47 matches
-
stă liber, agățat cu capul în jos și învelit cu aripile, pe când coada o ține îndoită pe spate. Culoarea bl pe spate. Culoarea blănii variază în limite mari: aproape albă, roșcat aprinsă, neagră - argintie. În timpul zborului emit impulsuri ultrasonore de ecolocație, de frecvență înaltă și consatantă (110 (110-130KHz) 130KHz) - semnale de tip CF. Durata impulsului este destul de lungă (câteva zecimi de ms), as astfel încât se produce un evident efect Doppler. Acest e efect este folosit de lilieci pentru prinderea insectelor după
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
coloniale. Perioada împerecherii poate fi localizată în timp, cu comportament nupțial pronunțat sau întinsă pe o perioadă mai lungă, mai ales la s speciile care hibernează. Verspertilionidele sunt în g general insectivore, având diverse strategii de vânătoare și metode de ecolocație. În timpul zborului emit impulsuri ultrasonore de frecvențe modulate, cu durată relativ scurtă, semnale de ti tip FM. Unele specii pot efectua migrații sezoniere la distanțe considerabile. Pentru majoritatea s speciilor sedentare este caracteristică migrația locală de la adăpostul estival la cel
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
lumea animală. Printre cele mai importante se numără metabolismul extrem de accentuat, care necesită mari rezerve lipidice și un aport c crescut de oxigen, incapacitatea de a-și construi adăposturi, suspendarea cu capul în jos în poziția de repaus ș și ecolocație. Pe de altă parte, chiropterele au u un ciclu biologic complex, cu perioade de vulnerabilitate maximă, ceea ce le conferă statutul de animale cu cerin statutul de animale cu cerințe speciale față de me mediu. În cele ce urmează, vom aborda o
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
generează o ventilație cvasipermanentă. Acest fapt poate explica de ce liliecii preferă astfel de cavități mai ales în perioadele lor active, de hrănire intensă și eliminare a dejecțiilor. 2.1.5. Ecolocația, zonele de vânătoare și dieta 2.1.5.1. Ecolocația Ultrasunetele emise de lilieci au o frecvență foarte mare, de 20.000 foarte mare, de 20.000 - 120.000 Hz. Ca termen de comparație, amintim că omul percepe sunete cu o frecvență între 20 și 20.000 Hz. În accepțiunea
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
au o frecvență foarte mare, de 20.000 foarte mare, de 20.000 - 120.000 Hz. Ca termen de comparație, amintim că omul percepe sunete cu o frecvență între 20 și 20.000 Hz. În accepțiunea ei etimologică, noțiunea de ecolocație nu acoperă în totalitate sistemul a acustic al liliecilor, deoarece alături de localizarea sursei ecoului, ei mai percep și mărimea, forma ș și textura acesteia. Prin urmare, mai corect ar fi să vorbim de o "ecopercepție". Caracteristică în primul rând microchiropterelor
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
determinat o regresiune destul de accentuată a simțului vizual, care se manifestă nu numai pe plan funcțional, ci și morfologic. Dintre macrochiroptere, doar vulpile zburătoare din genul Rousettus, de altfel singurele troglofile din cadrul acestui subordin, au posibilitatea unei duble orientări, prin ecolocație în întuneric și prin vedere la lumina zil zilei. Aparatul de ecolocație se compune dintr-un emițător și un receptor. La microchiroptere, emițătorul este laringele. Ultrasunetele sunt generate de trecerea prin glotă a unui curent puternic de a aer, frecvența
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
numai pe plan funcțional, ci și morfologic. Dintre macrochiroptere, doar vulpile zburătoare din genul Rousettus, de altfel singurele troglofile din cadrul acestui subordin, au posibilitatea unei duble orientări, prin ecolocație în întuneric și prin vedere la lumina zil zilei. Aparatul de ecolocație se compune dintr-un emițător și un receptor. La microchiroptere, emițătorul este laringele. Ultrasunetele sunt generate de trecerea prin glotă a unui curent puternic de a aer, frecvența lor fiind egală cu cea a deschiderilor acestui orificiu. În timpul deglutiției, emisia
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
scurt, de numai câteva milisecunde. Spectrul de frecvență este mult mai l larg, cuprins între 15.000 și 150.000 Hz. Modalitatea atât de diferită prin care chiropterele generează semnalele de ecoloca semnalele de ecoloca semnalele de ecoloca semnalele de ecolocație reprezintă unul din a argumentele cele mai solide în sprijinul ipotezei u unei evoluții diferite a celor două subordine. Ultrasunetele emise de microchiroptere sunt caracteristice fiecărei specii, diferențele fiind d date de frecvență, lungime de undă și de amplitudine. Chiar
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
devină caracteristic caracteristică fiecărei specii. Așa cum s-a menționat, lungimea de undă se scurtează în zborul de hrănire odată cu apropierea de pradă, ceea ce are c ca rezultat reducerea intervalului dintre două ecouri ecouri și implicit, creșterea eficienței s sistemului de ecolocație. Intesitatea sunetelor sau amplitudinea pulsațiilor variază în raport cu faza în care a a ajuns vânătoarea. Ea este maximă în timpul căutării prăzii și se reduce treptat pe măsură ce insecta s se află mai aproape sau dispare din raza de acțiune a liliacului. Există
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
m și pot detecta insectele de la o distanță de 8 m, pe când rinolofii trebuie să se apropie pâna la 2 m de pradă pentru a o detecta (Schober pentru a o detecta (Schober și Grimmberger, 19 1997). Spre deosebire de percepția vizuală, ecolocația prezintă și câteva dezavantaje (Neuweiler, 2000), d d dintre care cele mai importante sunt: Costul energetic ridicat. De exemplu, un liliac cu potcoavă care vânează timp de 11 ore pe zi, de la apusul și până la răsăritul soarelui, interval î în
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
aproximativ 400.000 de ultrasunete cu un consum energetic de 6 x 10-6 J/m2 pentru fie fiecare semnal, va cheltui în total echivalentul a 2 a 2, 2,4 J/m2. Eficiența redusă, datorită discontinuității fluxului de informații, întrucât ecolocația furnizează o serie de imagini stroboscopice ale î împrejurimilor. Prin urmare, în intervalul dintre d dou o serie de imagini stroboscopice ale împrejurimilor. Prin urmare, în intervalul dintre două semnale acustice, respectiv dintre două ecouri, liliacul este lipsit de informații
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
lungă la frecvențe reduse, liliacul trebuie să fac facă un compromis între cei doi parametri, a alegând o frecvență medie. Unele insecte care ar putea servi drept hrană pentru lilieci pentru lilieci și-au dezvoltat mecanisme prin c care evită ecolocația. Numeroși fluturi au posibilitatea de a recepționa ultrasunetele emise d de lilieci, reacționând prin manevre variate. Unii zboară în zig-zag, alții își strâng brusc aripile și se lasă s să cadă pe sol sau, dacă se află pe frunze, rămân
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
emită la rândul l lor ultrasunete care, interferând cu cele ale liliecilor, îl dezorientează complet (Fullard, 1984). Molia-tigru (Cycnia tenera), de exemplu, produce ultrasunete foarte asemănătoare ca frecvență și volum cu cele ale liliecului E Eptesicus, bruindu-i sistemul de ecolocație (Fullard et al al.,1979). Roeder (1967) a arătat că aceste modalități de apărare au un rol semnificativ în reducerea mortalității insectelor. În general, speciile care au o durată de viață scurtă nu pot auzi ultrasunetele și nici nu au
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
reducerea mortalității insectelor. În general, speciile care au o durată de viață scurtă nu pot auzi ultrasunetele și nici nu au dezvoltate alte m mecanisme defensive. 2.1.5.2. Strategia și zonele de vânătoare Caracteristicile și performanțele sistemului de ecolocație, precum și stilul de zbor diferă de la o o specie la alta, în funcție de particularitățile zonei în care vânează. Ca urmare, în același a areal pot convețui mai multe specii de lilieci, deoarece ocupă nișe ecologice diferite. În plus, î în sezoanele
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
multe specii de lilieci, deoarece ocupă nișe ecologice diferite. În plus, î în sezoanele în care hrana este deficitară, numeroase specii pot adopta strategii variate de vânătoare ș și pot utiliza alte zone decât cele obișnuite. Datorită eficienței reduse a ecolocației, l liliecii au zone preferate de vânătoare, pe care le cunosc cu precizie și care corespund strategiei lor de vânătoare. Se cunosc câteva strategii de bază, adaptate principalelor terenuri de vânătoare și caracteristicilor sistemului de ecolocație. Hrănirea în spații închise
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Datorită eficienței reduse a ecolocației, l liliecii au zone preferate de vânătoare, pe care le cunosc cu precizie și care corespund strategiei lor de vânătoare. Se cunosc câteva strategii de bază, adaptate principalelor terenuri de vânătoare și caracteristicilor sistemului de ecolocație. Hrănirea în spații închise. Unii lilieci, cum sunt speciile de Plecotus, zboară prin păduri, pe s sub coronamentul arborilor, hrănindu-se cu artropode de pe sol, precum gândaci, păianjeni sau miriapode. La fel procedează și Myotis myotis, care emite semnale obișnuite
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
cântărește 400 kg). Are o viteză de deplasare de 28-33 km/oră și poate coborî la adâncimi de până la 90-100 m. Pot rămâne în imersiune 15 minute, timp în care își reduc până la jumătate viteza ritmului cardiac. Se orientează prin ecolocație.
Delfin () [Corola-website/Science/302135_a_303464]
-
condamnată să repete ultimele cuvinte ale persoanelor pe care le auzea vorbind în apropierea sa. rile undelor ultrasonore sunt adesea utilizate la localizarea corpurilor și la determinarea poziției lor exacte, măsurând durata de reîntoarcere la sursă a ecoului, metodă denumită ecolocație. În mediu acvatic procedeul se numește hidrolocație și măsurarea se face cu un aparat denumit sonar. Pentru a împiedica descoperirea submarinelor în imersiune acestea sunt acoperite cu plăci anecoide, destinate să absoarbă undele sonarului, în acest fel reducând și deformând
Ecou () [Corola-website/Science/310926_a_312255]
-
specifice, zoologii pot determina traseele de migrație a balenelor. S-a observat că aproape totdeauna cântecele masculilor se termină cu conflicte. Balenele scot sunete melodioase și în afara perioadei de reproducere, ceea ce ar demonstra rolul lor în comunicarea cotidiană sau în ecolocație. Cercetări recente asupra cântecelor balenelor au scos la iveală faptul că acestea au o sintaxă ierarhizată, caracteristică și vorbirii omului, adică sunetele lor sunt compuse din „cuvinte” și silabe identice, unite în propoziții. La fel ca majoritatea balenelor, reproducerea are
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
În prezent, balenele pot fi afectate de navele maritime care traversează oceanele și de poluarea sonoră la care vietățile marine sunt expuse, cu toate că acești factori nu le influențează prea mult. Se poate întânpla ca, din cauza faptului că nu dispun de ecolocație, balenele cu cocoașă să seblocheze în năvodurile aruncate de navele de pescuit. Astfel de incidente se întâmplă foarte des în regiunea Newfoundlandului și Labradorului, cât și în golful Man, unde populațiile de batog sunt foarte numeroase și ademenesc balenele. Între
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
Timor, este cel mai mare liliac; atinge o lungime de 40 cm, iar anvergura aripilor este de 1,5 m. le au scoica urechii externe simplă ca un cornet, iar pielea din jurul nărilor nu formează cute. Lipsite de facultatea de ecolocație, megachiropterele (cu excepția speciilor genului "Rousettus") au văzul și mirosul foarte bine dezvoltate. La membrele anterioare poartă gheară și al doilea deget, nu numai primul. Degetul II al membrelor anterioare își păstrează o oarecare independență și are întotdeauna 3 falange. Coada
Megachiroptere () [Corola-website/Science/332804_a_334133]
-
Ecolocația (din limba greacă "ēchō" = ecou, sunet; + laina "locare" = a localiza) este o metodă de orientare în mediu și de detectare a obiectelor folosită de unele animale (cum ar fi liliecii, delfinii și unele păsări) prin care acestea își găsesc drumul
Ecolocație () [Corola-website/Science/332815_a_334144]