74 matches
-
câteva reverii sămănătoriste, rezumată într-un rând de colinde, prapuri și costume populare. Nu reproșuri, ci dezideratetc " Nu reproșuri, ci deziderate" Rândurile de mai sus se cuvin citite nu atât ca reproșuri, ci ca deziderate. Să recunoaștem că aceste principii ecleziologice patristice sunt arareori puse în practică chiar de către clerul Bisericii ori de către structurile de învățământ teologic, subvenționate din fondurile publice. După trecerea la cele veșnice a celor mai mulți Părinți din generația de aur a duhovnicilor români, un anumit simptom al dezorientării
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
liturghia orotdoxă (1986). Prima dintre ele merge pe urmele lui Nichifor Crainic, dar fructifică și Îndelungile legături cu autorii Filocaliei. Cât privește Spiritualitate și comuniune..., cu toate că această carte ne trimite și la unele lucrări anterioare (Braniște, Vintilescu sau Schmemann), perspectiva ecleziologică În care Stăniloae recitește mesajul mistagogic al Părinților Îi este absolut propriu (perspectiva „personalismului comunitar”). Uneori el comite ancronisme, dintre care cele mai semnificative au fost remarcate de către Andrew Louth, Într-un articol din 2002. Este vorba, mai Întâi, de
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
și care, el, „rimează” perfect cu spiritul Tradiției patristice. Mă limitez aici la numai două exemple: Primul capitol al constituției se intitulează „mysterium Ecclesia”. Aceste titlu e un Întreg program, revoluționar, trebuie s-o spunem, și se Înrădăcinează În meditațiile ecleziologice ale lui Henri de Lubac, printre alții (trebuie invocate Însă, obligatoriu, și numele lui Moehler, Semmelroth etc.). Textul rupe În mod conștient cu declarațiile pe care le ilustrau de obicei tratatele „clasice” De Ecclesia, Înrobite analizelor juridice. „Definirea Bisericii ca
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
și astăzi să îi pregătească pe copii la o „practică autentică a sacramentelor”. Itinerariile catehetice alcătuite de păstorii Bisericii și aplicate de cateheții acesteia, abordează teme concrete și necesare celebrării reconcilierii sacramentale. De exemplu, cateheza poate aprofunda dimensiunile teologică, cristologică, ecleziologică și antropologică ale sacramentului reconcilierii, urmărind o anumită structură pedagogică și ținând cont de următoarele aspecte: a) eclezialitatea - în sensul că le este prezentat copiilor faptul că locul specific reconcilierii este Biserica. Aici, credinciosul găsește cadrul și contextul potrivit în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu claritate, amintind alte declarații ale Sfântului Scaun, că „preotul nu poate să ia parte activă în partidele politice sau în conducerea asociațiilor sindicale” (n. 33, § 1). Dar afirmația, de natură clar disciplinară, este teologic motivată, începând cu o rațiune ecleziologică: „Preotul, slujitor al Bisericii care prin universalitatea și catolicitatea sa nu se poate lega de nici o contingență istorică, va sta deasupra oricăror partide politice” (n. 33, § 1). Într-adevăr, preotul participă la catolicitatea Bisericii, în afară de inserarea baptismală, și prin ordinațiunea
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
baptismală, și prin ordinațiunea sacerdotală, întrucât aceasta îl leagă de episcop, membru al unui organism de natură universală, cum este Colegiul episcopal. Apoi, «Directoriul» justifică această interdicție printr-o motivație cristologică, care evident este cea mai autoritară, chiar dacă, amintita motivație ecleziologică își înfige rădăcinile în misterul lui Cristos și din acesta își trage forța sa doveditoare. „Directoriul”, citând una din „Catehezele” papei Woj-tyla din 28.07.1993, afirmă: „Ca Isus (cfr. In 6,15 șu), preotul trebuie să renunțe la angajarea
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
pre-conciliară, autoritatea doctrinală era competența exclusivă a Magisterului, ca regulă proximă, pentru că ei îi aparținea funcția activă de a păstra și a interpreta depozitul credinței, iar teologia avea doar o funcție auxiliară și subordonată Magisterului. Pentru a depăși acest model ecleziologic, în derularea Conciliului Vatican II era necesară inserarea raportului dintre teologie și Magister, în contextul mai amplu al funcțiilor ecleziale de transmitere a Revelației. Contrar așteptărilor, s-a ajuns nu doar la o amplificare a conflictualității dintre Magister și teologie
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
începem discuția noastră în jurul unei teme intens vehiculate în ultimul timp în mass-media, și anume cea a stării materiale în care se află Biserica Ortodoxă Română după două decenii de la ieșirea din comunism. De fapt, bogăția Bisericii, a căreui esență ecleziologică nu poate fi decât de natură spirituală, o reprezintă după părerea mea credincioșii ei. Vă invit să începem discuția noastră cu această temă. PF Daniel: În primul rând, credincioșii sunt bogăția Bisericii noastre. Oricât ar fi de bogată material, o
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
problema unității decît dintr-o perspectivă prevalent juridică și instituțională. Cît despre centralismul ecleziastic 36 cu pierderea legitimelor funcții de neînlocuit ale diferitelor Biserici, sentimentul precis care se degajează este că fiecare soluție aplicată raportului centru-periferie, din punct de vedere ecleziologic, are implicații profunde referitoare la relația dintre cler și poporul creștin. Rosmini, respingînd cu fermitate principiul tezei lui Constant referitor la inevitabila transformare a "claselor sacerdo-tale" în pături privilegiate, nu ignoră adevărul parțial și contingent care se găsește în aceasta
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
rîndul clerului și a poporului creștin. O astfel de regîndire se înrudește explicit cu considerațiile asupra crizei culturii filosofice și religioase de inspirație catolică; în contextul Celor cinci plăgi aceste considerații, tocmai pentru că sînt puternic înrădăcinate într-un complex ideal ecleziologic, capătă dimensiuni și tonuri suficient de diversificate, tinzînd, prin multe aspecte să depășească limitele proprii excesivei sistematizări și elaborări filosofice și teologice scolastice ale preotului roveretan, printr-o limpede chemare la superioritatea patristicii, ai cărei reprezentanți cei mai de seamă
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
eternă a Ecclesiei; el este mărturia unei identități neschimbabile a Bisericii, a cărei organizare a fost decisă pe temeiul mărturiei apostolilor și garantate prin prezența Sfântului Duh. A disprețui cu bună știință canoanele duce, inevitabil, la denaturarea Bisericii, la erezia ecleziologică. Autoritatea intelectuală interbelică, prin vocea lui Nae Ionescu (și nu numai), reface liantul cu autoritatea ecleziastică, reconfigurând raportul dintre laicat și Biserică în vederea realizării acelui orizont al binelui comun. Prin această analiză a problematicii Patriarhului-Regent, se pot decela semnificațiile profunde
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
tocmai pentru restabilirea autorității Ecclesiei care, intimidată de puterea seculară, pe de o parte, și de moda curentelor științifice, pe de altă parte, pierduse conștiința deținerii Adevărului Revelat și a Predaniei. Întreaga gândire teologică naeionesciană dă măsura unui creștinism dogmatic, ecleziologic și mistic, recuperând realismul metafizic și sacramental patristic, printr-un limbaj viu, modern prin argumentare, ce se desprinde de pietismul, psihologismul și utopiile intelectuale ale secolului al XIX-lea. De fapt, activitatea lui Nae Ionescu se derula sub patronajul Sfântului
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de Tertullien et la société gréco-romaine), o contribuție din teza sa de doctorat în teologie, Cauzele conflictului politic între Biserica Creștină și Statul roman sub împărații Severi (193-235), teză susținută în 1929, iar al doilea studiu privitor la o problemă ecleziologică de strictă actualitate, unirea Ecclesiei (Le Problème de l'union des Églises). În secțiunea a doua a revistei, La vie religieuse en Roumanie, se publică un material statistic nesemnat cu privire la "cultele minoritare din Transilvania" (Les cultes minoritaires de la Transylvanie); Arhimandritul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
să dezlege păcatele în numele lui"15. John Meyendorff consacră un capitol extrem de important aspectului privitor la Taine și ierarhie în Biserică, pornind de la cartea lui O. Cullmann, Saint Pierre, disciple, apôtre, martyr (Neuchâtel-Paris, 1952), lucrare a cărei miză vizează dialogul ecleziologic 16. Teologul rus consideră pe bună dreptate că problema Tradiției și cea a a ierarhiei post-apostolice este strâns legată de natura sacramentală a Ecclesiei, atât sub raport istoric, cât și doctrinal. Exegeza romano-catolică consideră pasajul de la Matei XVI, 18 despre
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
fi asimilat nici cu o infailibilitate doctrinală sau morală, nici cu o putere juridică asupra celorlalți episcopi, întrucât acest lucru nu îi era conferit de nici un sinod 20. După prezentarea acestor diferențe specifice între luteranism și catolicism cu privire la câteva aspecte ecleziologice esențiale, Mircea Vulcănescu oferă, sub forma unor concluzii semnificative, un punct de vedere ortodox extrem de original. Astfel, din perspectiva Răsăritului ortodox, luteranismul și catolicismul reprezintă "două fețe sparte ale unui creștinism originar, unic, rămas nedespicat în Răsărit între fața lăuntrică
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Analiza lucidă și profundă a lui Mircea Vulcănescu cu privire la raportul dintre luteranism și catolicism reprezintă o secvență importantă a demersului elitei intelectuale interbelice, îndeosebi a celei criterioniste, de arheologie confesională, atât de necesară înțelegerii realității spirituale, asigurând premisele unui dialog ecleziologic firesc și fecund. Partea a III-a Intelectualitatea și Tradiția Actualitatea Predaniei Implicarea profundă a intelectualității criterioniste în problemele ecleziologice ține de practica mărturisitoare a acestei elite care a înțeles, de la bun început, că nu se poate vorbi de un
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
elitei intelectuale interbelice, îndeosebi a celei criterioniste, de arheologie confesională, atât de necesară înțelegerii realității spirituale, asigurând premisele unui dialog ecleziologic firesc și fecund. Partea a III-a Intelectualitatea și Tradiția Actualitatea Predaniei Implicarea profundă a intelectualității criterioniste în problemele ecleziologice ține de practica mărturisitoare a acestei elite care a înțeles, de la bun început, că nu se poate vorbi de un reviriment cultural autentic fără a se raporta la sursele Tradiției creative, organice. Alături de Mircea Vulcănescu, unul dintre liderii generației '27
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
păstrarea dogmei și a rânduielii dată nouă de Părinți". De aceea, calitatea fundamentală a acestei elite, manifestată la nivelul practicii sale, era aceea de a fi mărturisitoare a adevărului Ecclesiei. Reprezentările acestui tip specific de intelectualitate se subsumau unor principii ecleziologice fundamentale: Pravile; Predania; Învățăturile lor, în prelungirea tradiției patristice - această elită devenea păstrătoarea și continuatoarea tradiției inaugurate de Sfântul Vasile cel Mare care, tâlcuind pe Sfântul Apostol Pavel, sfătuia comunitatea creștină că: tot ce este de demult, de la Sfinții Părinți
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
teologului George Racoveanu și a revistei sale în peisajul interbelic erau salutare în măsura în care Biserica Ortodoxă era supusă unor provocări dintre cele mai diverse: de la duhul modernității care încerca să se infiltreze, prin vocea unor chiriarhi, în structura eclezială, până la dialogul ecleziologic care căpăta un contur din ce în ce mai pregnant, Ortodoxia fiind chemată să dea un răspuns convingător. Ca parte importantă a acestui dialog se profila posibilitatea convocării unui Sinod Ecumenic (al optulea pentru Biserica Ortodoxă), mai ales în contextul tentativelor de intensificare a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
fundamentală a validării unui Sinod Ecumenic implică calitatea de mărturisire totală a Adevărului Bisericii. Participarea tuturor episcopilor Ecclesiei la un sinod nu conferă automat acestuia atributul ecumenicității. Ecumenicitatea presupune invariabilitatea învățăturii Bisericii, măsura creșterii firești și organice a Evangheliei. Dialogul ecleziologic interbelic nu pornea de multe ori de la o bază comună: Predania ca singura unitate de măsură. Se ridicau și atunci voci care cereau o obnubilare a pozițiilor și atitudinilor principiale, o stingere a oricăror opoziții neconstructive în favoarea unei concordii, a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
potrivit coordonatorului tezei, Pr. Dumitru Stăniloae. Această discuție asupra problemei iconomiei, temă tradițională pentru teologia răsăriteană, a fost actualizată printr-o a doua ediție a lucrării, în care Pr. Chesarie adaugă un capitol substanțial consacrat unor aspecte curente ale realității ecleziologice, precum: Problema asemănărilor dintre creștinism și celelalte religii în gândirea patristică, până la începutul secolului al IV-lea; Tradiție și Biserică; Învățătura despre Maica Domnului (Theotokos) în Ortodoxie și Catolicism etc. Prima parte a lucrării, consacrată interpretării iconomiei divine, se structurează
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de la regulă, dar numai pentru un caz concret și în timpul unei perioade limitate pentru a nu periclita regula permanentă (akrivia). Principiul formulat de Grigore de Nazianz pentru aplicarea iconomiei bisericești rămâne valabil. Iconomia divină și iconomia bisericească reprezintă fundamentele unității ecleziologice creștine. Astfel, Biserica Creștină a lui Dumnezeu actualizează și recapitulează în Hristos omenirea. Comunitatea umană se regăsește în interiorul comunității de iubire, Biserica. Iconomia pune în lumină libertatea lui Dumnezeu, care dă măsura dragostei Sale pentru creație. Demersul Pr. Chesarie are
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
creștine, ediție îngrijită de Dora Mezdrea, București, Anastasia, p. 113. 15 Ibidem, p. 115. 16 John Meyendorff, Ortodoxie și catolicitate, București, Sofia, 2003, p. 7: Problema istoriei mântuirii, abordată de Cullman și în operele anterioare, a fost discutată în cadrul dialogului ecleziologic - între teologia provenită din Reformă și teologia catolică (n.n. C.M.) -, sub toate aspectele, și în special sub acela esențial, referitor la relația dintre jertfa lui Hristos și prezența Lui în Biserică. Cea mai mare parte a problemelor care îi despart
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în istoria omenirii. Israelul este un fel de trup mistic, confirmă Jacques Maritain. Nu e doar un popor, ci un popor însărcinat cu o misiune care este legată în mod esențial de răscumpărarea omenirii. Această misiune continuă și astăzi, nu ecleziologic, din cauza căderii sale (acum 2000 de ani), ci întrucât el este încă poporul ales, pentru că darurile lui Dumnezeu sunt date o dată pentru totdeauna, iar evreii sunt încă iubiți datorită părinților lor. Putem spune că, în timp ce Bisericii îi este dată sarcina
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
multe altele - cât se poate de elocventă În acest sens o constituie și imaginea „omului-microcosmos”. Departe de a fi, așa cum lasă să se Înțeleagă Jean-Claude Schmit, ipostaza de sine stătătoare, precis circumscrisă tematic, a unei triade care mai reunea „corpul ecleziologic” și „corpul politic”, ea trebuie, dimpotrivă, interpretată ca expresia unui efort unitar de inteligibilitate, aplicat unei părți a realității vizibile, nedisjunctă de celelalte. Pe de altă parte, faptul că, aidoma naturii, societatea era, și ea, atât În ansamblu, cât și
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]