47 matches
-
reciclabile sau nereciclabile pe cale naturală; - crearea de ecosisteme artificiale prin obținerea cantităților necesare de diverse produse și aceasta fără a cunoaște limitele optime sau maxime ale acestei dezvoltări. Restabilirea echilibrului normal om - ecosfera este posibilă prin utilizarea rațională a resurselor ecosferei și ocrotirii naturii, deci în fond ocrotirea naturii, pe plan local, regional sau global. Ambele căi necesită cunoașterea legilor ecologice, măsuri organizatorice fundamentate științific, educație ecologică a întregii populații pentru dezvoltarea unei conștiințe ecologice. Așadar, ocrotirea naturii apare ca o
Caleidoscop by Lăcrămioara Neamţu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93514]
-
profundă și etica grijii / 157 4.1. Ideea de natură și sensibilitatea romantică / 158 4.2. Metafizica "ecologiei profunde" / 162 4.3. Etica grijii / 166 4.4. O reconciliere: ecologismul și etica virtuții / 169 Partea a III-a. Omul în ecosferă / 173 1. Atitudini față de animale / 173 1.1. Vânători și prădători / 173 1.2. Experimente pe animale / 176 1.3. Animale hibrid / 178 1.4. Animale de companie și animale domestice / 180 1.5. De ce să fim vegetarieni / 182 1
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
relația tripartită dintre natură, societate și tehnologie. Savantul se ocupă de criza mediului ambiant și prezintă în detaliu cateva cazuri de poluare a mediului. Sunt luate în considerare aspectele multiple ale problemei protejării mediului înconjurător, de la relația dintre om și ecosferă la implicațiile economice ale ecologiei 4. Filosofii încearcă delimitarea conceptuală a noii preocupări și profită de contextul social pentru a asigura o legitimitate teoretică rapidă pentru noul tip de discurs. Pe fondul dezbaterilor privind unele consecințe catastrofale ale influențelor antropice
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
reproducerea în captivitate a membrilor speciilor aflate în pericol de dispariție. În fiecare dintre aceste cazuri, teoreticienii holiști ai mediului s-ar afla în opoziție cu apărătorii drepturilor animalelor. Aceste aspecte vor fi dezvoltate în capitolul dedicat prezenței omului în ecosferă. 3. Etica bazată pe datorii În capitolul anterior am discutat despre alternativa drepturi/datorii cu referire la animale și am prezentat pe larg critica pe care o face Regan teoriei datoriilor indirecte. În acest capitol voi dezvolta în detaliu paradigma
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
arăta de ce anume am preferat o anumită acțiune vor fi descrise în termeni subiectivi, adică asemenea unor preferințe subiective. Ne întoarcem astfel la o etică bazată pe preferințe, idee asupra căreia am discutat anterior. Partea a III-a Omul în ecosferă În această a treia parte a lucrării voi dezvolta teme ce țin de aplicarea unor principii ale eticii mediului în viața personală cotidiană, în societate, inclusiv în guvernare și în managementul de mediu, precum și la nivel global. Voi face apel
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Proiectul Roșia Montană între riscuri și beneficii, 2014, www.acad.ro/rosia montana/doc pv/pv ihaiduc.doc, p. 3. -------------------------------------------------------------------------2 1 Etica mediului 2 3 ETICA MEDIULUI 250 251 Cuvânt-înainte Etica mediului ca proiect teoretic Paradigme în etica mediului Omul în ecosferă Anexă Bibliografie Abstract Résumé
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
dificil; indică o funcționare anormală" (cf. disartrie, discrazie). Frecvente sunt situațiile în care convergența fonetică se produce între rădăcini cu sensuri diferite (omonime semantice): (1) provenite din limba greacă: eco (cf. ήχώ "ecou, sunet"; ecografie) și eco (cf. οίκος "casă"; ecosferă, ecologie); (2) provenite din limba latină: vari- (cf. varius " pătat, variat") și vari- (cf. varus "pustulă"; varicelă, variolă). Paronimia existentă la nivelul afixelor este una specială, realizată formal, prin interfixele i/o, prin interfix φ/vocala o; funcțional, prin referenți
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Și, dacă am amintit de plante și animale, putem vorbi deja de biocenoză. Iar cum asta nu se hrănește și nu stă “În aer”, trebuie să adăugăm spațiul, adică biotopul, deci să implicăm ecosistemul; și, mai departe, la scară planetară, ecosfera. E cumva ecosfera bolnavă? Și dacă da, cât de grav? Ne vom da seama de asta În primul rând dacă cunoaștem părțile. Deci să coborâm la ele. Din ecosferă face parte și omul. Doar că el e o ființă ciudată
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
amintit de plante și animale, putem vorbi deja de biocenoză. Iar cum asta nu se hrănește și nu stă “În aer”, trebuie să adăugăm spațiul, adică biotopul, deci să implicăm ecosistemul; și, mai departe, la scară planetară, ecosfera. E cumva ecosfera bolnavă? Și dacă da, cât de grav? Ne vom da seama de asta În primul rând dacă cunoaștem părțile. Deci să coborâm la ele. Din ecosferă face parte și omul. Doar că el e o ființă ciudată, deosebită de celelalte
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
biotopul, deci să implicăm ecosistemul; și, mai departe, la scară planetară, ecosfera. E cumva ecosfera bolnavă? Și dacă da, cât de grav? Ne vom da seama de asta În primul rând dacă cunoaștem părțile. Deci să coborâm la ele. Din ecosferă face parte și omul. Doar că el e o ființă ciudată, deosebită de celelalte. Pentru că posedă două esențe: e animal, dar are și rațiune. Asta-i conferă avantaje, dar și multe răspunderi și necazuri. El stă cu “posteriorul” În două
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
amândoi În aceeași prăpastie. E drept, poate sări la nevoie pe unul dintre ei, dar trebuie să-l abandoneze pe celălalt. Asta o poate face doar individual; umanitatea, În ansamblul ei, nu. Cred că nu trebuie demonstrat faptul că o ecosferă sănătoasă e condiționată de existența unui om sănătos. Spuneam deci că animalul Înghite o plantă potrivită, chiar dacă e, de felul lui, carnivor; o face și motanul meu negru. Făcea și omul asta, pe vremuri. Acum, după un Îndelungat exercițiu al
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
vânătoare ori păscut, duc “umanismul” mai departe. Ele emit doar mesaje de avertizare, chiar și de atracție, de asemenea cu suport chimic, marcând teritoriul, respectiv emanând feromoni. Poate, ca să nu spun sigur, ar trebui să Învățăm de la acești parteneri de ecosferă ceea ce cu emfază numim umanism, mai ales când ne războim, oricum ne confruntăm În interese, omorându-ne, iertați-mă, ca chiorii. “Radiosfera”, 13 noiembrie 1995, ora 9,31 56. Când unii se bat, mai câștigă și alții Nu doresc În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Chimiști și biologi În fața poluării informaționale”. Să detaliez În primul rând expresia “poluare informațională”, pentru care se pare că trebuie să-mi recunosc paternitatea. Poluarea informațională se leagă de patru dintre ultimele capitole, mai precis de mesajele chimice ce integrează ecosfera și În care pot interfera mesaje false, ce dereglează această integrare. Iar omul emite de multe ori inconștient astfel de mesaje false, ai căror purtători chimici sunt poluanții, adică, pe lângă consecința activității lui, o mulțime de substanțe folosite pentru maximalizarea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de un circuit Închis al substanței. Pentru a trăi, adică pentru a obține energie, el are nevoie de un biotop, adică un substrat și atunci Îl așezăm pe Ouroboros pe un plan, fie el cel al hârtiei. Reconstituim astfel, ideatic, ecosfera. Să studiem acest model. Așa cum ecosistemul nu se poate diviza În biocenoză și biotop fără a muri, Ouroboros nu poate părăsi planul, de care trebuie să se țină mereu strâns lipit, atâta timp cât trăiește. Ca urmare, prin simplul fapt că Viața
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
parte, condiții normale de viață și de muncă comunităților locale și satisfacerea nevoilor sociale ale acestora în condiții de rentabilitate economică și eficiența energetică și, pe de altă parte, conservarea resurselor primare, protecția și conservarea mediului, fără a afecta echilibrul ecosferei și accesul generațiilor viitoare la resursele energetice primare. Evoluția demografică, dezvoltarea economică, tehnologică și socială, urbanizarea și constrângerile generate de modul de viață modern în mari aglomerări urbane, au condus la apariția și generalizarea unor sisteme de alimentare cu energie
STRATEGIA NAŢIONALA din 3 iunie 2004 privind alimentarea cu energie termica a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161219_a_162548]
-
prevenirii migrării substanțelor toxice în organismele vii din ecosistem și diminuării efectelor nocive ale acestora la nivelul diferitelor lanțuri trofice, acțiuni cu rol esențial în protejarea mediului ambiant și a organismului uman. Sistemul ecologic elementar/Ecosistemul - unitatea organizatorică elementara a ecosferei - rezultat al integrării biocenozei cu biotopul - caracterizată printr-o anumită stabilitate, capabilă de exercitarea celor trei funcții, respectiv fluxul de energie, circuitul materiei, funcția de autoreglare; Sistemul ecologic acvatic/Ecosistemul acvatic - ecosistemul acoperit permanent de apă. Tipuri de ecosisteme acvatice
METODOLOGIE din 26 martie 2005 de evaluare a riscului substanţelor periculoase din listele I şi II şi al substanţelor prioritare/prioritar periculoase în mediul acvatic prin modelare matematică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168639_a_169968]
-
parte, condiții normale de viață și de muncă comunităților locale și satisfacerea nevoilor sociale ale acestora în condiții de rentabilitate economică și eficiență energetică și, pe de altă parte, conservarea resurselor primare, protecția și conservarea mediului, fără a afecta echilibrul ecosferei și accesul generațiilor viitoare la resursele energetice primare. Scopul programului de investiții "Termoficare 2006-2015 căldură și confort" este reprezentat de eficientizarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică, având ca obiectiv final reducerea consumului de resurse energetice primare pentru producerea
HOTĂRÂRE nr. 381 din 31 martie 2008 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 462/2006 pentru aprobarea programului "Termoficare 2006-2009 calitate şi eficienţă" şi înfiinţarea Unităţii de management al proiectului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197571_a_198900]
-
epuizarea accelerată a resurselor naturale neregenerabile au început să aibă efecte negative, măsurabile, asupra dezvoltării socio-economice și calității vieții oamenilor în zone vaste ale planetei. Conceptul de dezvoltare durabilă are ca premisă constatarea că civilizația umană este un subsistem al ecosferei, dependent de fluxurile de materie și energie din cadrul acesteia, de stabilitatea și capacitatea ei de autoreglare. Politicile publice care se elaborează pe această bază, precum prezenta Strategie Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României, urmăresc restabilirea și menținerea unui echilibru rațional
HOTĂRÂRE nr. 1.460 din 12 noiembrie 2008 pentru aprobarea Strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă - Orizonturi 2013-2020-2030. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205447_a_206776]
-
parte, condiții normale de viață și de muncă comunităților locale și satisfacerea nevoilor sociale ale acestora în condiții de rentabilitate economică și eficiență energetică și, pe de altă parte, conservarea resurselor primare, protecția și conservarea mediului, fără a afecta echilibrul ecosferei și accesul generațiilor viitoare la resursele energetice primare. Scopul programului de investiții "Termoficare 2006-2015 căldură și confort" este reprezentat de eficientizarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică, având ca obiectiv final reducerea consumului de resurse energetice primare pentru producerea
HOTĂR��RE nr. 462 din 5 aprilie 2006 (**republicată**) (*actualizată*) pentru aprobarea programului "Termoficare 2006-2015 căldură şi confort" şi înfiinţarea Unităţii de management al proiectului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252349_a_253678]
-
informațiilor recente ne arată că suprafața planetei primeste cu 4% mai multa lumină solară decât în 1990. Aceste informații sunt confirmate și de studiile sateliților NASA. Poluarea făcută de oameni slăbește la ora actuală în mod clar ciclul apei în ecosfera terestră, reducând nivelul de ploi și amenințând rezervele de apă dulce. Un studiu efectuat în 2001 de către cercetătorii de la Institutul de Oceanografie Scripss sugerează că particule mici de poluanți au un efect semnificativ asupra ciclului hidrologic. Profesorul V. Ramanathan spune
Întunecare globală () [Corola-website/Science/311230_a_312559]
-
organici. Transformările survenite în cursul ciclului azotului pot să fie parte a unor procese biologice sau nebiologice. Ciclul biogeochimic al azotului este relativ perfect, deoarece pe măsură ce acest element este consumat, mecanisme de feed-back readuc azotul din nou în circuit. În ecosferă există rezerve practic nelimitate de azot, în special sub formă moleculară în atmosferă și compuși ai azotului în sol. Formele azotului accesibile pentru plante sunt azotații. O sursă de obținere a azotaților pentru plante o constituie organismele fixatoare de azot
Circuitul azotului în natură () [Corola-website/Science/325637_a_326966]
-
În cadrul științelor Pământului, ciclul biogeochimic reprezintă circuitul elementelor chimice necesare viețuitoarelor, în spațiul biotic (biosferă) și abiotic (litosfera, atmosfera și hidrosfera). Conceptul a fost introdus de biochimistul Serghei Vinogradski și cuprinde următoarele componente: Existența unor astfel de cicluri, conferă ecosferei o putere considerabilă de autoreglare, care asigură perenitatea să și se manifestă printr-o rata constantă de circulație a fiecărui element prezent în mediu. Într-un ciclu biogeochimic se deosebesc un fond disponibil cu circulație rapidă (de pildă, azotul din
Ciclu biogeochimic () [Corola-website/Science/332221_a_333550]