373 matches
-
bătaie lungă) ale proprietarilor. Arhitectura postmodernă a fost descrisă ca fiind "neo-eclectică", astfel încât referința și ornamentul s-au întors pe fațade, înlocuind stilurile fără ornamente și agresive ale modernismului, cum este spre exemplu într-o clădire din Boston, Massachusetts. Acest eclectism este combinat cu utilizarea unghiurilor non-ortogonale și a suprafețelor de forme cele mai variate și ciudate; aici putându-se menționa ca printre cele mai faimoase, Stuttgart State Gallery și Guggenheim Museum Bilbao. Arhitecții moderniști consideră clădirile postmoderne drept vulgare și
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
Eliot. Fiind un muzical neobișnuit judecând după construcție, uvertura încorporează o "fugă" și sunt momente în care muzica însoțește versuri vorbite și nu cantate. Scenă, ce are în componență o groapă de gunoi supradimensionata, nu se schimbă deloc de-alungul spectacolului. Eclectismul lui Lloyd Webber e foarte puternic aici: genurile muzicale variind de la clasic la pop, music hall, jazz, rock și electroacustic, existând de asemenea și melodii imnice precum: "The Ad-Dressing od Cats" (Ad-dresarea Pisicilor). "Cats" a debutat pe West End la
Cats (muzical) () [Corola-website/Science/320291_a_321620]
-
aprindă primele becuri electrice, iar din 1896 orașul să aibă propria sa uzină electrică. Noile clădiri sunt construite în diferite stiluri: renaștere, baroc, clasic, neoclasic, romantic, românesc, de către arhitecți francezi, italieni, nemți sau români. În plastica arhitecturală domină formele caracteristice eclectismului european, în special academismul francez. O ilustrare a acestui stil la Craiova o constituie „Palatul Jean Mihail” realizat între anii 1899 - 1907 de către arhitectul francez Paul Gottereau, la cererea lui Constantin Mihail - unul dintre cei mai bogați oameni ai României
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
parte a talentului sau pentru pasiunea perspectivei. Alții au considerat că asupra artei lui Uccello și-a pus prea puternic amprenta respectul sau pentru pictură gotica. În prezent, ambele judecați sunt învechite. Istoricii de artă au descoperit în opera lui eclectism, logica și omogenitate. Pentru înțelegera operelor lui Uccello, este extrem de importantă analiza contextului istoric în care acestea au fost create. Bogăția epocii renașterii italiene se manifestă în toate domeniile: în artă, în viața religioasă, în economie, schimbarea totală desfășurându-se
Paolo Uccello () [Corola-website/Science/314908_a_316237]
-
mai importanți și influenți gânditori politici români conservatori din ultimele decade ale secolului 19. Constantin Leonardescu a studiat la Universitățile din București și Paris, și a fost profesor de filosofie la Universitatea din Iași. În general, a fost influențat de eclectismul francez și a avut o atitudine cu totul „științifică” în filosofie. Ca și mulți de-ai timpului său, Leonardescu a avut un mare interes în psihologie, știință pe care a încercat să o aplice în diverse domenii ale filosofiei, precum
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
german tradițional. În această perioadă a vieții sale admira proporțiile largi și volumetria cubică simplă a lucrărilor arhitectului Karl Friedrich Schinkel, care produsese la începutul secolului al XIX-lea numeroase clădiri în stil prusian neoclasic. În același timp, disprețuia fățis eclectismul, respectiv clasicismul aglomerat și eterogen al perioadei de trecere dintre secolele al XIX-lea și al XX-lea.
Ludwig Mies van der Rohe () [Corola-website/Science/304382_a_305711]
-
în unele producții poetice sau a unora din domeniul artelor plastice, publicate în reviste de avangardă precum: „unu”, „Contimporanul”, „Integral”, „Punct”, „75 HP”, unde alături de elemente suprarealiste se recunosc și cele futuriste. Caracteristica mișcării românești de avangardă literară este chiar eclectismul. De aceea un dadaism în stare pură este mai greu de descoperit. Un dadaism mai marcat este vizibil în textele lui Sașa Pană.
Dadaism () [Corola-website/Science/297542_a_298871]
-
unui stil inspirat din clasicii romani. În epistola "De Imitatione" (1512), Bembo propune ca modele principale pe scriitorii de limbă latină (unii transpuși și în ""volgare""), [[Marcus Tullius Cicero|Cicero]] pentru proză și [[Publius Vergilius Maro|Virgiliu]] pentru poezie, împotriva [[eclectism]]ului lui [[Giovan Francesco Pico]], care apăra idea imitării mai multor modele, preluând teoria denumită "docta varietas" pe care [[Agnolo Poliziano]] o susținuse în polemica cu [[Paolo Cortesi]]. În același timp a fost inițiatorul [[petrarchism]]ului pentru literatura în limba
Pietro Bembo () [Corola-website/Science/314151_a_315480]
-
sisteme de gîndire, stiluri artistice etc. ceea ce i se pare mai bun. ul este tipic pentru stilurie de artă europeană de la începutul clasicismului, dar mai ales in istorism. În ceea ce privește calitatea artistică trebuie făcută distincție între imitație și evoluție artistică. Termenul eclectism poate avea o conotație negativă, în cazul în care artistul, în locul creației proprii, selectează elemente din alte lucrări și le combină într-una nouă. Termenul era cunoscut deja în antichitate și a marcat începutul erei noastre. La acea vreme existau
Eclectism () [Corola-website/Science/322296_a_323625]
-
mai este uneori folosit pentru a descrie la varietatea stilistica a arhitecturii secolului 19, după perioada Neoclasicismului (aprox. 1820), desi revirimentul stilurilor din această perioadă, incepand cu anii 1870, au fost numit, în general, istorism. Numeroși arhitecți, formați în spiritul eclectismului au realizat în România un număr mare de construcții în acest stil. Exemple de arhitectură eclectica pot fi: Palatul Băncii Naționale (1885) de Cassien Bernard și Albert Galleron, Atheneul Român (1888) de Albert Galleron, Casa de Economii și Consemnațiuni (1900
Eclectism () [Corola-website/Science/322296_a_323625]
-
care s-au păstrat mai ales spațiile subterane greu de recuperat datorită impunerii unei noi structuri urbanistice. Numeroși arhitecți francezi, printre care nu s-a numărat nici unul de prim rang, au contribuit la impunerea neoclasicismului, apoi a romantismului și a eclectismului de școală franceză. Astfel, Palatul Băncii Naționale (corpul vechi) este o operă din 1883-85 a arhitecților Cassien Bernard și Albert Galleron. După planurile lui Paul Gottereau s-a construit Casa de Economii și Consemnațiuni de pe Calea Victoriei, cu o alură de
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
de tip american. În anii '50 ai secolului al XX-lea au fost ridicate în centru unele clădiri reprezentative ale noii puteri, de exemplu Casa Scânteii (1956) sau Opera Română (1953). Opera, deși după un proiect stalinist, expune elementele de eclectism tipice pentru sfârșitul secolului al XIX-lea. De asemenea, în primul deceniu al dictaturii comuniste suprafața orașului s-a mărit în mod semnificativ prin construcția de noi cartiere de locuințe, care aveau parțial caracterul de oraș-satelit: Balta Albă, Drumul Taberei
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
începutul unei rupturi definitive între aceste mișcări. Poziția deconstructivismului a fost una critică și confruntațională împotriva arhitecturii și a istoriei acesteia, dorind o arhitectură a dezarticulării și dezasamblării. Poziția postmodernismului a fost o reîntoarcere la îmbrățișarea tuturor referirilor istorice la eclectism și ornament, în timp ce deconstructivismul refuză aceste acceptări. Acest refuz aliniază într-un fel arhitectura deconstructivistă cu anti-istorismul multor opere moderne, fiind totodată o parte a definiție noii mișcări. Anterior revistei "Oppositions", o altă scriere care a separat deconstructivismul de linia
Deconstructivism () [Corola-website/Science/303099_a_304428]
-
bătaie lungă) ale proprietarilor. Arhitectura post-modernă a fost descrisă ca fiind "neo-eclectică", astfel încât referința și ornamentul s-au întors pe fațade, înlocuind stilurile fără ornamente și agresive ale modernismului, cum este spre exemplu într-o clădire din Boston, Massachusetts. Acest eclectism este combinat cu utilizarea unghiurilor non-ortogonale și a suprafețelor de forme cele mai variate și ciudate; aici putându-se menționa ca printre cele mai faimoase, Stuttgart State Gallery și Guggenheim Museum Bilbao. Arhitecții moderniști consideră clădirile post-moderne drept vulgare și
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
instituții și clădiri reprezentative, cum ar Palatul Culturii și vechia Primărie, care se află în partea de jos a pieței centrale. Aceste clădiri arată dinamismul și puterea de deschidere a orașului față de noile stiluri, cum ar fi Art Nouveau sau eclectismul. În partea opusă a pieței Palatul Apollo și Teatrul Național sunt dovada vie a evoluție orașului de la târg la centru cultural. O arhitectură aparte poate fi remarcată vizitând o serie de clădiri de o reală însemnătate pentru viața culturală a
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
Italia are un stil arhitectonic foarte larg și divers, ce nu poate fi clasificat doar după perioadă, ci și după regiune, având în vedere divizarea Italiei în mai multe state regionale până la 1861. Aceasta a creat o diversitate și un eclectism a designului arhitectural. Italia este cunoscută pentru considerabilele realizări din arhitectură, cum ar fi construcția de arcuri, domuri și structuri similare în Roma Antică, fondarea între sfârșitul secolului al XIV-lea și secolul al XVI-lea, a cărei origini îi
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
cât și mai târziu în timpul imperiului. În perioada de declin al Republicei, prin Cicero, și în perioada imperială, prin Seneca și împăratul Marc Aureliu, romanii preiau principiile stoice, împreună cu elemente ale altor școli filosofice grecești, scrierile acestora caracterizându-se prin eclectism. Lucretius adoptă sistemul filosofic al lui Epicur, adaptându-l la concepția sa despre viață și la realitățile romane. Filosofia epicureică, concurând stoicismul și alte curente filosofice, a dobândit o largă circulație la romani, care, sătui de războaie și de frământările
Filosofia antică greco-romană () [Corola-website/Science/319400_a_320729]
-
linia impusă de către clasicismul academic. De asemenea, atenția i-a fost atrasă de tendința unei exprimări cât mai sincere și mai realiste, astfel că pendularea sa între academism și impresionism a determinat ca opera sa să fie caracterizată de un eclectism vizibil. În anul 1898, Verona a participat la Salonul Oficial ("Expoziția artiștilor în viață") unde a expus "Codrul Herței" și un "Portret de femeie". În anul 1899 a participat din nou la Salonul Oficial cu peisajul "Portul Brăilei noaptea, Portretul
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
van Bogaert. Viaductul de intrare în gară este și el o structură notabilă și a fost proiectat de arhitectul local Jan Van Asperen. Gara este acum considerată drept unul din cele mai frumoase exemple de arhitectură feroviară din Belgia, deși eclectismul extraordinar al influențelor conceptului lui Delacenserie face dificilă încadrarea clădirii într-un stil arhitectural anume. În nuvela Austerlitz a lui W. G. Sebald, capacitatea de a aprecia întreaga paletă de stiluri care l-au influențat probabil pe Delacensiere este folosită
Gara Antwerpen-Centraal () [Corola-website/Science/335474_a_336803]
-
1854 se introduce iluminatului public cu lămpi cu ulei de rapiță. Se construiește mult, noile clădiri sunt construite în diferite stiluri: renaștere, baroc, clasic, neoclasic, romantic, romanesc, de către arhitecți francezi, italieni, nemți sau români. În plastica arhitecturală domină formele caracteristice eclectismului european, în special academismul francez. În perioada: octombrie 1854 - 25 iunie 1856 la conducerea țării a revenit Barbu Știrbei dar sub protecție austriacă. În Craiova se instalează o garnizoană austriacă neținîndu-se seama de resentimentele populației față de turci și austrieci. Prezența
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
a fost mereu caracterizată de deschiderea către alte culturi, eclectism și elasticitatea culturală pare a fi o caracteristică definitorie a spiritului persan și cheia longevității sale. Cultura iraniană sau persană este mai veche de 3000 de ani, iar poporul respectă cu mândrie tradițiile sale, având o cultură pluri-activă și axată
Cultura Iranului () [Corola-website/Science/308139_a_309468]
-
mii de vergi să mă pedepsească, dacă mint! » În periplul său, prințul Vibescu este însoțit de Cornaboeux, un hoț francez. Peregrinările personajului sunt punctate de scene deosebit de crude, în care Apollinaire explorează toate fațetele sexualității cu o dorință evidentă de eclectism: sadismul alternează cu masochismul, ondinismul/scatofilia cu vampirismul, pedofilia cu gerontofilia, masturbarea cu sexul în grup, safismul cu pederastia etc. Scrierea este alertă, umorul — neapărat negru — mereu prezent, iar întregul roman degajă o impresie de «bucurie infernală», care ajunge la
Cele unsprezece mii de vergi () [Corola-website/Science/323896_a_325225]
-
investi inteligență, sensibilitate, ingeniozitate. Deci, pe când antecesorii se străduiau să pună constituienții în ordine, până la stadiul sunetului, acum acțiunea se îndreaptă tocmai pe fracționare, pe descompunere, pe hazard, pe o căutată ambiguitate. Sumar, aș integra perspectiva semnalată în globalism, în eclectism, în omogenizare și omogenitate, în conjuncturalism și, reiterez, într-o regretabilă absență a efortului structurant. Speciile cultivate predilect sunt cele ale divertismentului, ale happeningului. Tipul de artă evocat se adresează unui public needucat, lipsit de pretenții, de sensibilități, descumpănit, buimăcit
Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
baroce, din dorința autorităților române ca această gară de frontieră să nu fie mai prejos decât gara Ițcani (gara corespondentă de pe teritoriul Austro-Ungariei). Ea a fost construită după modelul gării din Fribourg (Elveția), într-o plastică arhitecturală ce amintește de eclectismul de școală franceză al vremii. Clădirea este compusă dintr-un corp central (având în mijloc o sală de așteptare de dimensiuni monumentale, realizată în stil baroc, precum și holuri de acces) și două corpuri laterale cu două niveluri. Fațada clădirii a
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
a patra cea mai mare în termeni de populație. Se laudă cu oțelarii importante și fabrici de automobile (Mercedes-Benz fiind cea mai cunoscută), alături de mai multe fabrici de textile. Viața culturală a orașului Juiz de Foră este marcată de mare eclectism, care poate fi văzut în arhitectură să. Clădiri Art Nouveau datând din primul deceniu al secolului 20 se găsesc printre cele în stil Art Deco de la mijlocul secolului 20, o clădire de Oscar Niemeyer și multe edificii moderne din beton
Juiz de Fora () [Corola-website/Science/305540_a_306869]