192 matches
-
prin experiență acestuia. "Ateii" intru comunism - cei mai convingători. * Punctul vulnerabil al libertății: îndoială. Dar există și o supralibertate care o anihilează: extazul. * Numai Dumnezeu a creat din pură generozitate. Omul creează pe seama unor distrugeri. * Găsim la Valéry o formulă eclatanta a recunoașterii elementului irațional în creație: "Conștiința domnește, dar nu guvernează". * Admirația e un sentiment ce ține pasul cu noi doar în copilărie și-n tinerețe. Apoi se uzează, devine capricioasa, superficială, nevolnica. La vîrstnici, e aproape terminată (prețuirea e
Din jurnalul lui Alceste (VII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16446_a_17771]
-
scenariul lui Ingmar Bergman este o fascinantă mostră de intense sinestezii, iscate de un amplu monolog al eroinei ce-l vizitează pe autorul care a creat-o. Și dacă Erland Josephson este discret alter ego al maestrului, Lena Endre o eclatantă interpretă care le evocă, dar și depășește pe toate marile actrițe ce s-au lăsat modelate de pigmalionul suedez, care o compară pe aceasta din urmă cu un perfect Stradivarius ce l-a inspirat în mod desăvîrșit. Păstrînd proporțiile, și
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
retrași la umbra deasă a unei bodegi (încă nedărâmate) și împărțind frățește... beneficiul! Mai e, apoi, problema componenței consiliilor locale. Aici, clientelismul face cu adevărat ravagii. Am să dau iarăși exemplul culturii, pentru că lucrurile sunt mai flagrante și impostura mai eclatantă. Am avut curiozitatea să mă interesez cine a răspuns, în ultimii zece ani, de cultură în câteva județe din vestul țării. Veți fi suprinși dacă majoritatea lor erau fie foști responsabili ai culturii din vremea comunismului, fie profesori de educație
Pamflet cu primari by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16110_a_17435]
-
românești, picturii murale din interiorul bisericilor mânăstirilor noastre, din Bucovina și Moldova de Sus, din nordul Olteniei, dar mai ales frescelor de pe zidurile exterioare, care poartă și acum, după cinci secole, în eternitate, praporii Bizanțului de după Bizanț, specifice, implicit, aurei eclatante a primului stil arhitectonic românesc: Stilul Brâncovenesc - deducem că idealul spre care tindea tatăl Tainei era acela pe care vechii elini îl sintetizau, ca într-un minereu aurifer, în cuvântul Kalokagathia, prin care defineau concepția lor, conform căreia binele se
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
în proximitatea căreia se află mormântul poetului Vasile Cârlova. Această manifestare științifică a fost prefațată de lansarea volumului ,,Eseu despre o teorie generală a drepturilor eventuale” - prima traducere în limba română, sub egida Filialei Craiova a Fundației Europene ,,TITULESCU”, a eclatantei teze de doctorat susținute de genialul diplomat de mai târziu, la Paris, în ziua de 25 octombrie 1907, unde a și fost publicată ediția princeps, în franceză, sub girul Facultății de Drept a Universității din Capitala Franței. Ediția în română
Portret în linii fugoase de Ştefan ANDREI: ,,TITULESCU este foarte actual, astăzi!” (I) [Corola-blog/BlogPost/93621_a_94913]
-
cerești de a o boteza pe Leni Pințea-Homeag cu numele UNIC, de statuară, copleșitoare Columnă a Teatrului. Dacă ar fi cunoscut-o, EMINESCU i-ar fi dedicat ,,Rugăciunea unui dac”, iar BRÂNCUȘI ar fi înălțat-o în tării, cu vibrații eclatante și energii cosmice de Pasăre în Văzduh. Adică, de Pasăre în Duh Sfânt, în neîncetată Înălțare. Vultur Unic al teatrului de aici și de pretutindeni. DAN LUPESCU Craiova, 19 Februarie 2016
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
Exuberantă ca un cireș înflorind, de o vioiciune eclatantă, iradiind energie pozitivă, lumină și o nețărmurită curiozitate, sete de a cunoaște, de a ști și de a se ști în centrul atenției, de a fi prețuită și iubită, argint viu clocotind sub ispitirile electrizante ale talentului de a seduce
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
granit și mai cu seamă cu săniile străpungând nămeții - încă simt căldura păturii de pe genunchi, ca să nu mai pomenesc de zurgălăi. Dar gustul saniei l-am prins în orășelul copilăriei mele, unde tocmai absolveam cu brio prima clasă școlară, ultimul eclatant succes al carierei mele. (în treacăt precizez că sunt pe punctul de a primi o decorație, cea dintâi, de altminteri, în gradul care se potrivește cel mai bine unui octogenar: de cavaler.) Găieștii anului 1935 nu se puteau compara cu
Un om, un destin, un card by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8525_a_9850]
-
două piese, infinit mai simple - una destinată tobelor mari (The Origin de Horațiu Rădulescu), iar alta pentru un idiofon solo (Piesă pentru vibrafon de Peter Szego) - e un fapt cel puțin contradictoriu. Cert e că Mircea Ardeleanu rămâne același interpret eclatant, spectaculos, charismatic (șarmant chiar în lucrarea lui Michel Roth, "Trois tetes" de Giacometti, din care a realizat doar prima parte ori în AU de Christoph Neidhofer). Până și frumusețea numerică, absconsă din formalizările lucrării lui Stockhausen (mai sus menționată) a
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]
-
ortodoxe lugojene cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, în cadrul unui proiect al Uniunii Europene de Radio, „Ziua Specială de Crăciun - 2007”, concert preluat și difuzat de 25 de radiodifuziuni din Europa, Canada și Noua Zeelandă, iar în 10 septembrie 2011, ca un eclatant climax al carierei sale, Remus Tașcău și corala lugojeană, invitați pentru întâia oară la cea de-a XX-a ediție a selectului Festival Internațional „George Enescu”, au concertat, în Capitală, pe scena Aulei Magna „Teoctist Patriarhul” a Patriarhiei Române. Odată
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
voci, la fel de vii și după moarte, nu va mai fi invitată să-și țină discursul de recepție la Stockholm. Unde e Salinger, nonagenarul a cărui operă restrânsă, dar percutantă, reprezintă însuși simbolul dialogului cultural Est-Vest? Ce ieșire din "izolare" mai eclatantă decât minunatele sale povestiri zen-budiste transplantate pe sol american? Salinger continuă să fie un autor de best-sellers pretutindeni în lume, chiar la cinci-șase decenii de la publicarea cărților. Dar probabil că la Stockholm nici măcar Salinger nu e suficient de "corect politic
De ce li se refuză scriitorilor americani Nobelul? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7987_a_9312]
-
dispensator de vitalitate, deși insuportabil privirii aidoma discului solar. Un soi de timiditate senzorială ne împiedică a-l măsura nemijlocit, cu ochiul, simbol al unei timidități spirituale ce îndeamnă a aborda "esența lucrului" drept o "eclipsă". Astfel Soarele, "la faute eclatante", vorba lui Valčry, se manifestă ca o măsură indirectă a insuficienței umanului: "precum acele păsări / ce nu se pot apropia de soare / pentru că privesc numai ochii mari ai microscopului / mă îndrept către esența lucrurilor / o eclipsă / hrănită / de corola unui
Între natură și artificiu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7199_a_8524]
-
un scriitor cu un simț al umorului atât de subtil încât îl face total inapt pentru vedetism, ajunge totuși vedeta prestigiosului bibliobazar. Dar nu e prima dată. Doar de atâtea ori ne-au parvenit chiar de peste hotare vești despre impactul eclatant pe care conferințele sau simplele alocuțiuni ale dlui Andrei Pleșu l-au avut asupra unor reuniuni a căror prestanță putea fi virtualmente inhibantă pentru orice vorbitor venit din extra muros. Cartea de față, deloc voluminoasă, în schimb foarte substanțială, pune
Grația socială by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9909_a_11234]
-
dintr-odată să mă aflu/ aidoma mocanilor culcați în cîmp/ trezindu-se la ziua în cea dinții ninsoare" (Alb). Luminii și căldurii mediteraneene, halou al stării de spirit mitologizante, li se alătură negurile septentrionale, temperaturile scăzute, obturînd nu doar umoarea eclatanta a certitudinii, ci și vederea: "Navală nordului se abătu/ fără durere, cum ceruseși tu:/ în brazi ea coborî că o povară/ dorită și-aș-tep-tată de cu vară,/ tot ce mișcă încetini treptat.// în nevedere munții s-au mutat,/ de parca doar în
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
ca și naratorul, caută de fapt unghiul potrivit din care istoriile personajelor centrale să fie rulate fără pierderi ori adăugiri de substanță umană și halou simbolic. E un pariu foarte dificil, pe care Constantin }oiu îl câștigă într-o manieră eclatantă. Cu toată rețeaua de analogii și simetrii, cu tot acest balet al tipologiilor și ideologiilor opuse, cartea nu are nici o notă de artificialitate. Nu se conturează mesaje: de dreapta, de stânga sau de centru neutral fixat cu șublerul. Ca roman
Clopotul spart (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9228_a_10553]
-
carte - Ibrăileanu. Către o teorie a personalității - semnată de tânărul critic ieșean Antonio Patraș. Și tocmai pentru că sunt câteva și explicabile, iar nu o sumedenie de absurdități, le voi discuta întâi de toate pe ele. Trecerea de la metoda expeditivă și eclatantă - cu finalitate mai niciodată dusă la capăt, ci amânată sistematic de la o săptămână la alta - proprie scrisului publicistic, la actul decis și angajant al unui volum de critică literară presupune dintotdeauna anumite stereotipii discrete și anumite reciclări neintenționate ale primelor
Formula 1 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9394_a_10719]
-
actualmente jazzmanul numărul unu al Slovaciei), Herwig Gradischnig la sax bariton, Harry Sokal la instrumente cu ancie, Hans Strasser/contrabas, Mario Gonzi/baterie, Matthieu Michel/trompetă, Anna Lauvergnac/voce, Nico Gori/clarinet, Ed Partyka, Adrian Mears și Robert Bachner - din eclatanta secțiune de tromboni. Această celebrare a virtuților big band-ului va rămâne cu siguranță printre momentele inubliabile din istoria festivalului sibian. Păcat că, dintre atâtea televiziuni ce ne mănâncă viața, nu s-a găsit măcar una să imortalizeze evenimentul.
Sibiul rămâne capitala jazzului by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9638_a_10963]
-
nu-i așa, mi-ar dedica o carte, aș urca În al noulea cer! Că nici el nu dovedește preocupare pentru teatru... Am citit volumul trei din JURNALUL lui V. Silvestru. Sub așteptări! Am impresia că este ...cenzurat! Atîtea secvențe eclatante, trăite de marele teatrolog, lipsesc din jurnal. Și este tipărit DUPĂ 1989! Ciudat! CÎte scene memorabile găsim În jurnalele lui Sebastian, Acterian, Petru Comarnescu, chiar odiosul Eugen Barbu, și tocmai jurnalul lui Silvestru să șocheze prin...cumințenie? Hm... Susținerea, recentă
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Iordache : MoscovaPetușki. Cartea asta a lui Venedikt Erofeev, În tălmăcirea sa inspirată, m-a zdruncinat. Lumea literaturii colcăie de bețivi. Rusia e, după cum se știe, cel puțin În literatură, o adunătură de pitorești bețivi. Geniali sau minori , banali, ori miraculoși, eclatanți sau șterși, cabotini, ori sinceri, frumoși sau disperanți ; poemul tradus de Emil Iordache Însă, uluiește pînă și pe cititorul nedus la biserică...E un apogeu al alcoolismului, acest volum ; un monument de sinceritate ...vicioasă ; un racord timp trăit / timp povestit
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Îngrijorat de ...arlechinul din trupul tău... „E mult mai greu să ucizi o nălucă, decît ceva din realitate”(Virginia Woolf). Așa e... Am citit volumul trei din JURNALUL lui V. Silvestru. Sub așteptări! Am impresia că este ...cenzurat! Atîtea secvențe eclatante, trăite de marele teatrolog, lipsesc din jurnal. Și este tipărit DUPĂ 1989! Ciudat! CÎte scene memorabile găsim În jurnalele lui Sebastian, Acterian, Petru Comarnescu, chiar odiosul Eugen Barbu, și tocmai jurnalul lui Silvestru să șocheze prin...cumințenie? Nu-mi vine
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
sau necomplementare, calde sau reci exprima starea ei de spirit din ziua respectivă. Coexistența albastrului cu galbenul, o culoare rece și o culoare caldă, o anunța mai întotdeauna bine dispusă, îngăduitoare și încrezătoare în ceea ce făcea; interceptarea însă, a culorilor eclatante, bunăoară a verdelui extrem de deschis cu a galbenului țipător sau cu a roșului aprins trimitea, în cazul ei, parcă la nemulțumire, la nevoia de autodepășire. Nu mai vorbesc ce se întâmpla dacă venea îmbrăcată în haine în care predomina negrul
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
de omenie" și că, automat, toate ticăloșiile totalitarismului roșu din România ar cădea numai în seama etapei Dej, a fost categoric devansat. Totodată, conceptul "literaturii de sertar", privit oblic ori de-a dreptul contestat de unii comentatori, căpăta astfel o eclatantă confirmare. (Va urma)
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9162_a_10487]
-
de a compune versuri care să înceapă cu literele numelui său îl determină pe autor să asocieze cuvintele cu o ingeniozitate de rebusist. Rezultă texte de o geometrie impecabilă, dar lipsite de lirism: „Distingi privind în largul firii mele / O eclatantă, pură galaxie / Magnetizând miraculos, din germen. / Ideile. Iar dacă nu se știe / Noianul tumultuos de sentimente / Irupe, se revarsă și inundă / Coclaurii adânci cu-o frenezie / Dramatică, fragilă și fecundă / Imaginea telurico-celestă / Acoperindu-ți tainica retină / Mustește de căldură și
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
în librării cu ceea ce ar trebui să fie cartea sa de confirmare. Este inutil să subliniez miza celei de-a doua cărți în creația unui autor. Mai ales în situația în care volumul de debut a beneficiat de un succes eclatant, inclusiv pe piața internațională, așa cum a fost cazul Degete-lor mici. Se cunosc destule cazuri în istoria literaturii de autori ai unei singure cărți, oameni care nu au mai reușit niciodată să se apropie măcar de o ștachetă valorică, miraculos trecută
Istoria la firul ierbii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7570_a_8895]
-
idealitate și evanescență, de pământul natal, părinți, geniile tutelare, și să-i acredităm în primul rând spectacolul dicteului automat (mierea vizibilului pentru marele stup de aur al invizibilului), al delirului controlat, al multiplelor roluri de compoziție, inclusiv sporadicul teribilism epatant, eclatant, poza damnațiunii ("am rămas în casa mea neagră/să urc mereu o Golgotă plină de cruci/și foi de papirus"); surrealismul lui Daniel Corbu pus față-n față cu cel al maestrului incontestabil al tehnicii uluirii paroxistice este mai uman
În absența zeului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7314_a_8639]