49 matches
-
și social prin aceea că-i face pe oameni sclavi ai banului și ai mărfurilor, reduce importanța vieții sociale, atrofiază bunurile relaționale. „Mai puține bunuri și mai multe legături”, proclamă cei care lansează astăzi apeluri la ieșirea din dezvoltare și economism. Trebuie să recunoaștem că, pe planul fericirii, criticii hiperconsumului nu duc lipsă de argumente de bun-simț. Dispunem de un număr tot mai mare de obiecte și de divertismente, și totuși, societatea nu e mai fericită prin aceasta. Se consumă de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
reformă a educației adulților, conchide profesorul George Văideanu, de o „revigorare sau de sporire a coerenței și eficienței sistemului... cu preocuparea înscrierii sau reînscrierii în contextul european”. După ce, timp de patru decenii, educația a fost marcată de „tehnologism și de economism”, punându-se accentul doar pe obiective cognitive și marginalizându-se „formarea cultural-spirituală a tinerilor și adulților”, educația axiologică (pentru valori etice, civice, artistice, religioase), acțiune cu consecințe încă greu de evaluat acum, s-a mers „împotriva curentului” european, urmărindu-se
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
doua fază, care anulează timpul și spațiul, este descrisă ca provo-cînd "o formidabilă concentrare de puteri inerente controlului celor două forme de imaterial care sînt informația și finanțele". Cum făcea și în 1975, el denunță căutarea profitului cu orice preț: "Economismul triumfător, promovat la rangul de religie de stat universală, atemporală și revelată, ne pro-pune căutarea profitului ca unică rețetă de eficacitate, flexibilitatea salariilor și a locurilor de mun-că drept singura politică socială. Nici stînga aflată la putere n-a înțeles
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
să adere la socialism: acest demers nu are nimic inevitabil, nu se bazează pe nici o certitudine, pe nici un determinism economic sau de altă natură, contrar a ceea ce pretinde, după părerea lui de Man, marxismul tradițional. Teoreticianul belgian îi reproșează acestuia economismul, schematismul generator al unui optimism mesianic care nu corespunde absolut deloc cu realitatea; asemenea fundamente lasă complet suspendată problema factorilor de mobilizare a maselor la socialism. Consecințele Primului Război mondial, forța naționalismului pe care acesta a relevat-o, ascensiunea clasei
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
dintre noi simte chemarea unui nou orizont spiritual și are de dat un răspuns acestei chemări. Avraam e în noi, gata să se elibereze de falsele apartenențe idolatre și să pornească în prodigioasa aventură personală a regăsirii Sinelui. Economie și economism Începînd cu anii '60, procesele rapide de internaționalizare, de mondializare, au transformat profund economiile naționale, restrîngînd marjele de manevră și capacitățile de acțiune ale statelor, făcînd caduc chiar principiul suveranității. Trăim una din acele perioade de fractură în istoria omenirii
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
pur și simplu, o tautologie. Nu ni se spune nimic altceva decît faptul că actorii sociali acționează în funcție de propriile preferințe și că ei preferă ceea ce preferă. 2. Atunci cînd explicația nu este pur formală și tautologică, ea suferă de un economism mai mult sau mai puțin sofisticat, care susține că interesele respective sunt, în primul rînd, interese materiale. Acestei ipoteze i se atașează îndeobște cea subiacentă a egoismului universal. În principiu, nimic nu interzice individualismului metodologic să evoce interese altruiste, de
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
ne aflăm demult în plin război economic. Cîștigă cel mai tare, supraviețuiește cel mai apt (Herbert Spencer). În răstimpuri, se mai acordă ajutoare, se mai anulează sau reeșalonează datorii, se acordă noi credite, nu atît ca semn al munificenței pontifilor economismului, cît pentru a preveni o explozie și o dezordine globală. Să rămînem însă cu speranța că liberalizarea piețelor, a mișcărilor de capitaluri, de oameni și informații va reuși să propage creșterea economică, să antreneze în dezvoltare și acele zone de
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
inscripții și desene în aceleași perimetre corporale). Aflăm astfel că fragmentarea socială sezonieră este un act reproducător al schismelor de cult (cea dintre azimiști și fermentari) și că relativa coexistență a practicilor (pe bază ecumenică sau poate doar în orizontul economismului simbolic) este doar o mică pauză în fața noilor fundamentalisme, a căror emergență este dată prin parafrazarea unor formule celebre: "veacul următor va fi islamic sau nu va fi"vv. *** Nota este anterioară celebrei zile de 11 septembrie (față de care 7
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
societăți. În opinia actualei elite conducătoare, distincția dintre America și restul lumii este pe cale să dispară, datorită triumfului iminent al puterii americane și a atractivității culturii și civilizației de peste ocean. Dar cel mai puternic vector al globalizării este cel eco-nomic. Economismul a creat o forță ce transcende, în desfășurarea ei tot mai orgolioasă, frontierele naționale, tinzînd spre o piață unică, adică spre integrarea vechilor economii naționale într-o entitate globală, cu erodarea corespunzătoare a rolului și autorității guvernelor naționale. Pe cale de
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
individului nu-i transmit nici o experiență pe care ar putea-o identifica drept "economică". Pur și simplu nu este conștient că existența i-ar fi dominată de vreun interes pe care l-ar putea recunoaște ca atare 71." În critica economismului, Polanyi s-a oprit aici, n-a vrut sau n-a putut să meargă pînă la capăt. El nu vede nici o "realitate economică" în societățile "primitive"; recunoaște că economia nu e o problemă într-o astfel de lume, dar totul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
mediului înconjurător, ci, mai ales, pentru ca oamenii să scape de mizeria fizică și morală în care se găsesc astăzi 110." Comentariul lui Cornelius Castoriadis dovedește cît de greu este chiar și pentru spiritele cele mai critice la adresa capitalismului, liberalismului sau economismului să se elibereze de ideea de economie. Să vrei să așezi economia la locul ei nu înseamnă a crede (și a face și pe alții să creadă) că există o "realitate economică"? Nu înseamnă să rămîi prizonierul viziunii moderne asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Orizonturi și limite în devenirea României / 277 O idee modernă: autodeterminarea (277) Federația Rusă, Caucazul și țările nordice (279) Sunt necesari 60 de ani... (282) Capitolul 8. Perspective oferite de filosofie / 287 Filosofia din școli (287) Schimbări de paradigmă: de la economism la liberalism (291) Filosofia și politica (295) Capitolul 9. Modernizările Estului între imitație și creație / 297 Educația ca domeniu și sursă a modernizării (297) De la militanți la agenți ai modernizărilor (301) Fapte cutremurătoare (303) Sud-esticii (305) Preludiile prăbușirii (312) Estul
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ani de la Iași. Acum când avem acces rapid la site-urile multor universități, academii și institute științifico-culturale din centre renumite ale lumii, găsim unele punți de comunicare cu iubitorii de cunoaștere de pe alte meridiane ale Globului. Schimbări de paradigmă: de la economism la liberalism Ne amintim că unii studenți de la facultățile tehnice admiteau că din marxism le este necesară doar economia, și atunci, profesorii de la filosofie deveneau și ei "domnii de la economie". În epocă, nu numai economismul marxismului era la modă, dar
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Globului. Schimbări de paradigmă: de la economism la liberalism Ne amintim că unii studenți de la facultățile tehnice admiteau că din marxism le este necesară doar economia, și atunci, profesorii de la filosofie deveneau și ei "domnii de la economie". În epocă, nu numai economismul marxismului era la modă, dar și al marxismului "dezvoltat creator" de liderii politici autohtoni de atunci, ghidați de un îndârjit "cult al personalității", reușit descris, până la "autocritica neefectuată", de I.M. Pacepa. Căci el a slujit timp de 27 de ani
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
346 Durand G. / 10, 88, 130, 132-135, 138-140, 142-147, 155, 159, 167-168, 178, 260, 294, 310, 319, 346, 349, 353 Dușan Șt. / 81, 272 Duverger M. / 21, 353 Dyonisos / 75, 236 E Eberman / 41 economie mixtă / 9, 62-63, 345, 354 economism / 291 educație liberală / 123 egoism exacerbat / 35 Eisenhower D. / 40 Eliade M. / 10, 15, 92, 140, 167, 171, 197, 206, 224-226, 253, 274-275, 291, 315-317, 343, 346-348, 350, 352 elită intelectuală / 92 Elțîn B. / 233 Emerson R. W. / 91, 119
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
pericolul dictaturii politice care ar rezulta cu siguranță de pe urma unui asalt frontal, subit, asupra aparatului statal sau ceea ce Gramsci numea un "război de mișcare". *** Teoria gramsciană își menține o oarecare putere de atracție de natură intuitivă, mai ales prin respingerea "economismului", evidențierea interdependenței dintre economii, state și instituțiile socio-culturale. Ea este, însă, eronată în cîteva privințe. În primul rînd, condițiile sociale și politice din țările capitaliste din nucleu s-au schimbat dramatic în comparație cu perioada avută în vedere de Gramsci, încît teza
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
de clasă protejate de societățile civile moderne. Și Wood lovește în mod deosebit în aceste întrebuințări ale termenului de "societate civilă", ce presupun că doar instituțiile de stat sînt coercitive. Toate aceste idei neomarxiste sînt folositoare. Dar sînt convins că economismul abordărilor neomarxiste, afirmațiile lor despre o "clasă universală" și acceptarea explicită (exprimată de Neocleous) a "mitului armoniei colective" trebuie respinse toate. Să analizăm aceste trei deficiențe mai în detaliu. Cei care sînt atrași de anumite versiuni ale interpretării marxiste explică
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
-l claseze printre fondatorii sociologiei moderne alături de Emile Durkheim, de Max Weber și de Vilfredo Pareto. Marx înțelege să rupă cu explicațiile metafizice și să subordoneze transformarea societății unei analize riguroase a contradicțiilor ei interne. Degradarea ulterioară a marxismului în economism și mecanicism - „marxismul vulgar”, după Lenin - nu anulează importanța pe care descoperitorul lor a acorda enunțării unor legi verificabile și imperative ale evoluției. și, mai ales, Marx și-a pus concepția lui „științifică” asupra lumii în slujba unei speranțe revoluționare
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
unii (Kostas Axelos, Herbert Marcuse) lasă să se Înțeleagă chiar că adevăratul Marx este cel care a scris Manuscrisele, În timp ce restul ar fi doar o eroare. Pe scurt, dacă unii Îl laudă pe teoreticianul Marx, alții denunță alunecarea acestuia Înspre „economism”, după cum dovedesc lucrările scrise după 1844. Chiar dacă dezbaterile sunt departe de a fi Încheiate, Îl invităm pe cititor să fie circumspect cu interpretările prea tranșante, care pun accentul fie pe ruptura cu umanismul, fie, dimpotrivă, pe valorizarea excesivă a unei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
timp. El conține un cod de selecție și de evoluție propriu: În acest sens, este dinamic. Spre deosebire de culturalism, „știința” acestor locuri este o abordare dinamică, deoarece gândește mișcarea, complexitatea și metisajul cultural. Din acest punct de vedere, spre deosebire de ceea ce afirmă economismul modern, nici o dimensiune a existenței umane nu poate fi complet separată de celelalte. Credințele, conceptele și comportamentele se articulează În jurul unui sens specific și determină astfel o mare relativitate a legilor economice și de evoluție a societății, deși, În același
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe homo situs, pe individul acționând Într-un mediu caracterizat de „un ansamblu de credințe și de practici ce structurează regulile și convențiile care joacă rolul de ghizi ai acțiunilor individuale și colective” (Latouche et alii, 1999). Situându-se Între economism și culturalism, acest curent propune o lectură critică a mondializării. R. G., M. R. & BUCCI Ampelio (1998), Quand les idées mènent l’entreprise: les leçons du modèle italien de la mode et du design, trad. fr., Paris, Dunod (prima ediție italiană
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Îl Înconjoară. Imbricările Îi interzic orice Închidere completă În sine și blochează calea spre orice interpretare uniformizantă a trecutului sau a tradițiilor sale. Cine caută puritate va găsi distrugere! Acest avertisment este valabil atât pentru culturalismul static, cât și pentru economismul reducționist, de unde principiile pluraliste ale „sitologiei”. Locul conține În mod natural un cod de selecție care instituie „vămi nevăzute” În ceea ce privește amestecul de influențe, „alchimie” secretă manifestată În identitățile culturale. Metamorfozele sunt semnul unei dinamici deschise și nedeterminate. Tot așa cum credințele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
urbane, apar și unele tendințe negative, în primul rând reducerea cadrului natural în favoarea artificializării ambianței. Este prejudiciat statutul stațiunilor, prin amplasarea obiectivelor de exploatare balneară aparținând diverselor întreprinderi, precum și prin construcțiile locative aparținând salariaților, proveniți în majoritate din mediul rural. Economismul diletant în valorificarea resurselor naturale perturbă sistemul unitar de gestiune, protecție și modernizare a exploatării balneare. Distribuția dezordonată a spațiilor destinate serviciilor și comerțului, parcările, circulația intensă de aprovizionare, toate împreună intensifică zgomotul, aglomerația, praful, mirosurile, deteriorând condiția sanogenică a
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
descifreze sensul adevărat și să elibereze conștiința. Chiar dacă cele trei metode de decodaj și reprezentare a procesului de codificare se sprijină și se verifică unele pe altele, ele sunt distincte. Marx, Nietzsche și Freud sunt greșit interpretați în scolastica epigonilor: economism și conștiință reflex (Lenin), biologism și apologie a violenței (naziști), psihiatrie î l'americaine și pansexualism simplist. Cea mai bună critică a acestor hermeneutici negative o putem face folosind 102 103 cele spuse de Hegel, apropo de viziunea morală a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]