75 matches
-
contribuit la construirea unui spațiu social personalizat, inducând încredere în ceilalți și dezvoltând spiritul de afirmare în și prin grup. c) Grupul răspunde nevoilor asociative și de apartenență ale ființei umane. Echipa gustiană sădea sentimentul de solidarizare, ridicând statutul de echipier și prietenia la rangul de valoare umană. Școlile de „șefi de echipă”tc " Școlile de „șefi de echipă”" În echipa de lucru, se menționează în literatura de specialitate (Proulx, 1999; Devillard, 2003), liderul are sarcina de a acorda suport, de
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a acorda suport, de a sprijini, de a corecta în vederea măririi competenței interpersonale a membrilor, ajutându-i să fie eficienți sau să construiască împreună un proiect de schimbare. Comportamentul liderului echipei trebuie să fie astfel dozat încât să nu sufoce echipierii, ci să le procure sentimente de satisfacție, să-i ajute să-și dobândească autonomia și încrederea. Asigurarea unui climat de sprijin se realizează prin orientări de tipul: descrie, orientează spre problemă, are un comportament firesc, spontan, manifestă empatie, se comportă
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ascultători”, ci devin „colaboratori”, „tovarăși de muncă”, principiul pedagogic utilizat fiind: „Tehnica de lucru nu se învață la conferințe, ci la lucru”. Aici și astfel se învață și „seriozitatea”, „răspunderea”, „deplina camaraderie”. Viitorul profesor Henri Stahl cere elevilor Școlii de echipieri, pe lângă cunoștințe practice, „să se documenteze și să învețe tehnica specială a întreg programului de ridicare culturală a satului”, de fapt cunoștințe teoretice și practice în domeniul propagandei culturale. Un alt animator cerea „elevilor” să pună „cea mai mare greutate
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
documenteze și să învețe tehnica specială a întreg programului de ridicare culturală a satului”, de fapt cunoștințe teoretice și practice în domeniul propagandei culturale. Un alt animator cerea „elevilor” să pună „cea mai mare greutate pe cultivarea sufletului și inimii”, echipierul de mâine trebuind să fie „adevărat pedagog social pentru sat”, „educator al minții, al sufletului săteanului, să fie model și modelator, să fie și tehnician, și executor... pildă și pilduitor” (Popu, 1939, p. 192). Mai mult, acest doctor F. Popu
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
lor. În Cartea echipelor întâlnim înfățișate asemenea învățăminte, rezultate din munca în echipă: „Metoda echipelor studențești”, „Echipa și fiii satului”, „Despre noi, cei din Echipe”, „Ședințele de seară ale Echipei”, „Ce este un șef de Echipă?”, „O nouă școală de Echipieri”, „Echipierii țărani”. Școala de echipieri, credea Gh. Focșa (1939, p. 196), este chemată să promoveze noi valori culturale sau să repună în circulație „vechile bunuri culturale tradiționale”, „îmbogățind” astfel satul. Prin pregătirea lor, viitorii conducători de echipă trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
În Cartea echipelor întâlnim înfățișate asemenea învățăminte, rezultate din munca în echipă: „Metoda echipelor studențești”, „Echipa și fiii satului”, „Despre noi, cei din Echipe”, „Ședințele de seară ale Echipei”, „Ce este un șef de Echipă?”, „O nouă școală de Echipieri”, „Echipierii țărani”. Școala de echipieri, credea Gh. Focșa (1939, p. 196), este chemată să promoveze noi valori culturale sau să repună în circulație „vechile bunuri culturale tradiționale”, „îmbogățind” astfel satul. Prin pregătirea lor, viitorii conducători de echipă trebuie să fie capabili
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
înfățișate asemenea învățăminte, rezultate din munca în echipă: „Metoda echipelor studențești”, „Echipa și fiii satului”, „Despre noi, cei din Echipe”, „Ședințele de seară ale Echipei”, „Ce este un șef de Echipă?”, „O nouă școală de Echipieri”, „Echipierii țărani”. Școala de echipieri, credea Gh. Focșa (1939, p. 196), este chemată să promoveze noi valori culturale sau să repună în circulație „vechile bunuri culturale tradiționale”, „îmbogățind” astfel satul. Prin pregătirea lor, viitorii conducători de echipă trebuie să fie capabili să descopere „bunuri culturale
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de învățăminte tehnice care susțin o experiență rodnică și un grup de oameni a căror pasiune și pricepere să le fructifice” (Focșa, 1939, p. 198). Câștigul principal a fost acela că toți cei care au trecut printr-o școală de echipieri au dobândit conștiința valorii muncii culturale la sate, în folosul neamului, devenind apoi ei înșiși fermenți ai unor acțiuni viitoare, inițiatori competenți în campaniile din alți ani sau în localitățile lor de baștină. Alături de cărți de învățături, celor veniți în
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ani la Poiana Câmpina (Prahova), Segarcea (Dolj), Miroslava (Iași), Făgăraș, Medgidia, Cricov (Lăpușna) și Soroca. Acestea trebuie să funcționeze alături de „cursurile și școlile de conducători de Cămine și secții de lucru” și de școala de comandanți „de echipe și de echipieri de la Valea Vinului-Năsăud” („Comunicat Nr. 551...”, 1939, p. 17). Dar din toate aceste proiecte n-au rămas decât primele școli, înființate încă înainte ca Serviciul Social să se instituționalizeze. Valoarea social-pedagogică a Serviciului Socialtc "Valoarea social‑pedagogică a Serviciului Social
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
E.D.P., București. „Comunicat Nr. 551 în legătură cu punerea în aplicare a Legii Serviciului Social”, 1939, Buletinul Serviciului Social, an I, nr. 1. Devillard, Olivier, 2003, La dynamique des équipes, Edition d’Organisation, Paris. Focșa, Gheorghe, 1939, „Gânduri pentru o școală de echipieri”, în Cartea echipelor, Editura Fundația Culturală Regală, București. Gusti, Dimitrie, 1939a, Cunoaștere și acțiune în serviciul națiunii, vol. II, Editura Fundației Regale, București. Gusti, Dimitrie, 1939b, „Școala de Echipieri - școală de Personalități”, în D. Gusti, Cunoaștere și acțiune în serviciul
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
d’Organisation, Paris. Focșa, Gheorghe, 1939, „Gânduri pentru o școală de echipieri”, în Cartea echipelor, Editura Fundația Culturală Regală, București. Gusti, Dimitrie, 1939a, Cunoaștere și acțiune în serviciul națiunii, vol. II, Editura Fundației Regale, București. Gusti, Dimitrie, 1939b, „Școala de Echipieri - școală de Personalități”, în D. Gusti, Cunoaștere și acțiune în serviciul națiunii, vol. II, Editura Fundației Regale, București. Gusti, Dimitrie, 1939c, „După a III-a campanie de lucru”, în Cartea echipelor, Editura Fundația Culturală Regală, București. Herseni, Traian, 1971, „Sociologia
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Culturală Regală, București. Neamțu, Octavian, 1971, „Serviciul Social”, în Sociologia militans, vol. III, Editura Științifică, București. Neculau, Adrian, 2004, „Grupul în psihologia socială”, în Adrian Neculau (coord.), Manual de psihologie socială, Editura Polirom, Iași. Popu, F., 1939, „Îndemnuri pentru școala echipierilor”, în Cartea echipelor, Editura Fundația Culturală Regală, București. Proulx, Jean, 1999, Le travail en équipe, Presses de l’Université de Québec, Québec. Stahl, H.H., 1939a, „Etica muncii în echipe”, în Cartea echipelor, Editura Fundația Culturală Regală, București. Stahl, H.H., 1939b
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
angajarea emoțională, cooperarea, munca În echipă. O altă relatare: un grup care s-a angajat să sărbătorească printr un spectacol ziua națională a unei minorități sub genericul „arta care ne unește”. Programe culturale, expoziții, căldura sufletească și disponibilitatea totală a echipierilor și ostilitatea, răceala staffului. Altă experiență: Încercarea de a pătrunde În tainele socioafective ale unei terapii de grup de tip „alcoolici anonimi”, asistând un membru al familiei. Participanta la acest experiment a relevat puterea comunității, capacitatea de a influența a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ai Școlii gustiene, Editura Paideia, București, 2003. În 2006 Rostás a publicat la Paideia volumul Parcurs întrerupt. Discipoli din anii '30 ai Școlii Gustiene. Iar în 2009 a publicat la Editură Curtea Veche volumul Stradă Latină nr 8. Monografiști și echipieri gustieni la Fundația Culturală Regală "Principele Carol". 20 Bird Stasz, Louis Ulrich (editori), Istorie orală - Spunem povești și scriem despre viața, Editura Corint, București, 2000, p. 12. 21 Zoltán Rostás, Sala luminoasă. Primii monografiști ai Școlii gustiene, Editura Paideia, București
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
să-i combată pe legionari prin ocolirea diferitelor formulări. Nu, Neamțu și Mihăilă au spus, nu, domnule, îi contracaram prin mijloacele lor, că nu sunt ale lor. Sunt mijloace clasice, profanate de ei. În Stradă Latină nr 8. Monografiști și echipieri gustieni la Fundația Culturală Regală "Principele Carol", Editura Curtea Veche, București, 2009, p. 133. 45 Armin Heinen, op. cît., pp. 245-246. 46 Ibidem, p. 247. 47 Andrei Pippidi, România Regilor, Editura Litera, București, 1994, pp. 34-35. 48 Dumitru Cristian Amzăr
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
Editura Paideia, București, 2000. ROSTÁS, Zoltán, Sala luminoasă. Primii monografiști ai Școlii gustiene, Editura Paideia, București, 2003. ROSTÁS, Zoltán, Parcurs întrerupt. Discipoli din anii '30 ai Școlii Gustiene, Editura Paideia, București, 2006. ROSTÁS, Zoltán, Strada Latină nr 8. Monografiști și echipieri gustieni la Fundația Culturală Regală "Principele Carol", Editura Curtea Veche, București, 2009. ROSTÁS, Zoltán, "A fost Dimitrie Gusti (doar) tehnician în guvernul țărănist?", în Sociologie Românească, nr. 1-2, 2014. SANDU, Dumitru, "Gândirea regională în mișcarea gustiană de ridicare a satului
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
și într-o formă atât de profundă și plastică, încât era supra solicitat permanent de sfătoșii satului, de învățători, pentru care organiza cursuri de cultură generală și de inițiere pentru activitatea lor în satele județului, ca să nu mai vorbim de echipierii lui. Mi-aduc aminte că, odată, vorbind despre Muzicalitatea poeziei lui Mihail Eminescu, auditoriul - învățători, studenți, elevi, săteni - a fost fascinat... Să-l fi auzit pe Victor Ion Popa declamând... uitai pe ce lume mai trăiești! Ședința discuțiilor a durat
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
în care arăta necesitatea pregătirii artiștilor amatori din lumea satului și cu o tematică adecvată. Al doilea: a inițiat un spectacol demonstrativ. Într-o zi, când soarele era pe la chindie, am pornit-o toți, Victor Ion Popa și Maria Mohor, echipierii, învățătorii cursanți, săteni și ne-am oprit în Valea Oanei, într-o frumoasă poiană, de pe dealul Hîrtop, pe versantul sud-estic al dealului Ursoaia. Parcă pluteam deasupra acestui peisaj cu săciuri, cu vii și livezi, peisaj care se deschidea în toate
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
a fost implicat și direct, și indirect, în luptele pentru putere la vârf: mai întâi ca pion sacrificat (Dej simțea în ceafă răsuflarea posibilului contra-candidat la șefia partidului) și, apoi, ca pion de sprijin în demersurile lui Ceaușescu pentru trecerea echipierilor lui Dej pe linie moartă. Reabilitarea din 1968 n-a fost, cum s-a vrut să pară, o expresie a dorinței de restabilire a adevărului și de a se face târzie dreptate, cât mai ales prilejul de a se da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
își recruta câțiva partizani și a doua zi auzeai că s-a format cutare sau cutare club. În ceea ce privește alcătuirea unei astfel de echipe, din același ziar, aflăm: Pe atunci un căpitan, ca să și aleagă echipa pe teren, trebuia să promită echipierilor săi cel puțin câte o friptură și o halbă de bere și dacă echipa ieșea învingătoare, un butoi de bere era pus la bătaie ... Ca să adune echipa pe teren era altă dandana. Un birjar, și încă unul de lux, era
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
o halbă de bere și dacă echipa ieșea învingătoare, un butoi de bere era pus la bătaie ... Ca să adune echipa pe teren era altă dandana. Un birjar, și încă unul de lux, era angajat cu ziua ca să treacă pe la fiecare echipier și să-l poftească pe teren.”. Lazăr Breyer, un alt „pionier” al fotbalului nostru, întors în țară după studiile făcute la Viena, notează în jurnalul său că în 1908 a văzut pentru prima dată în București un joc de fotbal
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
Germania va fi de partea generalului. Dar Sima continua să spere în sprijinul SS. Și, oricum, avalanșa "zilelor de slobozenie a răzbunării" nu mai putea fi stăpînită. Așa că în după-amiaza aceleiași zile de 27 noiembrie mașina INCOOP, cam cu aceeași echipieri, pornește în căutarea lui N. Iorga, deși acesta declarase că se va prezenta, ca martor, în procesul rejudecării lui C.Z. Codreanu. L-au căutat, mai întîi, la locuința savantului de la Institutul de Istorie Universală, unde li s-a spus
Reconstituirea unui asasinat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16684_a_18009]
-
făcute și legate Vineri, 14 septembrie între orele 10.00 și 18.00, curtea interioară Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri ora 15.30, Cărturești MNȚR Clubul Filantropia Lansarea revistei Secolul 21, nr. 1-6/ 2012, Școala sociologică de la București - Monografiști, echipieri. Număr realizat de Sanda Golopenția, Profesor Emerit, Brown University - SUA Lansarea cărții Rapsodia epistolară. Scrisori primite și trimise, de Anton Golopenția (1917-1950), ediție îngrijtă de Sanda Golopenția Ruxandra Guțu Pelazza și Lidia Bradley, introducere și note de Sanda Golopenția ora
Expoziții, târguri, muzici tradiționale și filme, la Zilele Muzeului Țăranului () [Corola-journal/Journalistic/81162_a_82487]
-
o vreme, vreun an, primește lucrări, de colaborare externă, din partea Comitetului de Stat al Planificării, unde director era Miron Constantinescu (a nu se uita că în lucrarea monumentală 60 de sate românești, coordonată de Golopenția, Miron Constantinescu a fost printre echipieri, realizînd monografia satului Bogați din Argeș). E, această perioadă, cea mai bună pentru Golopenția, pentru că stătea ziua toată la Biblioteca Academiei, unde gîndea la realizarea unor mai vechi proiecte științifice ale sale. Dar Comisia de Stat a Planificării "obosește" să
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
Federației Internaționale de Handbal, Hassan Moustafa, a vizitat țara noastră, încercând să se edifice asupra potențialului României de a găzdui turneul final al Campionatului Mondial masculin din anul 2009 l Firma reprezentată de Nomi Nana, fratele lui Falemi Nana, fostul echipier al Stelei, dorește să înființeze Federația de Fotbal de Masă din România, Fusbalul fiind un sport foarte popular în străinătate, la federația internațională fiind afiliate deja 36 de țări. Premiile Laureus Orașul spaniol Barcelona a găzduit ceremonia de decernare a
Agenda2006-21-06-Sport () [Corola-journal/Journalistic/284991_a_286320]