2,734 matches
-
dovedi neobosit. Cum era de așteptat, la capătul hârjonelilor lor cearceafurile nu aveau nici o urmă de deflorare, ceea ce, într-o căsătorie obișnuită, ar fi fost de-ajuns pentru a provoca o plângere a soțului și anularea mariajului prin hotărârea autorităților ecleziastice. Dar faptul că Natalia nu fusese virgină în noaptea nunții, departe de a-l indigna pe Vasia, îl făcea, în mod inconștient, să se simtă ușurat ca și cum această greșeală a soției sale l-ar fi spălat pe el însuși de
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
al XII-lea. În Transilvania iudicium duelli este atestat pînă în secolul al XVII-lea, cu toate că în 1486 a fost interzis temporar de Matei Corvin (care îl permitea doar între militari) și în 1492 de Vladislav II. Instanța (laică, nu ecleziastică) hotăra data și locul duelului prin al cărui rezultat se exprima "voința divină" în pricini penale și civile. Părțile adverse se înfruntau personal sau (cînd era vorba de clerici, femei sau mari feudali) prin reprezentanți. În Moldova și }ara Românească
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
vulgarisation..., une construction intellectuelle aux contours chronologiques somme toute assez labiles, un contenant dont le contenu reste sans cesse à préciser, à affiner, à discuter” (p. 19). Contribuțiile reunite între paginile prezentului volum, care tratează subiecte de istorie literară, iconografică, ecleziastică, patristică, au darul de a ilustra întocmai acest deziderat. Astfel, Benjamin Goldlust, analizând capitolul I, 24 din Saturnalia - „dernier banquet païen des lettres latines”, compus de Macrobius foarte probabil către 430 (p. 23), evidențiază caracterul său programatic, pus în slujba
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de către Constantius a fost urmată de consulatul pe care i l-a acordat, fiindu-i el însuși coleg pentru anul 356”; p. 37: „În legătură cu remarca despre Iulian, (sic!) în Breviarium al lui Festus (sic!), găsim o afirmație asemănătoare în cronica ecleziastică a lui Ieronim. Autorul anonim al rezumatului privind Cezarii, scriere de la sfârșitul secolului IV” - traducere cu o topică năucitoare pentru „Something similar seems to be the case for the notice in Jerome’s ecclesiastical chronicle, which has a striking affinity
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
to Festus’s Breviarium in the account of Julian. The anonymous author of the epitome on the Caesars, writing in the late fourth century...” (p. 9); corect ar fi fost: „Ceva asemănător pare să fie cazul pentru notița din cronica ecleziastică a lui Ieronim, care are o izbitoare afinitate cu remarca despre Iulian din Breviarium-ul lui Festus. Autorul anonim al Epitomei despre împărați, scriere de la sfârșitul secolului al IVlea...”; p. 56: „The consuls who took office at the beginning of 361
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Christianity derived from ecclesiastical organization” - p. 174: „Din tinerețe /traducere incompletă - n.n./, Iulian conștientizase puterea pe care creștinismul o degaja instituției bisericii”; mai nimerit ar fi fost „Din tinerețea lui, Iulian conștientizase puterea pe care creștinismul o obținea din organizarea ecleziastică” etc. Erori și inconsecvențe derivate din necunoașterea terminologiei specifice (geografice, administrative, ecleziastice etc.) sau a unor personalități din epocă: p. 2: „A clutch of church historians, orthodox and unorthodox” - p. 23: „Un grup restrâns de istorici ai bisericii, ortodoxe și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Iulian conștientizase puterea pe care creștinismul o degaja instituției bisericii”; mai nimerit ar fi fost „Din tinerețea lui, Iulian conștientizase puterea pe care creștinismul o obținea din organizarea ecleziastică” etc. Erori și inconsecvențe derivate din necunoașterea terminologiei specifice (geografice, administrative, ecleziastice etc.) sau a unor personalități din epocă: p. 2: „A clutch of church historians, orthodox and unorthodox” - p. 23: „Un grup restrâns de istorici ai bisericii, ortodoxe și neortodoxe” în loc de „Un grup restrâns de istorici bisericești, ortodocși și neortodocși; p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
A clutch of church historians, orthodox and unorthodox” - p. 23: „Un grup restrâns de istorici ai bisericii, ortodoxe și neortodoxe” în loc de „Un grup restrâns de istorici bisericești, ortodocși și neortodocși; p. 2: „ecclesiastical historians” - p. 24: „istoricii bisericii” în loc de „istorici ecleziastici” (vezi p. 235: „istoria ecleziastică a lui Philostorgius”, care traduce corect expresia de la p. 117 din ediția engleză: „the ecclesiastical history of Philostorgius”, și p. 236: „unui istoric ecleziastic”, care redă „ecclesiastical historian” de la p. 118 ed. engl.); p. 26
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
orthodox and unorthodox” - p. 23: „Un grup restrâns de istorici ai bisericii, ortodoxe și neortodoxe” în loc de „Un grup restrâns de istorici bisericești, ortodocși și neortodocși; p. 2: „ecclesiastical historians” - p. 24: „istoricii bisericii” în loc de „istorici ecleziastici” (vezi p. 235: „istoria ecleziastică a lui Philostorgius”, care traduce corect expresia de la p. 117 din ediția engleză: „the ecclesiastical history of Philostorgius”, și p. 236: „unui istoric ecleziastic”, care redă „ecclesiastical historian” de la p. 118 ed. engl.); p. 26: „the church historian Socrates” - p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
neortodocși; p. 2: „ecclesiastical historians” - p. 24: „istoricii bisericii” în loc de „istorici ecleziastici” (vezi p. 235: „istoria ecleziastică a lui Philostorgius”, care traduce corect expresia de la p. 117 din ediția engleză: „the ecclesiastical history of Philostorgius”, și p. 236: „unui istoric ecleziastic”, care redă „ecclesiastical historian” de la p. 118 ed. engl.); p. 26: „the church historian Socrates” - p. 70: „istoricul ecleziast Socrate” în loc de „istoricul bisericesc Socrates”; peste tot, „Church” a fost tradus și redat prin „biserică” (ex. p. 24, 174, 177) în loc de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
church historian Socrates” - p. 70: „istoricul ecleziast Socrate” în loc de „istoricul bisericesc Socrates”; peste tot, „Church” a fost tradus și redat prin „biserică” (ex. p. 24, 174, 177) în loc de „Biserică”, întrucât, scris cu majusculă, termenul desemnează instituția, nu clădirea; necunoscând istoria ecleziastică și nefăcând nici un efort de documentare, traducătoarele au redat pe multe pagini cuvântul „of” din formule de genul „x (numele unui episcop) of Cappadocia, Caesarea, Cyzicus etc.” prin prepoziția „din”, deși corect era „de”, care indică rangul de episcop de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ani, intitulat „Salvați Palatul Culturii”, se afirmă limpede: edificiul se află într-o stare accentuată de deteriorare și la un cutremur de peste 6 grade pe scara Richter nu va rezista. Să mai pomenm și de alte așezăminte de patrimoniu (Ansamblul ecleziastic Cetățuia, sec. XVII, Palatul Iordache Cantacuzino-Pașcanu din Pașcani, o bijuterie arhitectonică din sec. XVII, Palatul Sturzeștilor de la Miclăușeni, Casa Tăutu etc.) care așteaptă - mai bine zis așteptau - intervențiile palpabile ale domnului ministru? Mai este cazul? Consiliul județean și Primăria, sătule
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
hrisantice, dar și kieviene, kriuki și guidonice, corale<footnote Vasile, Vasile - Prolegomena; în: Catalogul manuscriselor de muzică sacră din Moldova secolele XI - XX, vol. II, Iași, Universitatea de Arte „George Enescu” Iași 2010; footnote> și risipit în așezăminte de cultură, ecleziastice și monastice din țară, dar și din alte centre europene, bizantinologii români nu au avut la îndemână un instrumentar de prestanța și dimensiunile celor de care dispun filologii, teologii, istoricii, lingviștii etc, pentru manuscrisele teologice, istorice și literare, în limba
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
XV-lea să ajungă să fie scrise polifonic. Originea genului este foarte îndepărtată având obârșiile în secolul al IV-lea când textul evanghelic era înveșmântat în monodia austeră și totuși liberă a gregorianului încredințat unui singur cântăreț (recitator) pentru uzul eclesiastic. Cele mai timpurii Pasiuni polifonice descoperite se găsesc în colecția Old Hall al Colegiului Sf. Edmond, strânsă și alcătuită în anii 1410-1420. Pasiunea protestantă poate fi împărțită în cinci grupe, nu neapărat cronologic așezate, dar desfășurate pe o perioadă de
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
mai târziu, nu-i așa? Știați (și aici privirea îi străluci amuzată) că monahii de la Saint-Jean-de-Dieu, stăpânii acestei instituții înainte de Revoluție, pe care Primul Consul îi calmează într-un mod atât de minunat, erau cei mai buni chirurgi de prostate ecleziastice? Căile Domnului sunt uneori atât de întortocheate încât numai El singur le cunoaște. Dacă domnul de Sade ar veni aici pentru a fi tăiat***, poate că fantasmagoriile astea periculoase s-ar mai calma... Până una alta, a avut grijă să
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
Platonisme et Théologie Mystique ..., p. 205-206. footnote>. ἀπόφασις și λόγοφάσις. Dimensiunea logofatică a experienței apofatice la Sfântul Grigorie. Limbajul și discursul miresei nu este catafatic, ci logofatic Pe cât de personală este pentru mireasă, experiența ei mistică are și o dimensiune ecleziastică pe care Sfântul Grigorie o reliefează când comentează asupra Cântării 1:4: „Să ne bucurăm și să ne veselim într-însa”. Experiența apofatică a miresei le-a bucurat pe însoțitoarele fecioarei, făcându-le să-i iubească și ele sânii: „Pentru că
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
din realitățile naționale, necesitatea folosirii unei limbi literare înțelese de întregul popor și a normelor ortografice fonetice stabilite în 1880-1881 de Academia Română. Vineri, 16 aprilie GALA GALACTION În 1864 s-a născut scriitorul Gala Galaction (Grigore Pișculescu). A fost defensor ecleziastic, diacon, preot, profesor la facultăți de teologie, deputat în Parlament și în Marea Adunare Națională. A tradus singur „Noul Testament“ (1927) și, împreună cu preotul Vasile Radu, „Biblia“ (1938). A fost distins cu Premiul Societății Scriitorilor Români (1932), Premiul Național Literar (1935
Agenda2004-15-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282296_a_283625]
-
Fără pretenția de a mă considera specialist în istorie, pot să afirm că devenirea poporului român a urmat o spirală ascendentă, la granița inexplicabilului. Stăpânit de o biruitoare îngăduință, și-a împlinit destinul cu monumentală răbdare și înțelepciune. Poate chiar ecleziastică, știind și asumându-și ca pe un datum „deșertăciunea deșertăciunilor - totul e deșertăciune“ , cum ar spune un pesimist. Poporul român a ieșit din aparenta lui somnolență din cauza căreia a fost acuzat că e în afara istoriei doar când i-a fost
Agenda2003-51-03-gen2 () [Corola-journal/Journalistic/281850_a_283179]
-
modernizarea aeroportului internațional și a gării feroviare, dar și a drumurilor de acces. Iată, așadar, motivul care ne îndeamnă să vorbim astăzi despre Sibiu, a cărui biografie (scrisă) începe la 1191, când regele Bela III întemeiază aici „praepositum Cibiniensem”, organism eclezastic, sub ocrotirea bisericii catolice. De la un sat modest în 1223 („villa Hemani”), Sibiul evoluează repede spre cerințele unei vieți urbane; încă din acest secol (al XIII-lea) apar străzi noi cu denumiri de meșteșugari: Zidarilor, Pânzarilor, Cojocarilor, Pilelarilor, Brutarilor, Tăbăcarilor
Agenda2004-40-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/282955_a_284284]
-
care se varsă în Marea Mediterană. Printre obiectivele istorice cele mai cunoscute ale orașului se numără Moscheea din alabastru - citadela Muhamad Ali - construită în 1830, bazarul Khan El Khalili, Muzeul de Egiptologie, cu peste 100 000 de exponate, precum și numeroasele monumente ecleziastice. Dar cel mai atractiv obiectiv turistic se găsește la Gizeh, unde turiștii pot admira una dintre cele 7 minuni ale lumii. Este vorba despre piramida lui Keops, cu o înălțime de 140 m, a cărei bază este perfect orientată spre
Agenda2004-28-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282643_a_283972]
-
face simpatică virtutea". Dar "creația în sensul înalt al cuvîntului nu găsim". Observația călinesciana în legătură cu teza morală o regăsim și în scrierile volumului pe care il comentez. Asta deși, aici, supraviețuiește, evident, chiar descarnata de fapte iar tematica este curat ecleziastica. Amplă povestire Pustnicul Pafnutie și ucenicul sau Ilarion ne plasează în plină atmosferă ecleziastic monahala. Pe Pafnutie îl chemase în tinerețe Dumitru, se încurcase cu o fată, gresînd prin preacurvie. Destinul a voit să-l găsească, în plin munte, pe
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
în legătură cu teza morală o regăsim și în scrierile volumului pe care il comentez. Asta deși, aici, supraviețuiește, evident, chiar descarnata de fapte iar tematica este curat ecleziastica. Amplă povestire Pustnicul Pafnutie și ucenicul sau Ilarion ne plasează în plină atmosferă ecleziastic monahala. Pe Pafnutie îl chemase în tinerețe Dumitru, se încurcase cu o fată, gresînd prin preacurvie. Destinul a voit să-l găsească, în plin munte, pe pustnicul Ilarion, care se canonea bucuros într-o peșteră pierdută. Ilarion, pustnic și preot
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
susținut, și cu trei linii melodice: una paradisiacă, solară, ingenuă (copilăria și premonițiile Ioanei), una eroică, feroce, infernală (războiul, baia de sînge, păsările de pradă ciugulind din cadavre), și una, să-i spunem, filozofică (procesul Ioanei, dialogurile ei cu tribunalul ecleziastic și cu propria conștiință)... Amuzantă e, în film, relativizarea ideii de "miracol": regizorul oferă, ca niște clipuri anti-mister, într-un fel de gimnastică aerobică a inteligenței, cîteva explicații terestre ale unui fapt perceput de Ioana ca un semn divin: o
Jeanne d'Arc în misiune SF by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17217_a_18542]
-
dublă convertire. Zoe iese din mînăstire, devenind laică, și căsătorindu-se cu alesul ei, iar studentul în filosofie abandonează facultatea, înscriindu-se la Teologie, devenind, în 1909, doctor în teologie la Universitatea din Cernăuți, cînd capătă și slujba de confesor ecleziastic, hirotonisindu-se preot de abia în 1922. De pe urma acestei convertiri spre teologie s-au născut cîteva scrieri (tenta religios moralizatoare din romanele sale de aici provine), dar, mai ales, acel monument de limbă care este traducerea românească a Bibliei de-
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
întîi, că în cazul altor cunoscuți barzi ai generației '60 situația e inversă. Ioan Alexandru a renunțat la frenezia sa dionisiacă inițială, clocot individualist anarhic, în favoarea unui discurs liturgic, de largă audiență ortodoxă, coroborat cu o evocare instituțională a vieții ecleziastice, Ion Gheorghe s-a înfundat în zona mîloasă a unei arheologii fantaste, stăpînite de năzăririle unui imperialism tracic, Adrian Păunescu a schimbat registrul liric propriu-zis pe unul lozincard-agitatoric, așadar de prefabricate ideologice, reglate, conform preferinței intime, la mulți decibeli etc.
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]