75 matches
-
trezească noi trebuințe culturale, să mobilizeze la acțiune. Când a lansat programul Serviciului Social, D. Gusti și colaboratorii săi dispuneau deja de un corp pregătit și entuziast de tineri capabili să organizeze și să susțină întreaga acțiune. Aceștia au fost „echipierii”! Ce cerea Gusti acestor pionieri ai muncii culturale în sate? El le atrăgea atenția, încă înainte de lansarea ideii Serviciului Social, că munca lor se întemeiază științific și trebuie să aibă o încoronare etică. Ca metodă de lucru, el recomanda (în
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
creator de noi energii de colaborare”. Echipa însemna deci o Școală, în care se „învăța” un nou etos și o nouă orientare valorică, un nou stil comportamental. O școală de personalități, zice Gusti (1939b), în care se dobândește conștiința de echipier, credința în munca sa și în posibilitățile sale, voința de acțiune, responsabilitatea faptei, încrederea în capacitatea sa de a crea o realitate nouă. Școala aceasta nu formează însă indivizi de serie, executanți, ci „personalități autonome”, capabile de inițiativă personală, de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
faptei, încrederea în capacitatea sa de a crea o realitate nouă. Școala aceasta nu formează însă indivizi de serie, executanți, ci „personalități autonome”, capabile de inițiativă personală, de angajare și rezolvare a problemelor. Iar dacă „problemele care se pun unui echipier sunt așa de complexe, așa de variate, de grele și de delicate”, atunci și „mijloacele pentru pregătirea personalității echipierului trebuie să fie și ele variate și complexe”. Prin echipele studențești, avea încredințarea D. Gusti, „noi întreprindem o operă de pedagogie
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
executanți, ci „personalități autonome”, capabile de inițiativă personală, de angajare și rezolvare a problemelor. Iar dacă „problemele care se pun unui echipier sunt așa de complexe, așa de variate, de grele și de delicate”, atunci și „mijloacele pentru pregătirea personalității echipierului trebuie să fie și ele variate și complexe”. Prin echipele studențești, avea încredințarea D. Gusti, „noi întreprindem o operă de pedagogie socială la sate, deci o muncă de educație și de influențare a mentalităților și a sufletului săteanului”, ajutându-l
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
într-o manieră perfect stabilită. El definește, la rândul său, echipa ca un grup de indivizi, organizați într-un ansamblu, conduși de un lider și orientați spre același obiectiv. Această formulare pune în evidență patru componente: a) un grup de echipieri; b) un șef (pilot, manager, responsabil); c) un obiectiv; d) practici care vizează concentrarea spre acțiune. Absența oricăruia dintre aceste patru elemente poate pune în discuție caracterizarea unui grup ca echipă. Să analizăm mai îndeaproape, din perspectiva acestui model teoretic
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
decât munca colectivă: „zodia vieții noastre pare a fi aceasta: a străduinței singuratice, pentru ca ființa ta egoistă să o ducă cât se poate mai bine. Veșnic în concurență cu alții... dând din coate, călcând pe alții în picioare...”. Alternativa oferită echipierilor de experimentatul monografist: „creșterea ta pe măsura unor rosturi noi pe care le capeți prin însuși faptul că de aici înainte te știi părtaș la toate și deci te simți tot atât de vinovat de înfrângeri precum și de mândru de toate izbânzile
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
măsura unor rosturi noi pe care le capeți prin însuși faptul că de aici înainte te știi părtaș la toate și deci te simți tot atât de vinovat de înfrângeri precum și de mândru de toate izbânzile obștei tale”. Noi - se adresa el echipierilor - trebuie să trăim „viața micii obști a tovarășilor noștri”, iar „legea noastră, etica noastră va fi, de aici înainte, aceea a echipei”. Iar echipa înseamnă „frăție de cruce, prietenie până la jertfă, zdrobire a... egoismului. Singuraticul luptător... un prilej de aspru
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
sale. Iar Octavian Neamțu se străduie să sădească încrederea în „rostul” muncii în echipă și în instituția Căminului Cultural, îndemnând la muncă „constructivă”, la ridicarea satului prin „tăria” efortului comun. Acesta - scrie - e „înțelesul muncii noastre” (Neamțu, 1939, p. 89). Echipierii, credea, trebuie să descopere „fața cealaltă a satului” adică viața lui spirituală, „sufletul oamenilor”, să dezvăluie și să cultive aceste calități ascunse. Iar pentru a le descoperi, echipierii trebuie să fie „înfrățiți cu oamenii, mereu cu ei, mereu pentru ei
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
efortului comun. Acesta - scrie - e „înțelesul muncii noastre” (Neamțu, 1939, p. 89). Echipierii, credea, trebuie să descopere „fața cealaltă a satului” adică viața lui spirituală, „sufletul oamenilor”, să dezvăluie și să cultive aceste calități ascunse. Iar pentru a le descoperi, echipierii trebuie să fie „înfrățiți cu oamenii, mereu cu ei, mereu pentru ei... prezenți sufletește” (ibidem, p. 95). Un capitol aparte al acestei lucrări colective este dedicat „legilor muncii în echipă”, rânduielii și normelor de comportament cerute „echipierilor”. Nu sub formă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a le descoperi, echipierii trebuie să fie „înfrățiți cu oamenii, mereu cu ei, mereu pentru ei... prezenți sufletește” (ibidem, p. 95). Un capitol aparte al acestei lucrări colective este dedicat „legilor muncii în echipă”, rânduielii și normelor de comportament cerute „echipierilor”. Nu sub formă de reguli rigide, ci în chip de sfaturi, împărtășite de experiență, îndemn la o schimbare de perspectivă. H.H. Stahl se arată „împotriva unei hărnicii oarbe”, desprinzând nevoia de „învățătură”, de „experiență” valabilă și pentru alții („suntem echipe
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
poată folosi”). Scopul „fiecăruia din noi”, credea, e acela de a învăța, de a asculta „chemarea satului”, de a cunoaște și scoate la iveală aceste așteptări. Țelul echipelor este deci acela de a îmbina „viața de cărturar cu viața satului”. Echipierii nu vor neglija nici o latură a ofertei lor comportamentale, pentru a obține încrederea satului și deci informații autentice. Nu vor neglija nici „spectacolul” pe care îl oferă echipa pentru sat („oamenii așteaptă să vadă ce face echipa”), diversificând mijloacele de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pentru a obține încrederea satului și deci informații autentice. Nu vor neglija nici „spectacolul” pe care îl oferă echipa pentru sat („oamenii așteaptă să vadă ce face echipa”), diversificând mijloacele de influențare, trezind interesul prin punerea unor „noi probleme”. Un „echipier”, dr. Sabin Manuilă (1939), găsește că „opera constructivă” pe care o înfăptuiesc echipele nu se poate realiza decât prin „metoda educativă”, metodă cerută nu atât în munca „directă” a echipierilor, cât în munca „indirectă” pe care o depun aceștia, antrenând
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de influențare, trezind interesul prin punerea unor „noi probleme”. Un „echipier”, dr. Sabin Manuilă (1939), găsește că „opera constructivă” pe care o înfăptuiesc echipele nu se poate realiza decât prin „metoda educativă”, metodă cerută nu atât în munca „directă” a echipierilor, cât în munca „indirectă” pe care o depun aceștia, antrenând pe beneficiarii strădaniei lor. Această muncă „de caracter educativ” înseamnă ajutorul acordat sătenilor pentru a înțelege că ceea ce se face e al lor, în folosul colectivității și că ei trebuie
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
echipelor, în publicațiile Școlii de sociologie, într-o publicație specială, care se tipărea numai în timpul când echipele erau pe teren, Curierul echipelor, care s-a transformat apoi în Curierul Serviciului Social, au apărut numeroase relatări ale unor experiențe realizate de echipieri în diferite localități. Iată, în comuna Șanț s-a înființat o Cooperativă, pe lângă Căminul Cultural, sătenii fiind repede câștigați pentru această instituție a lor. În Banat, intelectualii dintr-o localitate și din împrejurimi au format ei înșiși o echipă, cerând
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
echipă, cerând Fundației doar creditul moral. Și au reușit să realizeze lucruri cu totul deosebite (străzi pavate, construcții), cel mai impresionant fiind spiritul de echipă, de colaborare, spiritul de disciplină și ordine - câștiguri psiho-morale. La Leșu-Năsăud au fost antrenați, devenind echipieri, oameni ai satului, ei rămânând cu această conștiință și după plecarea studenților. Medicii, veterinarii câștigau încrederea țăranilor prin priceperea și devotamentul lor, prin serviciile oferite satului. Și nimic nu conta mai mult decât încrederea. Concluzia pe care o trage H.H.
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
fapte, este aceea că munca în echipă oferă, în mod practic, „învățăminte”, modele acționale, fiecare individ făcând o experiență individuală care era apoi confruntată cu a celorlalți, analizată, valorificată. Experiența se transmite apoi celor noi, într-o adevărată „școală de echipier” (Stahl, 1939c), fiecare învățând să devină un bun executant, dar și un „organizator de muncă în clacă”. Dacă evaluăm modelul echipei gustiene prin prisma conceptului modern de grup psihosocial (vezi Neculau, 2004), vom constata că intuiția celor care au construit
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
contribuit la construirea unui spațiu social personalizat, inducând încredere în ceilalți și dezvoltând spiritul de afirmare în și prin grup. c) Grupul răspunde nevoilor asociative și de apartenență ale ființei umane. Echipa gustiană sădea sentimentul de solidarizare, ridicând statutul de echipier și prietenia la rangul de valoare umană. Școlile de „șefi de echipă”tc " Școlile de „șefi de echipă”" În echipa de lucru, se menționează în literatura de specialitate (Proulx, 1999; Devillard, 2003), liderul are sarcina de a acorda suport, de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a acorda suport, de a sprijini, de a corecta în vederea măririi competenței interpersonale a membrilor, ajutându-i să fie eficienți sau să construiască împreună un proiect de schimbare. Comportamentul liderului echipei trebuie să fie astfel dozat încât să nu sufoce echipierii, ci să le procure sentimente de satisfacție, să-i ajute să-și dobândească autonomia și încrederea. Asigurarea unui climat de sprijin se realizează prin orientări de tipul: descrie, orientează spre problemă, are un comportament firesc, spontan, manifestă empatie, se comportă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ascultători”, ci devin „colaboratori”, „tovarăși de muncă”, principiul pedagogic utilizat fiind: „Tehnica de lucru nu se învață la conferințe, ci la lucru”. Aici și astfel se învață și „seriozitatea”, „răspunderea”, „deplina camaraderie”. Viitorul profesor Henri Stahl cere elevilor Școlii de echipieri, pe lângă cunoștințe practice, „să se documenteze și să învețe tehnica specială a întreg programului de ridicare culturală a satului”, de fapt cunoștințe teoretice și practice în domeniul propagandei culturale. Un alt animator cerea „elevilor” să pună „cea mai mare greutate
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
documenteze și să învețe tehnica specială a întreg programului de ridicare culturală a satului”, de fapt cunoștințe teoretice și practice în domeniul propagandei culturale. Un alt animator cerea „elevilor” să pună „cea mai mare greutate pe cultivarea sufletului și inimii”, echipierul de mâine trebuind să fie „adevărat pedagog social pentru sat”, „educator al minții, al sufletului săteanului, să fie model și modelator, să fie și tehnician, și executor... pildă și pilduitor” (Popu, 1939, p. 192). Mai mult, acest doctor F. Popu
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
lor. În Cartea echipelor întâlnim înfățișate asemenea învățăminte, rezultate din munca în echipă: „Metoda echipelor studențești”, „Echipa și fiii satului”, „Despre noi, cei din Echipe”, „Ședințele de seară ale Echipei”, „Ce este un șef de Echipă?”, „O nouă școală de Echipieri”, „Echipierii țărani”. Școala de echipieri, credea Gh. Focșa (1939, p. 196), este chemată să promoveze noi valori culturale sau să repună în circulație „vechile bunuri culturale tradiționale”, „îmbogățind” astfel satul. Prin pregătirea lor, viitorii conducători de echipă trebuie să fie
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
În Cartea echipelor întâlnim înfățișate asemenea învățăminte, rezultate din munca în echipă: „Metoda echipelor studențești”, „Echipa și fiii satului”, „Despre noi, cei din Echipe”, „Ședințele de seară ale Echipei”, „Ce este un șef de Echipă?”, „O nouă școală de Echipieri”, „Echipierii țărani”. Școala de echipieri, credea Gh. Focșa (1939, p. 196), este chemată să promoveze noi valori culturale sau să repună în circulație „vechile bunuri culturale tradiționale”, „îmbogățind” astfel satul. Prin pregătirea lor, viitorii conducători de echipă trebuie să fie capabili
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
înfățișate asemenea învățăminte, rezultate din munca în echipă: „Metoda echipelor studențești”, „Echipa și fiii satului”, „Despre noi, cei din Echipe”, „Ședințele de seară ale Echipei”, „Ce este un șef de Echipă?”, „O nouă școală de Echipieri”, „Echipierii țărani”. Școala de echipieri, credea Gh. Focșa (1939, p. 196), este chemată să promoveze noi valori culturale sau să repună în circulație „vechile bunuri culturale tradiționale”, „îmbogățind” astfel satul. Prin pregătirea lor, viitorii conducători de echipă trebuie să fie capabili să descopere „bunuri culturale
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de învățăminte tehnice care susțin o experiență rodnică și un grup de oameni a căror pasiune și pricepere să le fructifice” (Focșa, 1939, p. 198). Câștigul principal a fost acela că toți cei care au trecut printr-o școală de echipieri au dobândit conștiința valorii muncii culturale la sate, în folosul neamului, devenind apoi ei înșiși fermenți ai unor acțiuni viitoare, inițiatori competenți în campaniile din alți ani sau în localitățile lor de baștină. Alături de cărți de învățături, celor veniți în
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ani la Poiana Câmpina (Prahova), Segarcea (Dolj), Miroslava (Iași), Făgăraș, Medgidia, Cricov (Lăpușna) și Soroca. Acestea trebuie să funcționeze alături de „cursurile și școlile de conducători de Cămine și secții de lucru” și de școala de comandanți „de echipe și de echipieri de la Valea Vinului-Năsăud” („Comunicat Nr. 551...”, 1939, p. 17). Dar din toate aceste proiecte n-au rămas decât primele școli, înființate încă înainte ca Serviciul Social să se instituționalizeze. Valoarea social-pedagogică a Serviciului Socialtc "Valoarea social‑pedagogică a Serviciului Social
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]