49 matches
-
adică etica succesului lipsită de principii morale, susținută mai ales de manageri obsedați de succes și de economiști lipsiți de conștiință. Cine propagă concepții economice lipsite de norme etice nu sprijină interesul economiei, ci interesele unui reducționism economic sau ale economismlui. Sub nici o formă nu i se poate acorda succesului un primat, deoarece el aparține eticii. Trebuie să primeze interesele mele, dar trebuie să fiu responsabil din punct de vedere etic de fiecare acțiune de afaceri, chiar dacă în cazul concret când
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și social prin aceea că-i face pe oameni sclavi ai banului și ai mărfurilor, reduce importanța vieții sociale, atrofiază bunurile relaționale. „Mai puține bunuri și mai multe legături”, proclamă cei care lansează astăzi apeluri la ieșirea din dezvoltare și economism. Trebuie să recunoaștem că, pe planul fericirii, criticii hiperconsumului nu duc lipsă de argumente de bun-simț. Dispunem de un număr tot mai mare de obiecte și de divertismente, și totuși, societatea nu e mai fericită prin aceasta. Se consumă de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
instrumentele necesare pentru a pune capăt acestei depresiuni, crede autorul, lansînd o carte-manifest în care pledează pentru întoarcerea la valorile fundamentale, la politici conectate la realitate, în adevăr și cu curaj, în detrimentul lăcomiei politicianismului și ale politicilor de austeritate ale economismului. Ei bine, apare firesc întrebarea : de ce nu se întîmplă toate astea ? Aproape că ni se sugerează faptul că nu se dorește... Și acum, ce facem ?", se întreabă dezarmant autorul. A cunoaște cauzele nu înseamnă întotdeauna a intui și soluțiile. Or
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
de sclav al simțurilor cele mai grosiere, egoist, mercantil și materialist. Scopul său în viață nu ar fi decît împlinirea materială, de unde un adevărat cult al averii, puterii și plăcerii, noii viței de aur la care se închină adepții acestui economism, care în fond nu reprezintă altceva, decît o formă alterată de viciere a gîndirii. De ce să producem propriile idei, dacă le putem prelua pe ale altora, clamînd apoi sus și tare cum că o formă mai înaltă de știință nici
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
artistică sportivă. Etalarea frumuseții pozițiilor și mișcărilor o situează la granița dintre întrecere și spectacol. În viziunea autorilor ruși [В.М Баршай, Ю.В. Верхошанский, В.П. Коркин, Т.С. Лисицкая] pregătirea tehnică este foarte importantă în primul rând prin economismul mișcării și eficacității acesteia. Ea nu trebuie însă înțeleasă în mod izolat, fiind în mare măsură condiționată de celelalte componente ale antrenamentului sportiv, mai ales de pregătirea artistică. Pregătirea artistică este componentă a antrenamentului sportiv și se realizează atât printr-
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3028]
-
gestionează împrumuturi. Nu mai vorbesc despre comportamentul vicios al băncilor comerciale și dezastruos al Guvernului. Altădată. Iar ca să închei, îl voi cita tot pe laureatul nostru Guvernator: "E greu fără bani, dar e greu și cu bani". Adînc. 4.8. ECONOMISM REDUCȚIONIST Perpetuăm în analiza noastră economică o serie de marote și de sintagme reducționiste ce nu ne fac cinste. Spre pildă, de sute de ani utilizăm în cursuri, lucrări de doctorat, de licență etc. opoziții clasice cum sunt: liber-schimb versus
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
The Land of No Choice) 272 4.3. Relațiile economice româno-franceze 276 4.4. Noi, criza și globalizarea 279 4.5. "Economiile" României față cu criza globală 282 4.6. Vocile schimbării 289 4.7. Ambiguitate constructivă 293 4.8. Economism reducționist 297 4.9. De ce există bănci? 300 4.10. Păstrați restul, d-le Președinte! 304 4.11. România muribundă ? 308 4.12. Oameni mici 311 4.13. Capitala culturii trădate 314 4.14. Oraș al inspirației 318 V. SĂMÎNȚA
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
sau capricioase. Vor deveni adevărate individualități, Evenimente. Havel are dreptate. Ocidentul nu are nevoie de noi profeți, de noi imagini, de noi imnuri postmoderne să răsune în catedrale. Se cere însă urgent o operație radicală de arheologie culturală. Din țarina economismului și multiculturalismului, să fie recuperat Chipul întinat al democrației spiritualizate. Spre deosebire de "multiculturalism", care a creat modelul identității de grup, democrația transcendență mondializata va crea un nou individualism. Individul liber nu va mai fi considerat un "signifiant", o funcție, o identiate
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
ei. Ce alt sens poate să aibă mistica sângelui și a pământului în hitlerism, dacă nu o negație a spiritului în numele tuturor valorilor subistorice? Masele sânt extrem de sensibile la permanența biologiei și, în numele ei, ar fi capabile să sacrifice totul. Economismul din bolșevism presupune aceeași absolutizare a sferei neutre spiritului și a bazelor materiale ale istoriei. Mi se pare o încercare hazardată a stabili o ierarhie în aceste viziuni ale substructurii culturii. Unii au susținut că reclamarea de la sânge și pământ
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
un exemplu trist de fadoare teoretică și politică. Lipsa de patos și de anvergură, preocuparea teoretică de tactică, dar fără instinct în luptă; viziunea unei fericiri comode, neancorate în necesitățile complexe ale omului (antropologia mediocră a oricărui tip de democrație); economism searbăd și doctrinarism stupid - sânt note ale mizeriei profunde, ale viciului și incapacității politice a social-democrației. Față de ea, comunismul este un fenomen apocaliptic. La ce i-au folosit social-democrației ideile ei "generoase"? La ce rezultat a ajuns, după ce a rotunjit
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
nici clase sociale, nici muncitori, nici cadre, nici tineri, nici femei, nici alegători etc., cu care ne-au obișnuit atât științele sociale, cât și numeroasele date numerice care circulă astăzi în societate". Luc Boltanski și Laurent Thévenot, 1991, p. 11. Economism Se poate estima că logica economică este omniprezentă în principiul generalizat al "distincției", care acoperă explicația acțiunilor în câmp, scopul fiecărui producător cultural (intelectual, om de știință, artist, scriitor, jurnalist, critic de artă) fiind să obțină monopolul legitimității și al
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
masca față de alții (rea-credință) și/sau față de sine (refulare) acest spirit de calcul. Jocul social constă în a produce condițiile pentru necunoașterea acestei dimensiuni economice și a convinge că acțiunea se bazează pe adevărul angajării. Aceasta este întreaga diferență față de economism, pentru care calculul este conștient. Economiștilor ca Gary Becker, Bourdieu le taxează "intelectualismul", ca și tuturor sociologilor adepți ai individualismului metodologic, în măsura în care ei ignoră necesitatea socială a negării practice a interesului. Astfel, nici interesul, nici strategia nu trebuie înțelese în
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
282-283. Diviziunea muncii, 172, 174-175, 277. Domesticire, 149, 158. Dominare, 35, 146, 149, 151, 184, 271, 279, 305. Donație, 49, 226, 228, 232. Dreptul la cultură / de autor / culturii, 51-53, 203, 215. E Economia culturii, 50, 65, 94, 108, 121. Economism, 283-184. Editare, 65, 98, 173, 193, 200, 245. Educație artistică, 94, 199. Efecte axiologic / cognitiv / de agregare, 11, 27, 37, 45, 56-69, 72-81, 102, 106, 117, 123, 132, 147, 150, 200, 208, 210, 238, 267, 260, 272-273, 287, 291, 293
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de întrajutorare C. Rațiunea (gândirea riguroasă) Democrația (carte și francize) Inteligența Instruirea Cunoașterea Timpul (măsurat, stăpânit) Munca D. Autonomia individului Relativismul Pluralismul Toleranța E. Știința (și emanciparea ei de religie) Spiritul critic Progresul Spiritul întreprinzător Eficacitatea Economisirea și investiția Banii Economismul F. Rațiunea (instrument universal) Libera conștiință Drepturile omului (constituite prin propria lui natură) Democrația (un sistem elaborat) Justiția (bazată pe dovezi) Separarea Statului de Biserică Fericirea G. Utilitarismul Bunăstarea Consumul Proprietatea privată Piața Competiția Tehnologia Dreptatea socială Solidaritatea Egalitatea Statul
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de progres îl animă: el prosperă îmbunătățind condițiile de producție și introducând inovațiile. Altele sunt valorile noi, ca economisirea și investițiile. Deși catolicismul este mereu neîncrezător la adresa banului, acesta devine un lucru serios, care trebuie fructificat. Protestantismul încurajează această atitudine. Economismul se răspândește. Este o concepție în care ocupațiile și slujbele cele mai demne de stimă în societate sunt cele care aduc cel mai mult profit. Productivitatea economică este criteriul cel mai important al stratificării sociale. Oamenii care au talent și
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
152, 154, 177, 184-185, 187-188, 192, 194, 210 Drept natural, 46 Drepturile omului, 46, 48, 95, 140, 150, 168, 210, 230 E Echipament cultural, 22, 33 Echitate, 54, 153, 172, 213, 223, 234 Ecologie, 40 Ecologist, 73, 132, 177, 206 Economism, 155, 166 Educație, 15-16, 18-19, 22, 28-29, 96, 151, 158, 186, 219 Eficacitate, 19, 35, 150, 166, 182, 197, 234 Egalitate, 15, 98, 117, 123, 134-135, 151, 154, 162, 172, 176, 196-197, 207, 212, 232 Emancipare, 94-96, 98, 103, 150-151
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
individului nu-i transmit nici o experiență pe care ar putea-o identifica drept "economică". Pur și simplu nu este conștient că existența i-ar fi dominată de vreun interes pe care l-ar putea recunoaște ca atare 71." În critica economismului, Polanyi s-a oprit aici, n-a vrut sau n-a putut să meargă pînă la capăt. El nu vede nici o "realitate economică" în societățile "primitive"; recunoaște că economia nu e o problemă într-o astfel de lume, dar totul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
mediului înconjurător, ci, mai ales, pentru ca oamenii să scape de mizeria fizică și morală în care se găsesc astăzi 110." Comentariul lui Cornelius Castoriadis dovedește cît de greu este chiar și pentru spiritele cele mai critice la adresa capitalismului, liberalismului sau economismului să se elibereze de ideea de economie. Să vrei să așezi economia la locul ei nu înseamnă a crede (și a face și pe alții să creadă) că există o "realitate economică"? Nu înseamnă să rămîi prizonierul viziunii moderne asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
doua fază, care anulează timpul și spațiul, este descrisă ca provo-cînd "o formidabilă concentrare de puteri inerente controlului celor două forme de imaterial care sînt informația și finanțele". Cum făcea și în 1975, el denunță căutarea profitului cu orice preț: "Economismul triumfător, promovat la rangul de religie de stat universală, atemporală și revelată, ne pro-pune căutarea profitului ca unică rețetă de eficacitate, flexibilitatea salariilor și a locurilor de mun-că drept singura politică socială. Nici stînga aflată la putere n-a înțeles
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
marea ei majoritate, o mulțime redusă la o viață strict instinctuală, hrană, băutură, procreație. (Ă). Lupta proletariatului se afla la o etapă hotărâtoare pentru societatea noastră și perspectivele bătăliei erau mult mai la zi, aveau acel caracter istoric pe care economismul Îl ignoră. Economismul, ne Învață Lenin, subapreciază teoria, promovează târârea În coada masselor, neagă revoluția și Însăși rolul partidului. Economismul proslăvește spontaneitatea, izbucnirile acestea violente și dezorganizate ca ale lui Goj sau Țugui, demascările «a la Cârnu». Economismul se ascunde
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o mulțime redusă la o viață strict instinctuală, hrană, băutură, procreație. (Ă). Lupta proletariatului se afla la o etapă hotărâtoare pentru societatea noastră și perspectivele bătăliei erau mult mai la zi, aveau acel caracter istoric pe care economismul Îl ignoră. Economismul, ne Învață Lenin, subapreciază teoria, promovează târârea În coada masselor, neagă revoluția și Însăși rolul partidului. Economismul proslăvește spontaneitatea, izbucnirile acestea violente și dezorganizate ca ale lui Goj sau Țugui, demascările «a la Cârnu». Economismul se ascunde sub paravanul glorificării
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o etapă hotărâtoare pentru societatea noastră și perspectivele bătăliei erau mult mai la zi, aveau acel caracter istoric pe care economismul Îl ignoră. Economismul, ne Învață Lenin, subapreciază teoria, promovează târârea În coada masselor, neagă revoluția și Însăși rolul partidului. Economismul proslăvește spontaneitatea, izbucnirile acestea violente și dezorganizate ca ale lui Goj sau Țugui, demascările «a la Cârnu». Economismul se ascunde sub paravanul glorificării massei, dar În fond, nu prețuiește cât de cât massa, pentru că o vede capabilă doar de acțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pe care economismul Îl ignoră. Economismul, ne Învață Lenin, subapreciază teoria, promovează târârea În coada masselor, neagă revoluția și Însăși rolul partidului. Economismul proslăvește spontaneitatea, izbucnirile acestea violente și dezorganizate ca ale lui Goj sau Țugui, demascările «a la Cârnu». Economismul se ascunde sub paravanul glorificării massei, dar În fond, nu prețuiește cât de cât massa, pentru că o vede capabilă doar de acțiuni haotice, dezorganizate, nereușind să se ridice la revendicări politice și mai ales la lupta conștientă pentru răsturnarea orânduirii
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o determinare directă, cauzală, ca în teoria factorului determinant, ci cu o interacțiune complexă, de sistem. Doar profilul general al sistemului este dat de factorul economic. În rest, nu putem explica direct prin economic nimic. Explicația economistă (materialism vulgar sau economism vulgar, cum o denumea Engels) nu este în spiritul teoriei marxiste. În scrisoarea din 1894 către Starkenburg, Engels sublinia în mod explicit acest specific al teoriei marxiste: „Noi considerăm că, în ultimă instanță, condițiile economice sunt acelea care determină dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]