8,806 matches
-
război? Nu se dă un răspuns în carte, cum nici nu era posibil. Dar anumite orientări politice semnificative ne sunt semnalate. Camil Petrescu publică un articol dur despre Lenin și „domnia bolșevismului”, echivalată cu „domnia semidoctismului”. Și mai explicit este economistul Ernest Ene. El vorbește în 1934 despre „ferocitatea de care dă dovadă Stalin”. Dar poate cel mai direct se dovedește Arghezi, care, deși se declara împotriva implicării politice a scriitorului, acuza în 1937 U.R.S.S. ca fiind „o țară în
Călătorie în timp by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13383_a_14708]
-
EVENIMENTUL ZILEI a folosit varianta traducerii fără suflet, ca și ZIUA de altfel, trăgînd concluzia că România a rămas din nou repetentă, ca dl Goe. Fraza cu pricina a fost analizată, la cererea Agenției Mediafax de una dintre expertele de la Economist Intelligence Unit, Joan Hoey, care a spus că fraza cu pricina e ambiguă și construită în deplină desconsiderare a limbii engleze. Ca să nu rămână însă românii, mai ales cei de la Palatul Victoria, cu impresia că și au și n-au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
părut scandalos pentru mulți imediat după prăbușirea regimului este astăzi acceptat de toată lumea. Pentru ca profeția sa să se împlinească matematic, Silviu Brucan aproape că și-ar dori chiar o mică amînare a integrării României în Uniunea Europeană. Comentînd analiza revistei ,The Economist", la capătul căreia se recomandă integrarea României în Uniunea Europeană în anul 2009 (adică la exact douăzeci de ani după căderea regimului comunist), în loc de 2007, Silviu Brucan notează că, deși nu îl bucură confirmarea atît de precisă a prognozei sale, ,n-
Pariul lui Brucan by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12229_a_13554]
-
scriam - pensionarul, juristul vestit, vechiul meu erou, m-a invitat în această toamnă în Cișmigiu, la o plimbare... Unde, ca de obicei, mai facem ceva politică... în toiul unei dispute, în care era vorba de dl N. Văcăroiu, marele nostru economist, un Hagi al finanțelor cu șosete scurte, a cărui figură dl Sache nu paote s-o sufere, zicându-i mârlanul cu aspect asiatic, m-a întrebat din senin dacă mă strânge... Ce să mă strângă, bre? nu înțelegeam. - Ei, te
Rondul scriitorilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11519_a_12844]
-
una dintre marile contribuabile la bugetul de stat. Parchetul s-a năpustit asupra lui Dinu Patriciu, ignorînd că firma sa e printre cele bine cotate la Bursă și că reținerea lui ar putea avea efecte negative asupra cursului acțiunilor Petrom. Economiștii au calculat că fiecare oră de arest i-a produs lui Dinu Patriciu pierderi de cîte un milion de dolari. Așa că pentru gluma pe care i-au făcut-o subordonații lui Ilie Botoș, el a anunțat că va da statul
Țara lui Ilie Botoș by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11662_a_12987]
-
complet alta. Se pare că acolo ați reușit să faceți o schimbare rapidă de la un sistem corupt la altul. Miliardarii ruși care au împânzit toate restaurantele și hotelurile scumpe din lume au devenit rapid bogați furând proprietatea de stat. Unii economiști occidentali susțin că asta nu contează prea mult atâta timp cât economia privată funcționează pe ruinele vechiului sistem socialist. Gangsterii vor deveni - potrivit acestor teorii - niște băieți buni peste câteva generații. Eu personal mă cam îndoiesc. - În sfârșit, știu că sunteți colecționar
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]
-
ca fenomen istoric. Crescut la umbra bibliotecii paterne și în cuibul salonului matern, între cărți și “divan”, Nicolaus Sombart avea să fie definitiv marcat de o viziune dualistă asupra lumii, conformă axei masculin/feminin. Scriitorul - al cărui tată a fost economistul Werner Sombart (profesor la Universitatea Friedrich Wilhelm din Berlin, devenită ulterior Humboldt), iar mamă, o româncă, fiica rectorului Universității din Iași, Corina Leon, - avea să transfere ulterior acest tipar, în cele mai inedite variante, asupra interpretării fenomenelor sociale, istorice, asupra
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
cu pasiune de gazetar și de cercetător al istoriei dialectului și tradițiilor macedo-romanilor, el a fost și a rămas pentru cei care l-au cunoscut și apreciat, un reper emblematic al verticalității și demnității umane. Poet, gazetar, cercetător istoric și economist, Zaharia Până s-a născut la data de 21august 1921 pe Valea Pindului în comuna Beala de Sus din fosta Macedonie Jugoslava, într-o familie care i-a insuflat de mic dragostea nemărginita față de România și de poporul român. Tatăl
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
Simona Tache Asociația Studenților Economiști din România - ASER organizează marți, 15 decembrie 2009, începând cu orele 19.00, în Club Fabrica (str. 11 iunie, nr.50), un concert caritabil Vița de Vie și Pistol cu capse. Banii adunați din vânzarea biletelor se vor îndrepta către
Concert caritabil by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21312_a_22637]
-
Dragoș Bucurenci The Economist îi dedică un lung necrolog sociologului Nicolae Gheorghe, părintele activismului pentru drepturile romilor, care s-a stins pe 8 august, la 66 de ani. Încă visez o Românie în care elevii de școală primară, de gimnaziu și de liceu vor
Nicolae Gheorghe, un bun român by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82389_a_83714]
-
campus hâș its jocks, stoners, and poets, but what it is famous for are budding entrepreneurs, engineers, and computer aces hoping to make their fortune în one crevasse or another of Silicon Valley. :: citește tot articolul Serios, New Yorker? The Economist sau Time nu? La Time sunt abonat de câțiva ani buni, dar The New Yorker m-a câștigat cu ficțiunea de prin toamna trecută... Așa e..The New Yorker fac treaba buna..și mie îmi plac mult...
Școala mea preferată în revista mea preferată by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82417_a_83742]
-
pentru teoria semnalelor costisitoare în economie. Acum câteva zile, am sublinat un pasaj în cartea lui Spence, pe care vreau să vi-l împărtășesc pentru că mi-a adus aminte de o politică dusă de mai toate guvernele românești post-decembriste. Zice economistul: It is a strategically mistake, albeit an understandable one, to protect people by protecting their jobs. The short version of a better approach is: protect people, not jobs. It is easy to say but harder to do. Protecting companies and
Protecție pentru oameni, nu pentru slujbe by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82449_a_83774]
-
inventează taxa pe junk-food, bifează problemă și trec la legiferarea altor năzbâtii, să nu cumva să simtă țară că șede neguvernată. Am mai spus-o și îmi face plăcere să mă repet: taxa pe junk-food nu rezolvă absolut nimic. Orice economist știe că mâncarea proastă, ca și țigările și băutură, sunt produse cu consum inelastic: oricât le-ai taxa, consumul nu scade. Cresc doar contribuțiile la buget. Slabă consolare pentru sistemul sanitar, care trebuie să asigure, la sfârșitul petrecerii, tratamentul pentru
Crescuţi cu zăhărelul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82578_a_83903]
-
Istoria Moldovei” tocmai în trei volume editată într-un tiraj mare (socialistul are bani, este bogat!!!) „care vor fi distribuite gratis în toate școlile”. Acum, fiind înscăunat în jilțul de președinte, asta va face fiindcă altceva nu știe să facă. Economistul cu trei studii superioare și un doctorat fals a demonstrat acest lucru în cei peste 5 ani de aflare în funcții înalte în guvernele lui Voronin. O foarte simplă analiză a celor trei broșuri pretins istorice pline de falsuri și
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
de mai tarziu) rămăsese goală, fără spectatori. Teatrul Național craiovean a renăscut spectacolul de revista. Protagoniști în diferite perioade au fost Leon Ovanesian, Șmalic Paula, surorile Ganea, Lucy Chevalier, Richard Rang, Ary Smolik. Cupletele erau scrise de Libermann, un renumit economist al Uzinei Brătășanu. Tot în acea perioadă, industria craioveana era reprezentată de Atelierele Malaxa, o filială a uriașei uzine de la București, care, după naționalizare, au căpătat denumirea de Electroputere. Locuri de muncă ofereau Uzinele Metalurgice Adolf Waidman, Uzinele Brătășanu, Fabrica
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
leu. Noi știm cât e de greu... Mamooo!... Mitică!... Nimeni n-o să mă creadă! rostește țiganca topless, ce pretinde că, la culoare, e doar bronzata. Lasă că-ți arăt eu! o asigura Mitică fără să întrerupă cântecul: Dresat de-atâți economiști Și business-mani foști securiști... Ce-mi arăți, bre? se bagă aceea în sufletul lui. Tristețea... Dramă... Dezastrul!... ia Mitică drept martoră frământarea mării. Ești la pământ? consemnează brunetă concluzia profesională; și vrea să plece. Dar Mitică vorbește atât de dramatic
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
traduc spunând: „N-avem lichidități”! Ca si cum lichiditățile... mă-nțelegi, pe-acolo își fac drumul!... Și îi cântă duios, topind-o până ce-o face să uite de tarif: Sârmane leu, sârmane leu, Noi știm cât e de greu Dresai de-atâți economiști Și business-mani, foști securiști... Că noi n-avem economie Da-n schimb, avem economiști Ce fac producții pe hârtie, Ca-n vremea când erau marxiști... Ei la recepții și-n saloane. Iar câmpul zace nearat; Că noi mâncăm simpozioane Stând
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Și îi cântă duios, topind-o până ce-o face să uite de tarif: Sârmane leu, sârmane leu, Noi știm cât e de greu Dresai de-atâți economiști Și business-mani, foști securiști... Că noi n-avem economie Da-n schimb, avem economiști Ce fac producții pe hârtie, Ca-n vremea când erau marxiști... Ei la recepții și-n saloane. Iar câmpul zace nearat; Că noi mâncăm simpozioane Stând patriotic în rahat!... Bancheri, savanți în exprimare, Au spus: „N-avem lichidități”... Și, pentru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Ce n-am în buzunar un pol: Păi, dacă de lichid e vorba, De ce mă lași cu fundul gol? ! Și, înamorați de necaz, cântă amândoi refrenul conbrio: Sârmane leu, sârmane leu, Noi știm cât e de greu. Dresat de-atâți economiști Și business-mani foști securiști... Alio... Mă simți?... După miros, da. Că tari-mi plăci mii căsmieticile. Odicolon!... Odicolon rusesc: când te-mparfumezi o dată, puți tata viața! Dar nu numai odicolon; avem și alte căsmietice. Ni căsmietizăm ca să intrăm în Evropa: Zicem
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
dar și filosofi (Marin Ștefănescu, Ștefan Bezdechi), medici (Gh. Popovici, Iuliu Orient, Iuliu Moldovan, Valeriu Bologa), pedagogi (Onisifor Ghibu), istorici de artă (Coriolan Petranu, G. Oprescu) și chiar matematicieni (Petre Sergescu), psihologi (Fl. Ștefănescu-Goangă), etnografi (Romulus Vuia), agronomi (Marin Chirițescu-Arva), economiști (George Leon), istorici ai dreptului (G. Giuglea) și sociologi (Virgil Bărbat). Avem aici un tablou orientativ al expeditorilor de scrisori. Corespondenții cei mai frecvenți rămân istoricii și filologii, dar aria problematică e mult mai extinsă. Enciclopedismul preocupărilor lui Nicolae Iorga
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
de mai tarziu) rămăsese goală, fără spectatori. Teatrul Național craiovean a renăscut spectacolul de revista. Protagoniști în diferite perioade au fost Leon Ovanesian, Șmalic Paula, surorile Ganea, Lucy Chevalier, Richard Rang, Ary Smolik. Cupletele erau scrise de Libermann, un renumit economist al Uzinei Brătășanu. Tot în acea perioadă, industria craioveana era reprezentată de Atelierele Malaxa, o filială a uriașei uzine de la București, care, după naționalizare, au căpătat denumirea de Electroputere. Locuri de muncă ofereau Uzinele Metalurgice Adolf Waidman, Uzinele Brătășanu, Fabrica
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
leu. Noi știm cât e de greu... Mamooo!... Mitică!... Nimeni n-o să mă creadă! rostește țiganca topless, ce pretinde că, la culoare, e doar bronzata. Lasă că-ți arăt eu! o asigura Mitică fără să întrerupă cântecul: Dresat de-atâți economiști Și business-mani foști securiști... Ce-mi arăți, bre? se bagă aceea în sufletul lui. Tristețea... Dramă... Dezastrul!... ia Mitică drept martoră frământarea mării. Ești la pământ? consemnează brunetă concluzia profesională; și vrea să plece. Dar Mitică vorbește atât de dramatic
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
traduc spunând: „N-avem lichidități”! Ca si cum lichiditățile... mă-nțelegi, pe-acolo își fac drumul!... Și îi cântă duios, topind-o până ce-o face să uite de tarif: Sârmane leu, sârmane leu, Noi știm cât e de greu Dresai de-atâți economiști Și business-mani, foști securiști... Că noi n-avem economie Da-n schimb, avem economiști Ce fac producții pe hârtie, Ca-n vremea când erau marxiști... Ei la recepții și-n saloane. Iar câmpul zace nearat; Că noi mâncăm simpozioane Stând
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Și îi cântă duios, topind-o până ce-o face să uite de tarif: Sârmane leu, sârmane leu, Noi știm cât e de greu Dresai de-atâți economiști Și business-mani, foști securiști... Că noi n-avem economie Da-n schimb, avem economiști Ce fac producții pe hârtie, Ca-n vremea când erau marxiști... Ei la recepții și-n saloane. Iar câmpul zace nearat; Că noi mâncăm simpozioane Stând patriotic în rahat!... Bancheri, savanți în exprimare, Au spus: „N-avem lichidități”... Și, pentru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Ce n-am în buzunar un pol: Păi, dacă de lichid e vorba, De ce mă lași cu fundul gol? ! Și, înamorați de necaz, cântă amândoi refrenul conbrio: Sârmane leu, sârmane leu, Noi știm cât e de greu. Dresat de-atâți economiști Și business-mani foști securiști... Alio... Mă simți?... După miros, da. Că tari-mi plăci mii căsmieticile. Odicolon!... Odicolon rusesc: când te-mparfumezi o dată, puți tata viața! Dar nu numai odicolon; avem și alte căsmietice. Ni căsmietizăm ca să intrăm în Evropa: Zicem
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]