224 matches
-
creeze inspirație artistică, relaxare și optimism. Acesta este folosită de ascultatori pentru yoga, masaj, meditație, și citire, drept metodă în managementul stresului sau pentru a crea o atmosferă liniștită în casa lor sau în alte medii, fiind deseori asociată cu ecologismul și spiritualitatea New Age. Armoniile din muzica New Age sunt în general modale și consonante, sau includ un drone bass. Melodiile sunt adesea repetitive, pentru a crea o stare hipnotică, și uneori, înregistrări de sunete din natură sunt folosite ca
Muzică New Age () [Corola-website/Science/327698_a_329027]
-
și Marge, lucru care s-a întâmplat și în mai multe momente emoționante din serial. Conform lui Al Jean, mesajul filmului este: „un bărbat ar trebui să-și asculte soția”. În plus, filmul parodiază două probleme contemporane majore, religia și ecologismul. Tema ecologiei este prezentă de-a lungul întregului film: poluarea lacului Springfield de către Homer, apariția celor de la Green Day, activismul lui Lisa și dragostea ei față de Colin sunt numai unele dintre aspectele care reflectă această temă. Personajul negativ Russ Cargill
Familia Simpson: Filmul () [Corola-website/Science/318992_a_320321]
-
de G.Călinescu în Istoria sa, fără vreun comentariu. Ca și în alte scrieri ale lui Al.Ștefanopol, se vede și aici influența formației de inginer silvic, a preocupărilor sale legate de pădure și de viețuitoarele ei. Să-l numim "ecologism" literar avant la lettre ar suna poate cam nepotrivit. De altfel este precizat în mod explicit că "aceste poeme s-au tipărit cu sprijinul și îndemnul Soc.Progesul Silvic" și că același autor mai scrisese Insemnările pădurarului Melinte, Prietenul meu
Un scriitor uitat by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Memoirs/11633_a_12958]
-
măsuri de reducere a inflației (13,6 % în 1981). Prima femeie care a ajuns prim-ministru al Norvegiei, Gro Harlem Brundtland (Partidul Muncitoresc Norvegian), a continuat multe dintre reformele conservatorilor, susținând însă și preocupări tradiționale ale laburiștilor precum securitatea socială, ecologismul și egalitatea sexelor. Spre sfârșitul anilor 1990 Norvegia își plătise datoria externă, și începuse să acumuleze un fond bugetar suveran. De atunci, una dintre problemele importante dezbătute în politică a fost modul în care se cheltuiesc veniturile provenite din petrol
Norvegia () [Corola-website/Science/297678_a_299007]
-
Cristian Teodorescu N-aș vrea să creadă cineva că scriu acest microscop de dorul ecologiștilor care au dispărut din Parlament. Dimpotrivă, față de ceea ce e practic ecologismul în România, reprezentanții săi politici s-ar cuveni să-și închirieze sedii prin cartierele gropilor de gunoi de la marginea Bucureștiului. Drumul spre ecologism trebuie străbătut la noi în țară cu mătura în mînă. Pentru relansarea economică e nevoie de sprijin
Libertățile murdăriei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16443_a_17768]
-
că scriu acest microscop de dorul ecologiștilor care au dispărut din Parlament. Dimpotrivă, față de ceea ce e practic ecologismul în România, reprezentanții săi politici s-ar cuveni să-și închirieze sedii prin cartierele gropilor de gunoi de la marginea Bucureștiului. Drumul spre ecologism trebuie străbătut la noi în țară cu mătura în mînă. Pentru relansarea economică e nevoie de sprijin extern. Pentru introducerea impozitului pe venitul global ne trebuie sprijin extern. Pentru refacerea drumurilor și a căilor ferate nu ne putem descurca fără
Libertățile murdăriei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16443_a_17768]
-
mișcări sociale care se legitimează prin acele teorii ale distribuirii care pun în chestiune capitalismul și logica profitului. O bună parte dintre aceste teorii operează cu conceptul de "dreptate ecologică". Raportându-ne la maniera tradițională de abordare a ideilor politice, ecologismul ca teorie politică este "de stânga", având în vedere că se sprijină pe o viziune egalitaristă în care egalitatea este înțeleasă în sens material (și nu în sens formal sau procedural). În același timp însă, ecologismul nu poate fi asimilat
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
abordare a ideilor politice, ecologismul ca teorie politică este "de stânga", având în vedere că se sprijină pe o viziune egalitaristă în care egalitatea este înțeleasă în sens material (și nu în sens formal sau procedural). În același timp însă, ecologismul nu poate fi asimilat de doctrinele socialiste clasice, deoarece nu-și extrage argumentele din ideologia developmentalistă care a orientat vreme de un secol mișcarea socialistă. Sub aspectul politicii economice, toate teoriile socialiste, inclusiv socialismul marxist, au susținut necesitatea dezvoltării economice
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a transformat în "aripa stângă a liberalismului global"22; de altfel, revoluția socială în țările care au practicat marxismul s-a bazat de la bun început pe industrializarea forțată, văzută ca modalitate de a "ajunge din urmă" capitalismul. Spre deosebire de doctrinele socialiste, ecologismul afirmă în mod singular necesitatea limitării creșterii industriale, atacând sistemul capitalist chiar la nivelul fundamentului 23. Sistemul capitalist se bazează pe o producție în continuă dezvoltare. El are la bază principiul diferențierii indivizilor în societate, pe baza proprietății. Fiecare individ
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
mai mare ca PSE, din 1995 încoace Partidul Popular European (PPE) are orientare conservatoare, liberală și democrat-creștină. Este subvenționat tot cu peste trei milioane euro. Dintre ideologiile celorlalte partide politice europene recunoscute de UE, amintim naționalismul și euroscepticismul, suveranismul, centrismul, ecologismul politic, regionalismul, antiliberalismul și comunismul. După cum se vede, este recunoscută în democrația europeană actuală un pluralism ideologic amețitor pe care nu-l putem stăpâni fără un suport filosofic modern. Patru partide și asociații nerecunoscute sunt reprezentate în Parlament: Libertas, Democrații
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
31 martie 1995, reprodus În New York Review of Books 42, nr. 11, 22 iunie, 1995, p. 36. Citat În Zygmunt Bauman, Socialism: The Active Utopia, Holmes and Meier, New York, 1976, p. 11. Pentru o discuție remarcabilă privind originea intelectuală a ecologismului, vezi Douglas R. Weiner, „Demythologizing Environmetalism”, Journal of the History of Biology 25, toamna 1992, pp. 385-411. Vezi Michael Adas, Machines as the Measures of Men: Science, Technology, and Ideologies of Western Dominance, Cornell University Press, Ithaca, 1989, și Marshall
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
În modelul propus, întregul este întregul social, societatea globală la diferite scări: locală, națională, regională, internațională. Părțile concurente sunt, în funcție de scara avută în vedere: statul (statele), partide și grupuri de presiune, organizații internaționale guvernamentale și nonguvernamentale, noile mișcări sociale (feminismul, ecologismul dar și fundamentalismele neototalitare), corpus-ul cetățenilor, masa indivizilor. Identificarea părților pune în evidență trei aspecte importante ale modelului: 1) ponderea noilor veniți la ocuparea poziției de parte politică: partidele ecologiste, mișcările feministe, dar și cele fundamentalist-neototalitare; 2) diferența calitativă
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
societate. Desigur, ideologiile ca atare, generate de intrarea maselor pe scena politică a modernității occidentale, coagulate în texte sistematice și programatice, există în diversitatea lor, dar fiecare dintre acestea de la liberalism, conservatorism sau socialism, până la comunism, fascism sau mai recentele ecologism, feminism, fundamentalism neototalitar se hrănește din stratul profund al ideologicului ca stare și atitudine. Ideologiile exprimă, în forme concret-istorice, ideologicul ca trăire și atitudine general-umană centrată pe interese, angajată în acțiunea politică. Remodelarea conceptuală a ideologicului prin înțelegerea și asumarea
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
spațiu politic al "geometriei variabile" este unul al normalității, complementarităților tematice, interferențelor ideologice și doctrinelor de sinteză. În acest spațiu politic al moderației și reformismului, aș plasa și acele opțiuni și variante constructive și non-radicale ale unor ideologii post-materialiste, precum ecologismul și feminismul. Există, desigur, și un spațiu politic radical, cel al "metapovestirilor" din direcția socialismului utopic, socialismului luptei de clasă de sorginte marxistă, conservatorismului antimodern și retrograd, naționalismului xenofob, ca și unul extremist al exceselor reacționare, totalitare și neototalitare, ale
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
este spre diminuare și unificare. În Letonia, de pild..., num...rul se stabilizeaz... la aproximativ 35 (2000). În definitiv, ț...rile Europei de Est, asemenea modelului occidental, tind s... aib... cinci sau șase curente importante: centrul-dreapta, democrat-creștinismul, socialismul, comunismul și ecologismul. Se observ... totodat... renașterea dreptei naționaliste cu tendințe fasciste. De cele mai multe ori, În urma alegerilor se instaureaz... un bi-partitism de facto, În care micile formațiuni joac... rolul de arbitri. Astfel, În Ungaria, trei partide domin... succesiv viața politic... post-comunist...: Forumul democratic
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
de relaționare între indivizi, pături sociale și între clasa conducătorilor și clasa celor conduși. Indiferent de orientările politico-ideologice, majoritatea aspirațiilor fundamentale ale modernității timpurii sunt împărtășite astăzi de construcțiile teoretice care ne conturează opțiunile politico-sociale: socialismul, social-democrația, liberalismul, neoliberalismul, conservatorismul, ecologismul. În consecință, este improbabil ca această problematică vastă să devină desuetă prea curând. Pe de o parte, visul "ingineriei sociale" nu pare să dispară, câtă vreme societatea caută să se comporte ca un organism autonom pe care mai degrabă îl
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ar fi, în America, gândirea lui Emerson și mișcarea transcendentală de la jumătatea secolului al XIX-lea, continuată de transcendentalismul secolului al XX-lea, de New Age care a prins avânt după 1950, de psihologia umanistă, de curentele psihologice transpersonale, de ecologism și de feminism. Ar mai fi trebuit completat tacâmul cu ofensiva homosexualilor pentru ca să ne trezim din transmodernism în plin postmodernism. Totuși, Ray ne asigură că adepții acestei "noi subculturi", cu o nouă "viziune asupra lumii", ar fi "transmodernă", ca succesoare
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
150 3.5. Datorii față de resurse. Dimensiunea temporală / 154 4. Ecologia profundă și etica grijii / 157 4.1. Ideea de natură și sensibilitatea romantică / 158 4.2. Metafizica "ecologiei profunde" / 162 4.3. Etica grijii / 166 4.4. O reconciliere: ecologismul și etica virtuții / 169 Partea a III-a. Omul în ecosferă / 173 1. Atitudini față de animale / 173 1.1. Vânători și prădători / 173 1.2. Experimente pe animale / 176 1.3. Animale hibrid / 178 1.4. Animale de companie și
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
prezervare / 187 2.2. Dezvoltarea durabilă / 188 2.3. Dreptatea între generații / 192 2.3.1. Rawls despre principiul economisirii / 192 2.3.2. Controverse și aprofundări / 196 2.4. Principiile unui mod de viață ecologic / 203 2.4.1. Ecologismul ca mod de viață / 203 2.4.2. Precauție, subsidiaritate, non-reciprocitate / 205 2.5. Proiecte politice / 208 2.6. Ecofeminism / 212 2.7. Ecologie radicală și eco-terorism / 215 2.8. Norme juridice și coduri etice / 216 3. Etica mediului ca
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
grijii față de natură se potențează reciproc în conștiința publică într-un echilibru refelxiv. Altfel spus, sentimentul de tip romantic găsește în ecologie ca știință temeiul rațional și împreună cu aceasta duce la formarea unei conștiințe ecologiste. Prin aceasta se afirmă raționalitatea ecologismului atât ca preocupare teoretică, cât și ca o chestiune practică, ce ține de dimensiunea instrumentală a raționalității. Cercetarea științifică a adus în discuție fenomene de tip nou, caracterizate prin proprietăți biologice: • organismele sunt sisteme homeostatice; • sistemele biologice evoluează ireversibil; • orice
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
care conține mai multe studii care accentează nevoia unei replieri rapide asupra problemelor de mediu. Desigur, chiar dacă sunt de accord cu urgența unor acțiuni privind diminuarea unor dezechilibre ale mediului, trebuie să atrag atenția asupra pericolelor unei interpretări fataliste a ecologismului. Argumentele cele mai puternice ale optimiștilor pornesc de la incapacitatea noastră epistemică de a avea o cunoaștere anticipativă completă asupra viitorilor posibili, atât a acelor evoluții care depind de mintea și acțiunile noastre, cât și a celor care depind de Pământ
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
sunt diverse, de la conceperea schimbării ca un proces gradual, ameliorativ, la descrierea ei sub forma unei rupturi profunde care vizează modificarea revoluționară a ordinii sociale. Considerațiile mele de mai sus sunt o consecință a acceptării tezei că rădăcinile sau originile ecologismului, indiferent de natura proiectelor care au derivat din ele, sunt de tip intelectual, adică cultural, științific și filosofic, și presupun împărtășirea unei anumite sensibilități față de natură. Resping și consider reducționistă o interpretare a ecologismului ca doctrină politică ce și-ar
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
acceptării tezei că rădăcinile sau originile ecologismului, indiferent de natura proiectelor care au derivat din ele, sunt de tip intelectual, adică cultural, științific și filosofic, și presupun împărtășirea unei anumite sensibilități față de natură. Resping și consider reducționistă o interpretare a ecologismului ca doctrină politică ce și-ar avea sursa primară în societatea politică. Dacă luăm în considerare activismul ecologist, atunci cred că, mai degrabă, sursele acestuia pot fi identificate în societatea civilă, mai precis, în democrațiile occidentale și în acțiunile unor
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
mai precis, în democrațiile occidentale și în acțiunile unor grupuri sociale care împărtășesc în comun anumite credințe și valori, decât la nivel politic și ideologic. Ecologia politică, așa cum voi arăta mai încolo, este o consecință a mișcării civice, iar plasarea ecologismului în câmpul de bătaie al ideologiilor politice este de dată relativ recentă. Consider că, urmare a acestor evoluții pe multiple planuri a ideii ecologiste, la nivel filosofic, atât în zona discursului teoretic, cât și în cea a filosofiei practice, se
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
mediului, putem identifica un nivel al preocupărilor pentru natură și al acțiunii practice la care se poate vorbi despre o dizolvare sau disipare a conflictului dintre antropocentrism și ecocentrism. Astfel, Norton 134 formulează "ipoteza convergenței", potrivit căreia antropocentrismul luminat și ecologismul naturalist converg în cele din urmă în privința politicilor de mediu, așa încât aceleași politici sunt susținute pe baza unor poziții teoretice divergente. Această coincidență a politicilor este explicată prin aceea că în cazul antropocentrismului luminat conștientizăm faptul că interesele noastre pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]