161 matches
-
a celei de a doua legi a lui Kepler, viteza aparentă de deplasare a Soarelui nu este constantă. Apoi timpul solar mediu este dat pentru un Soare fictiv care se deplasează pe ecuator, în timp ce Soarele se deplasează de-a lungul eclipticii, trebuie să se țină seama de înclinarea axei de rotație a Pământului în raport cu planul eclipticii. Orientarea analemei depinde de oră. Pe la amiaza locală, forma de opt este aproape dreaptă în raport cu meridianul, cum o ilustrează figura alăturată. La o altă oră
Analemă () [Corola-website/Science/336709_a_338038]
-
nu este constantă. Apoi timpul solar mediu este dat pentru un Soare fictiv care se deplasează pe ecuator, în timp ce Soarele se deplasează de-a lungul eclipticii, trebuie să se țină seama de înclinarea axei de rotație a Pământului în raport cu planul eclipticii. Orientarea analemei depinde de oră. Pe la amiaza locală, forma de opt este aproape dreaptă în raport cu meridianul, cum o ilustrează figura alăturată. La o altă oră din zi optul este înclinat spre stânga (dimineața) sau spre dreapta (după-amiaza) .
Analemă () [Corola-website/Science/336709_a_338038]
-
Blanpain la 28 noiembrie 1819, la observatorul astronomic din Marsilia. Semiaxa majoră a cometei este de 3,048 UA, periheliul la 0,961 UA, afeliul la 5,135 UA; cometa are perioada orbitală de 5,32 ani, înclinarea orbitală față de ecliptică este de 5,900°, iar excentricitatea este de 0,68468. Următoarele treceri la periheliu sunt prevăzute la 28 august 2014, iar apoi la 20 decembrie 2019. Cometa se află pe o orbită care are o mică „Distanță Minimă de Intersecție
289P/Blanpain () [Corola-website/Science/332685_a_334014]
-
a timpului, pe celălalt corp: o eclipsă nu se poate produce decât atunci când cele trei corpuri cerești (Soare, Lună, Pământ) sunt aproape aliniate. Această condiție nu este realizată decât atunci când fazele de Lună plină sau Lună nouă se produc aproape de ecliptică, adică în apropierea unuia dintre cele două noduri ale orbitei lunare. Perioada dintre două treceri succesive la același nod este dat de luna draconică, 27,21 de zile. Combinația acestor două perioade produce condiții propice unei eclipse la fiecare 5
Saros (astronomie) () [Corola-website/Science/333985_a_335314]
-
23 ianuarie 2000, în timpul călătoriei acesteia pe lângă Jupiter, în drum spre Saturn. Descoperit în 1981, "" prezintă o orbită caracterizată printr-o semiaxă majoră de 2,5674065 u.a. și de o excentricitate de 0,1118718, înclinată cu 12,13418° față de ecliptică. Poartă numele lui Harold Masursky (1923-1990), geoplanetolog renumit, un participant major la programele Mercury și Apollo, precum și la misiunile Viking și Voyager. Deși aparține familiei Eunomia, datele obținut de Cassini-Huygens par să infirme că tipul spectral asteroidal ar fi S.
2685 Masursky () [Corola-website/Science/332537_a_333866]
-
Nodurile lunare sunt punctele orbitei Lunii în care ea traversează ecliptica, traiectoria Soarelui pe cer. Punctul în care ea traversează ecliptica din emisfera cerească sudică spre emisfera nordică se numește nod ascendent; cel în care ea o traversează din emisfera nordică spre cea sudică se numește nod descendent. Intervalul de timp
Nod lunar () [Corola-website/Science/333995_a_335324]
-
Nodurile lunare sunt punctele orbitei Lunii în care ea traversează ecliptica, traiectoria Soarelui pe cer. Punctul în care ea traversează ecliptica din emisfera cerească sudică spre emisfera nordică se numește nod ascendent; cel în care ea o traversează din emisfera nordică spre cea sudică se numește nod descendent. Intervalul de timp care separă două treceri ale Lunii la același nod al
Nod lunar () [Corola-website/Science/333995_a_335324]
-
axă de la nord la sud. În afară de cea mai evidentă variație a poziției aparente a Soarelui pe bolta cerească între nord și sud cu o amplitudine unghiulară de 47 de grade (datorită înclinației axei terestre de 23,5 grade fată de ecliptică), există de asemenea și o componentă pe axa est-vest a acestei variații de poziție. Variația pe axa nord-sud rămâne însă sursa principală a anotimpurilor pe Pământ. Datorită faptului că se află atât de aproape de Pământ, în termeni astronomici, Soarele este
Soare () [Corola-website/Science/296586_a_297915]
-
al Centre de recherches en géodynamique et astrométrie (C.E.R.G.A.). Directorul serviciului era Jean-Louis Heudier. Asteroidul prezintă o orbită caracterizată printr-o semiaxă majoră egală cu 2.5314746 UA și o excentricitate de 0.6307684, înclinată cu 0.44593°, în raport cu ecliptica. "Toutatis" a fost numerotat provizoriu "1989AC", apoi a fost denumit, făcându-se referire la Toutatis, zeitate celtă a războiului, a fertilității și bogăției, urmând numărătoarea "4179" făcută de Minor Planet Center. Toutatis este corelat cu ploaia de meteori "Kappa Aquaride
4179 Toutatis () [Corola-website/Science/326943_a_328272]
-
43335838 u.a., o excentricitate de 0,10497506 și o perioadă orbitală de 2.323,67 de zile (6,36 ani). Cybele are o viteză orbitală medie de 16,07434096 km/s și are o înclinație de 3,54838537ș în raport cu ecliptica. Prima ocultație cunoscută a asteroidului "65 Cybele" a fost observată la 17 octombrie 1979, în Uniunea Sovietică (la "Ura-Tyube", în actualul Tadjikistan). Cu această ocazie, i-a fost determinat un diametru de 230 km, valoare foarte apropiată de cea de
65 Cybele () [Corola-website/Science/333095_a_334424]
-
miliarde km (39,3 ua). Are o orbită foarte excentrică (0,248), astfel încât uneori Pluto ajunge într-o poziție mai apropiată de Soare decât Neptun, a opta planetă a Sistemului Solar. Înclinarea planului orbitei este de 17°12' față de planul eclipticii, ceea ce este iarăși ieșit din comun. Diametrul lui Pluto este de 2.390 km, reprezentând doar 18,74% din cel al Terrei. Înclinarea axei de rotație a planetei este de 57°24', iar perioada de rotație este de 6 zile
Pluto () [Corola-website/Science/326883_a_328212]
-
orbitează într-o rezonanță orbitală de 3:2 cu Neptun: la fiecare două revoluții ale lui Pluto, Neptun face trei revoluții, într-o sincronizare care durează de milioane de ani. Pe măsură ce Pluto se apropie de periheliu, atinge distanța maximă de la ecliptică datorită înclinației sale de 17 grade. Astfel, este mult deasupra sau dedesubtul planului orbitei planetei Neptun. În aceste condiții Pluto și Neptun nu se vor ciocni sau apropia niciodată la mai mult de 18 UA una de cealaltă. Începând cu
Pluto () [Corola-website/Science/326883_a_328212]
-
provizorie de 1940 WA. Cu un diametru mediu de circa 23,31 km, asteroidul prezintă o orbită caracterizată de o semiaxa majoră egală cu 2,8363838 u.a. și de o excentricitate de 0,1349560, înclinată cu 14,24044° față de ecliptica.
4162 SAF () [Corola-website/Science/333887_a_335216]
-
fost descoperite. Dimensiunile mici ale asteroidului Juno și forma sa neregulată l-au exclus din categoria planetelor pitice. Juno are o orbită ceva mai apropiată de Soare decât Ceres și Pallas. Orbita sa este înclinată ușor, cu aproape 12°, față de ecliptică, dar are o excentricitate foarte mare, mai mare chiar decât Pluto. Această excentricitate îl aduce pe Juno mai aproape de Soare la periheliu decât ajunge Vesta și mult mai departe la afeliu decât ajunge Ceres. Juno a fost apreciat ca având
3 Juno () [Corola-website/Science/320715_a_322044]
-
coamă”. Ixion este momentan la o distanță de 41 u.a. de Soare, și este posibil ca să dezvolte o coamă atunci când este mai aproape de periheliu. Ixion și Pluto au orbite asemănătoare, dar orientate diferit. Periheliul lui Ixion se află sub ecliptică, în timp ce acel al lui Pluto se află deasupra eclipticii. În mod neobișnuit pentru corpuri celeste în rezonanță cu Neptun (precum Orcus), Ixion se apropie de Pluto la mai puțin de 20 de grade de separație unghiulară. Ixion se află momentan
Ixion () [Corola-website/Science/334576_a_335905]
-
u.a. de Soare, și este posibil ca să dezvolte o coamă atunci când este mai aproape de periheliu. Ixion și Pluto au orbite asemănătoare, dar orientate diferit. Periheliul lui Ixion se află sub ecliptică, în timp ce acel al lui Pluto se află deasupra eclipticii. În mod neobișnuit pentru corpuri celeste în rezonanță cu Neptun (precum Orcus), Ixion se apropie de Pluto la mai puțin de 20 de grade de separație unghiulară. Ixion se află momentan sub planul eclipticii și va ajunge la periheliu în
Ixion () [Corola-website/Science/334576_a_335905]
-
al lui Pluto se află deasupra eclipticii. În mod neobișnuit pentru corpuri celeste în rezonanță cu Neptun (precum Orcus), Ixion se apropie de Pluto la mai puțin de 20 de grade de separație unghiulară. Ixion se află momentan sub planul eclipticii și va ajunge la periheliu în 2070. Pluto a ajuns la periheliu în 1989 și momentan coboară spre ecliptică. Ixion are o perioadă orbitală de aproape 250 de ani și cu 0,5% mai lungă ca cea a lui Pluto
Ixion () [Corola-website/Science/334576_a_335905]
-
Ixion se apropie de Pluto la mai puțin de 20 de grade de separație unghiulară. Ixion se află momentan sub planul eclipticii și va ajunge la periheliu în 2070. Pluto a ajuns la periheliu în 1989 și momentan coboară spre ecliptică. Ixion are o perioadă orbitală de aproape 250 de ani și cu 0,5% mai lungă ca cea a lui Pluto. Ixion manifestă schimbări regulate de luminozitate, despre care se crede că sunt cauzate de rotație. Până în anul 2010 nu
Ixion () [Corola-website/Science/334576_a_335905]
-
dreaptă de și la declinația . Declinația sa mare reprezintă faptul că este mai ușor de observat din emisfera nordică, de unde majoritatea telescoapelor mari au studiat-o. Întâmplător, NGC 6543 se află pe cer aproape în poziția aparentă polului nordic a eclipticei. Deși nebuloasa luminoasă internă este destul de mică — axa majoră a elipsei interne este de 16,1 secunde de arc, iar distanța dintre condensări este de 24,7 secunde de arc — ea este înconjurată de un halou de materie pe care
Nebuloasa Ochi de Pisică () [Corola-website/Science/332852_a_334181]
-
Ecliptica: termenul este folosit, în general, cu două semnificații: Ecliptica este utilizată ca reper în definirea coordonatelor ecliptice pentru reperarea poziției aparente a corpurilor pe sfera cerească. Cele mai multe planete din Sistemul Solar au o orbită care este puțin înclinată relativ la planul
Ecliptică () [Corola-website/Science/296795_a_298124]
-
Ecliptica: termenul este folosit, în general, cu două semnificații: Ecliptica este utilizată ca reper în definirea coordonatelor ecliptice pentru reperarea poziției aparente a corpurilor pe sfera cerească. Cele mai multe planete din Sistemul Solar au o orbită care este puțin înclinată relativ la planul eclipticii. Zodiacul se găsește tot de-a lungul (de
Ecliptică () [Corola-website/Science/296795_a_298124]
-
termenul este folosit, în general, cu două semnificații: Ecliptica este utilizată ca reper în definirea coordonatelor ecliptice pentru reperarea poziției aparente a corpurilor pe sfera cerească. Cele mai multe planete din Sistemul Solar au o orbită care este puțin înclinată relativ la planul eclipticii. Zodiacul se găsește tot de-a lungul (de o parte și de alta) planului eclipticii. Planul eclipticii este înclinat în raport cu ecuatorul ceresc, cu un unghi numit "înclinarea eclipticii" și care este egal cu circa 23°26'15"; acest unghi exprimă
Ecliptică () [Corola-website/Science/296795_a_298124]
-
coordonatelor ecliptice pentru reperarea poziției aparente a corpurilor pe sfera cerească. Cele mai multe planete din Sistemul Solar au o orbită care este puțin înclinată relativ la planul eclipticii. Zodiacul se găsește tot de-a lungul (de o parte și de alta) planului eclipticii. Planul eclipticii este înclinat în raport cu ecuatorul ceresc, cu un unghi numit "înclinarea eclipticii" și care este egal cu circa 23°26'15"; acest unghi exprimă înclinarea axială a rotației Pământului în raport cu normala la planul orbitei sale. Cât despre planul orbital
Ecliptică () [Corola-website/Science/296795_a_298124]
-
pentru reperarea poziției aparente a corpurilor pe sfera cerească. Cele mai multe planete din Sistemul Solar au o orbită care este puțin înclinată relativ la planul eclipticii. Zodiacul se găsește tot de-a lungul (de o parte și de alta) planului eclipticii. Planul eclipticii este înclinat în raport cu ecuatorul ceresc, cu un unghi numit "înclinarea eclipticii" și care este egal cu circa 23°26'15"; acest unghi exprimă înclinarea axială a rotației Pământului în raport cu normala la planul orbitei sale. Cât despre planul orbital al Lunii
Ecliptică () [Corola-website/Science/296795_a_298124]
-
din Sistemul Solar au o orbită care este puțin înclinată relativ la planul eclipticii. Zodiacul se găsește tot de-a lungul (de o parte și de alta) planului eclipticii. Planul eclipticii este înclinat în raport cu ecuatorul ceresc, cu un unghi numit "înclinarea eclipticii" și care este egal cu circa 23°26'15"; acest unghi exprimă înclinarea axială a rotației Pământului în raport cu normala la planul orbitei sale. Cât despre planul orbital al Lunii, înclinarea sa variază de la 5°01'1" la 5°17'35
Ecliptică () [Corola-website/Science/296795_a_298124]