47 matches
-
Chimiști și biologi În fața poluării informaționale”. Să detaliez În primul rând expresia “poluare informațională”, pentru care se pare că trebuie să-mi recunosc paternitatea. Poluarea informațională se leagă de patru dintre ultimele capitole, mai precis de mesajele chimice ce integrează ecosfera și În care pot interfera mesaje false, ce dereglează această integrare. Iar omul emite de multe ori inconștient astfel de mesaje false, ai căror purtători chimici sunt poluanții, adică, pe lângă consecința activității lui, o mulțime de substanțe folosite pentru maximalizarea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de un circuit Închis al substanței. Pentru a trăi, adică pentru a obține energie, el are nevoie de un biotop, adică un substrat și atunci Îl așezăm pe Ouroboros pe un plan, fie el cel al hârtiei. Reconstituim astfel, ideatic, ecosfera. Să studiem acest model. Așa cum ecosistemul nu se poate diviza În biocenoză și biotop fără a muri, Ouroboros nu poate părăsi planul, de care trebuie să se țină mereu strâns lipit, atâta timp cât trăiește. Ca urmare, prin simplul fapt că Viața
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cererii, îndeosebi din partea Statelor Unite și a Chinei. În momentul intensificării amenințărilor unor catastrofe ecologice, tema „consumului durabil” se bucură de un larg ecou, iar hiperconsumatorul apare ca un actor care trebuie responsabilizat de urgență, într-atât practicile sale excesive dezechilibrează ecosfera. De altfel, este cunoscut faptul că principalul motor al creșterii îl reprezintă cheltuielile din domeniul consumului menajer, de unde și imperativul instaurării unui climat general de încredere în rândul cumpărătorilor, astfel încât, economisind mai puțin și împrumutându-se tot mai mult, ei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
ci unul de pus existențele în mișcare și un instrument de reînsușire subiectivă a acestora. Consum distructiv și consum responsabiltc "Consum distructiv și consum responsabil" Procesul intentat civilizației fericirii consumeriste depășește cu mult cadrul mizeriilor subiective. Iată că acum degradarea ecosferei amenință cu un adevărat cataclism viitorul omenirii. Orientată către satisfacții și interese imediate, indiferentă la consecințele pe termen lung, continuarea frenetică a producției și a satisfacțiilor materiale este denunțată, cu fiecare zi tot mai mult, ca o întreprindere necugetată care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
de trai asupra mediului înconjurător: faza III este aceea în care se afirmă exigența consumatorului responsabil și cetățean. O societate de hiperconsum durabilă?tc "O societate de hiperconsum durabilă ?" Principalele întrebări care se pun sunt următoarele: amenințările care apasă asupra ecosferei și asupra resurselor noastre fosile poartă în germene un sfârșit iminent al societății de hiperconsum? Limitele naturale duc la dispariția „scopurilor necumpătate” ale hiperconsumului și a „veselei sale sărbători umane frivole”13? Post-faza III a început deja? Observând dinamica economiei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
și mediul înconjurător 23. În ceea ce privește conceptul de "dezvoltare durabilă" și conexiunea să cu dreptul omului de a fi la adăpost de stres, trebuie precizat că există o legătură directă, intrinseca, între ființă umană, civilizația umană în ansamblu și integritatea, calitatea ecosferei în totalitatea să. Omul nu este o ființă separată de natură, de planeta pe care trăiește și nu poate susține un model de civilizație opus naturii, bazat exclusiv pe cultul tehnologizării și al artificialului. Reîntoarcerea omului către natură, conștientizarea să
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
o ființă separată de natură, de planeta pe care trăiește și nu poate susține un model de civilizație opus naturii, bazat exclusiv pe cultul tehnologizării și al artificialului. Reîntoarcerea omului către natură, conștientizarea să că ființă făcând parte integrantă din ecosfera, ceea ce ii dezvolta o calitate juridică și etică specifică, de ființă responsabilă direct pentru calitatea vieții sale și pentru viața de pe planetă, pentru calitatea mediului înconjurător și pentru păstrarea și transmiterea unui mediu sănătos, curat și ne-modificat ireversibil sau
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
popoare întregi, dar poate apărea și în condițiile folosirii armelor meteorologice de influențare artificială a vremii, de modificare a climei 25, ceea ce duce la un impact negativ major atât asupra indivizilor ca atare, asupra colectivităților, dar și asupra planetei că ecosfera aflată într-un echilibru dinamic fragil. De aceea, în sec. XXI, pentru a da un conținut concret conceptului de "dezvoltare durabilă" și dreptului omului la a fi la adăpost de stres, se pot dezvolta forme instituționale (comisii, organizații, grupuri de
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
resurselor. În al doilea rând, sunt recunoscute interesele comunității non-umane. În al treilea rând sunt recunoscute interesele viitoarelor generații din ambele categorii. În sfârșit, eco-centrismul adoptă o perspectivă holistă mai degrabă decât una atomistă adică valorizează populațiile, speciile, ecosistemele și ecosfera ca întreg, dar și organismele individuale (1992: 46). Mulți contestă atât faptul că ecocentrismul ar fi o componentă necesară a ideologiei ecologiste, cât și ideea că el ar putea constitui o bază adecvată și dezirabilă pentru o teorie politică. Dintr-
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
data de 6 iunie 1982 (www.anpm.ro). CAPITOLUL 2 ELEMENTELE COMPONENTE ALE BIODIVERSITĂȚII 2.1. Componentele conceptului de diversitate Conceptul de diversitate se referă la varietatea componentelor unui sistem, fiind o măsură a heterogenității acestuia. Biodiversitatea definește heterogenitatea componentelor ecosferei (Bănăduc Angela, 2007) . Dicționarul de biologie Penguin (1995Ă definește biodiversitatea ca fiind “nivelul local sau global al diversității biologice, cel mai frecvent exprimat ca număr de specii sau de taxoni superiori speciei, sau ca indicator al diversității genetice” (Bănăduc Angela
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
Diversitatea antropică sau etnoculturală se referă la diversitatea etnică, culturală și lingvistică a comunităților umane. Unii autori consideră diversitatea antropică ca fiind o componentă a biodiversității, care trebuie tratată separat datorită complexității și importanței sistemului socio-economic ca și componentă a ecosferei. O veche paradigmă reflectă modul în care diversitatea și componentele ei au contribuit la succesul vieții pe Terra (Bran Florina, Ioan Ildiko, 2004): „Diversitatea speciilor este importantă deoarece sporește productivitatea și stabilitatea ecosistemelor”. Ținând cont de aceste componente, precum și de
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
dispariției unor specii. Datorită principiului greșit pe care s-a călăuzit sistemul socioeconomic uman în dezvoltarea sa, conform căruia resursele naturale și capacitatea de suport a ecosistemelor sunt nelimitate, s-a creat o situație critică în ceea ce privește disponibilitatea unor resurse ale ecosferei (în mod deosebit Oceanul Planetar). Supraexploatarea acestei resurse, a determinat dispariția unor specii de balene, iar alte specii de mamifere marine sunt pe cale de dispariție. În plus, pescuitul intensiv, irațional al unor specii de pești cu valoare economică ridicată (cod
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
și pe plan regional a activității umane, datorită înlocuirii sistemelor naturale cu agroecosisteme, a exploatării pădurilor, a desființării zonelor umede, a extinderii și dezvoltării disproporționate a construcțiilor urbane și a transportului, se constată o modificare a stării normale a întregii ecosfere. Efectele asupra integrității sistemelor ecologice, asupra sănătății oamenilor și asupra economiei, apar în urma poluării mediului cu diferiți poluanți, care prin procese de acumulare și concentrare în componentele biologice ale ecosistemelor devin cu atât mai periculoși cu cât sunt mai rezistenți
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
sunt mai rezistenți la degradare. Procesele de deteriorare, în ansamblu, determină o scădere a cantității de energie care intră in ecosistem, modifică circuitele biogeochimice esențiale și au consecințe negative asupra echilibrului ecologic global, conducând către o scădere continuă a capacității ecosferei de a întreține viața. Se consideră că ceea ce denumim generic la ora actuală “impactul activității umane asupra mediului”, reprezintă de fapt aspectele negative, directe sau indirecte ale intervenției omului asupra componentelor biotice și abiotice ale sistemelor ecologice, intervenție care se
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
domeniul lor de stabilitate. Deteriorarea sistemelor ecologice este un proces real, complex, care însoțește procesul de dezvoltare al societății umane. Se poate spune că dezvoltarea sistemului social uman și deteriorarea sistemelor ecologice sunt două laturi contradictorii și inseparabile ale evoluției ecosferei. Apare dilema: să fie stopată dezvoltarea economică și socială, să se abandoneze tehnologia modernă pentru a proteja ecosistemele naturale sau să 36 se continue dezvoltarea necontrolată a sistemului economic și exploatarea fără discernământ a resurselor? Există o singură cale de
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
natural de radiație. Radiațiile naturale constituie valoarea de referință în estimarea riscurilor radiobiologice care apar în urma activității nucleare. Odată cu descoperirea fenomenului de radioactivitate (Beckerel, 1896Ă și utilizarea pe scară largă de către om a substanțelor radioactive, a sporit considerabil pericolul poluării ecosferei cu izotopi radioactivi. Sursele de radioactivitate artificială care au sporit fondul terestru de radiație sunt: extragerea și prelucrarea minereurilor radioactive; experiențele cu arme atomice în aer, apă, sol; exploatarea reactorilor nucleari; existența și acumularea deșeurilor radioactive rezultate de la centralele nuclearo-electrice
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
de filtru selectiv în cadrul sectoarelor de apă curgătoareă. Poluarea termică are efect sinergic fenomenului de eutrofizare. 3.3. Scăderea biodiversității prin supraexploatarea resurselor biologice Odată cu creșterea demografică și cu intensificarea exploatării resurselor biologice în vederea satisfacerii necesităților umane, intervenția omului în ecosferă a căpătat un caracter abuziv, ceea ce a condus la scăderea diversității specifice, la creșterea instabilității biocenozelor, determinând dezechilibre ecologice grave. Defrișarea pădurilor Pădurile reprezintă factorul determinant în menținerea echilibrului ecologic, climatic și hidric, fiind ecosistemul cu o capacitate de regenerare
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
altă amenințare care riscă să distrugă și ceea ce a mai rămas din pădurile Globului, sunt ploile acide, care au distrus în Germania și Țările Scandinave până la 45% din suprafața împădurită, mai ales pădurile de conifere. Pentru menținerea învelișului protector al ecosferei, O.N.U. a luat măsuri de protecție a pădurilor la scară planetară. Suprapășunatul Pășunatul intensiv de către animalele ierbivore are drept consecință directă distrugerea covorului vegetal. Există o anumită încărcătură de animale ierbivore la hectar care dacă este depășită (numărul
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
ci se referă la orice specie nou introdusă. Căi de introducere. Introducerile de specii noi datorate activităților antropice pot fi: accidentale sau deliberate. Din cauza creșterii conexiunilor și a ratelor de schimb între cpmponentale sistemului social uman și între acestea și ecosferă, sunt facilitate introducerile accidentale. Măsurile de carantină și de prevenire, oricât de severe, nu pot stopa acest proces, ci pot doar să îl încetinească. Principalele căi de introducere accidentale sunt datorate: utilizării pe scară largă a containerelor în transportul de
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
suferit profund prin selecția artificială a esențelor autohtone și introducerea de esențe exogene în scopul reîmpăduririlor sau a aclimatizării unor specii din alte zone geografice. Numai prin îmbinarea armonioasă între ecosistemele naturale și cele antropizate, se va putea asigura stabilitatea ecosferei. Unele specii exogene introduse de om voit sau involuntar, în ecosistemele naturale, au produs adevărate catastrofe ecologice. De exemplu, introducerea plantei Lantana camara, originară din America tropicală în Noua Caledonie, pentru formarea de bariere în calea vitelor, s-a soldat cu
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
controlul invaziilor. Spre deosebire de celelalte căi de deteriorare, care sunt fie reversibile, fie pot fi atenuate, majoritatea introducerilor reușite sunt ireversibile. Efectul pe termen mediu și lung este de simplificare și reducere a biodiversității la nivel global și de uniformizare a ecosferei. CAPITOLUL 4 NOȚIUNI PRIVIND CONSERVAREA RESURSELOR GENETICE ÎN ZOOTEHNIE Noțiunea de management al resurselor genetice (MRGĂ este relativ proaspăt intrată în limbajul de specialitate (1980 Convenția de la Rio, FAO, anii 1990, Drăgănescu, 1992, 1993Ă. În economie, managementul reprezintă un ansamblu
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
spre piață și spre consum”. Ca urmare, autorul consideră că nu producătorii se află la originea creșterii prețurilor ci vigoarea și intensificarea cererii consumatorilor. Hiperconsumatorul apare ca un actor ce trebuie reponsabilizat În sensul că practicile sale excesive pot dezechilibra ecosfera. A doua idee ce decurge din prima este că o societate bazată pe hiperconsum corespunde unei stări economice centrate pe consumator. Acestei noi ordini economice În care consumatorul se impune ca stăpân al universului, atenționează G. Lypovetsky (2007, p. 7
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]