnalist la Radio France Internationale, între aprilie 1989 și aprilie 2009
Pessoa și Cioran în căutarea unei patrii ideale – Dialoguri cu Dinu Flămând by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105919_a_107211]
-
la “Albany”, U.S.A., cu muzică românească pentru clarinet și pian (alături de Ray Jackendoff). A publicat studii, articole, recenzii etc. în București (Muzica, Actualitatea Muzicală, Melos, Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, Caiete critice, Dilema, România Literară etc.), Cluj-Napoca (Echinox), Belgrad (New Sound), Tirana (Art Music in the Balkans), Katowice, Ottawa, Berlin ș.a. A susținut emisiuni de radio și televiziune, comunicări științifice, conferințe, referate în România și Germania. A fost distinsă cu Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor (1998), Premiul Academiei Române
Enescu 135: Concerte, master classes și conferințe muzicale, la Ierusalim și Tel Aviv by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105939_a_107231]
-
în favoarea pietonilor și bicicletelor și limitarea vitezei vehiculelor. Scăderea ponderii circulației autovehiculelor se va face treptat, în etape, până la dedicarea acestora pentru transportul public nepoluant. Pe de altă parte, potrivit lui Mihnea Șerbănescu, general manager al companiei de consultanță imobiliară DTZ Echinox, zona Bulevardului Unirii nu se pliază pe realitatea din piață, și cu toate că există clădiri bune și multe locuri de parcare alături de chirii mici, acolo nu există trafic pietonal și implicit vad comercial. Cătălin Mahu, proprietarul restaurantelor La Mama: Deser-viciu pentru
Decizia care schimbă definitiv Bucureștiul: NOUL Centru Vechi by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101543_a_102835]