11,382 matches
-
singură... Ar fi vrut să se roage, dar... la ce bun?... Îngerii ... nu există ... Nimeni nu a văzut vreodată un înger... O lacrima călduța se rostogoli pe obrazul rece al Anei. Atunci cuvintele Alexandrei îi răsunară în minte că un ecou: Ana, stelele nu se sting niciodată, ele nu dispar de pe cer... Dar noi nu le vedem mereu... În sufletul Anei a pătruns o rază de lumină... Afară nu mai plouă, iar buzele Anei rosteau o rugăciune către îngerul în care
CAND INGERII PLANG de FLORINA PETRE în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cand_ingerii_plang.html [Corola-blog/BlogPost/354227_a_355556]
-
în zbor și lăsând să cadă spre el sfere mari de oțel. Iar el râzând pe molariii abisului sare și strigă sunt EU, sunt EU! Muntele e al meu! Nu îi spun ei, te afli într-o rezervație, REZERVAȚIE, răspunde ecoul, E interzis, interzis, interzis, spun vulturii, cu mitraliere în loc de picioare, dar omul dansând își continuă râsul abrupt Sunt liber! Sunt EU! strigă el, prăbușinduse-n hău și-n jur, păsările supersonice se rotesc precum electronii în atom. E nebun! E nebun
REZERVAŢIE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1420918391.html [Corola-blog/BlogPost/350077_a_351406]
-
că de undeva, din mulțimea amărâților care mergeau către "Golgota" lor de muritori, o voce îi va răspunde: "Unul Pintilii îi mai la coadă...". Sergentul care-și căuta cu ardoare fratele crezu că răspunsul la întrebarea de acum e doar ecoul speranței lui. Dar vocea era aievea si continuă să rasune a nădejde: "Nu-l știu după numele mic...Du-te de vezi dacă-i frate-tău...". Și în timp ce rușii care-i însoțeau fumau "în ștafetă" o țigară ieșită din manufactura
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
lied, baladă sau doină transpuse modern, dezmierdare, alint, în versuri suave care te ating și te mângâie. Seamănă cu „vraja visului de-o noapte” - cum recunoaște autoarea, sau poate, mici „scântei de vis”. Corzile inimii tale reverberează. Se întorc în ecou. Empatizează. Actul de creație este încă firav precum făptura ghiocelului sub zăpezi, dar are o forță care învinge crusta grea a gheții și omătului. Când se va ivi, el va împrumuta ceva din făptura soarelui. Și va fi biruitor pentru
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_carte_vera_craciun_cezarina_adamescu_1367094398.html [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
vânt căci buzele îmi crapă în crusta disperării de-a mai simți odată aroma de pământ. Să mai visez odată la legănarea adâncă ce-mi tremură în oase acorduri fără cer, balans de vagoneți în galerii pierdute cântând fără măsură ecouri în eter! Mă mai întreb: putea-va uita de mine Vâlva ori mă așteaptă încă în trupu-i de nălucă să-i împlinesc blestemul cusut cu fir de aur pe-acea potecă simplă care din Bucium urcă? Din lampă nu mai
SUB CRUCEA VEACURILOR SECI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1496152804.html [Corola-blog/BlogPost/381559_a_382888]
-
urlau în cor cu aerul rece ce sufla printre crengi, iar noroiul mă afunda tot mai mult spre lăuntrul lui înghițindu-mi gleznele cu lăcomie, înlănțuindu-mă silit, cu o îmbrățișare vrăjmașă, ostilă. Vreme de câteva ceasuri bune am auzit ecoul universului supărat pe noi, tânguindu-se neîncetat într-un reproș inefabil, dăruind lumii plânsetul propriului său suflet. Apoi, scuturându-și mantia îmbufnării, și-a redus jalea până la o muțenie desăvârșită și, oprindu-se deodată, a lăsat locul unei silențiozități perfecte
REGATUL DIVIN AL HORAIŢEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Regatul_divin_al_horai_cristea_aurora_1351863264.html [Corola-blog/BlogPost/344993_a_346322]
-
Acasa > Cultural > Ecouri > : Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1596 din 15 mai 2015 Toate Articolele Autorului Ordinul Coroana României: Andrei Dimitriu, 2013; Nicolae Licareț, 2013; Silvia Ghelan, 2013 ; Margareta Pâslaru, 2013 ; Marina Voica, 2013; Draga Olteanu Matei, 2014; Tamara Buciuceanu
ARTIŞTI ROMÂNI ŞI INSTITUŢII, DIN DOMENIILE MUZICĂ, TEATRU, CINEMATOGRAFIE, CARE AU PRIMIT DECORAŢII REGALE by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431679042.html [Corola-blog/BlogPost/370391_a_371720]
-
semnale, dintre cele două instanțe psihice, este de natură ideatică; el nu exprimă, în acest caz, anonimizarea beznei efemeridelor. Tonul confesiv/meditativ se deschide printr-o firidă de cupolă a moto-ului/rezonator, cu intensă încărcătură sapiențial/soteriologică, revărsată de ecoul biblic: „Au venit peste mine clipe de întristare (...) harfa mea s-a prefăcut în instrument de jale și cavalul meu scoate sunete plângătoare. ...Apa va pătrunde în rădăcinile mele, roua va sta toată noaptea pe ramurile mele“.(Cartea lui Iov
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
un teren care se va descoperi ușor a fi fost al trădării și al rușinii.” (Antonie Plămădeală, Basarabia. Sibiu, 2003, p. 126) Existența unor aleși ai Domnului, chemați la afirmarea și susținerea românismului unitar s-a propagat ca un puternic ecou reverberat în inimile adevăraților români promotori ai Unirii. Basarabia, Mireasa înrobită a fost Martira care a tras semnalul întregirii tuturor românilor. După Împlinire însă, visul Miresei a rămas doar o amăruie închipuire, nelăsând loc nici bucuriei, nici măreției. După numai
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
de-abanos strălucitor, O rază trimiteam să ți-l mângâie, Apoi te învățam cuvinte de amor, Scriindu-le pe bolta argintie”. Dar m-ai uitat și cu iubitul tău, O altă stea strălucitoare ați ales, Ca să vă fie al dragostei ecou, Iar eu în noapte, vă priveam ades”. Însă de tine eu m-am îndepărtat, Lăsându-te lângă cireșul înflorit, O rază am trimis în păru-ți parfumat Și-o lacrimă să-ți spună că eu te-am iubit. Referință Bibliografică
MICUȚA STEA UITATĂ de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 by http://confluente.ro/margareta_merlusca_1495732915.html [Corola-blog/BlogPost/371462_a_372791]
-
să vin, ca să-și umple cămara cu dulcețuri și magiun pentru voi, nepoții ei... Simți mirosul gutuilor coapte și al perelor parfumate? - Ei, chiar așa și este, zise fetița, înseninându-se. Dar Toamna dispăruse, iar ei nu-i răspunse decât ecoul: „Ei, chiar așa și esteeeeeeee...” Alexia nu știa ce să mai creadă. Afară se făcuse și mai frig. Atât de frig, încât începu să ningă. Din cer cădeau fluturași albi ce zburau bezmetici, așezându-se peste tot... iar copacii dispărură
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Vis_de_iarna_floarea_carbune_1355384516.html [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
50 de ani de teatru românesc la Târgu-Mureș. Tânărul scriitor este remarcat repede de media-audio londoneză, câștigând concursul BBC de dramaturgie cu un scenariu radiofonic, Do You Like Banana, Comrades?, care a fost montat apoi la Radioul britanic. Mobilizat de ecourile mediatice, continuă să scrie. Flori de mină, piesa asupra căreia ne-am oprit, este publicată pentru prima oară în limba maghiară în revista literară „Látó”, se bucură de succes public încă de la premiera care a avut loc la Studioul Yorick
Székely Csaba: Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012. Cronică, de Daniela Gîfu by http://revistaderecenzii.ro/szekely-csaba-flori-de-mina-ed-uartpress-tg-mures-2012-cronica-de-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/339302_a_340631]
-
în pântecele mamei. Fusese zămislit la Linz, pe drumul de întoarcere acasă. El și Elsa par a fi reprezentanții unei umanități aurorale. “- Minodoră, ce nație zici că e fata asta acum, se interesă Tibi, rupând tăcerea aceea ce aducea cu ecoul unor reverberări firești. - Nația globalizării, internaționalizată, hibridată, cu alte structuri culturale, fără prea multe inhibiții și totuși umanistă. - Să sperăm că, atâta timp cât nu este și atee, nu este o lume convențională, conchise Tibi și demară piezându-se în traficul aglomerat, printre
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413867387.html [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
50 de ani de teatru românesc la Târgu-Mureș. Tânărul scriitor este remarcat repede de media-audio londoneză, câștigând concursul BBC de dramaturgie cu un scenariu radiofonic, Do You Like Banana, Comrades?, care a fost montat apoi la Radioul britanic. Mobilizat de ecourile mediatice, continuă să scrie. Flori de mină, piesa asupra căreia ne-am oprit, este publicată pentru prima oară în limba maghiară în revista literară „Látó”, se bucură de succes public încă de la premiera care a avut loc la Studioul Yorick
Daniela Gîfu: Un dramaturg al vremurilor noastre (Székely Csaba, Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012) by http://revistaderecenzii.ro/daniela-gifu-un-dramaturg-al-vremurilor-noastre-szekely-csaba-flori-de-mina-ed-uartpress-tg-mures-2012/ [Corola-blog/BlogPost/339543_a_340872]
-
Titel Constantinescu” - cu publicarea volumului de proza: ÎN OSTROV LA MAREA ALBĂ - de EMIL LUNGEANU Premiul „Victor Frunză” - cu publicarea volumului de proza: CU TRAISTA DE BASME PRIN LUME - de TUDOR CICU Premiul „ Octavian Moșescu ” - cu publicarea volumului de versuri: ECOUL TĂCERII-EPIFANII STELARE - de NICOLETA MILEA Premiul ,, Alexandru Sihleanu’’ - cu publicarea volumului de proza: EL DESCONDOCIDO- de MARIN TRAȘCĂ (SPANIA) Premiul ,,C.C. Datculescu ‘’ - cu publicarea volumului de versuri: LUNA ȘI LUMINA de OLIVER ROLAND (GERMANIA) traducător MIRCEA M. POP Premiul „Florica
REZULTATE CONCURS de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 580 din 02 august 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_festival_internation_ioana_voicila_dobre_1343899383.html [Corola-blog/BlogPost/340812_a_342141]
-
din baladă Și plânge peste doine, ce-n triluri ți se scaldă. Răsunetul de coarde sub apriga cântare Trezește codrul verde și valul spart în mare, Cotloanele de munți și-ntinsul de câmpii, Adânc de văi zbârcite și florile zglobii. Ecouri prelungite, vibrate și frumoase Încântă suflul lumii în zilele mănoase, Divina-ți manieră... O, prea sfințită liră! Adulmeci suflul vieții ce trupul îți admiră. Te scurgi printre sonate aidoma unui vals Prelingi lacrimi forțate în timpul ce-a rămas, Ridici săli
REGINA MUZICII de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 by http://confluente.ro/ciprian_antoche_1486619810.html [Corola-blog/BlogPost/383401_a_384730]
-
un loc special în întregul volum care este în profunzimea lui o stăruitoare meditație asupra morții. Evocarea părinților generează poezii care înfiorează. Dezbrăcat de orice teribilism al imaginii poetul lasă durerea să se prelingă în voie în stihuri cu vizibile ecouri eminesciene: „din candela visării începi ușor/să picuri/lăsând în urmă lumea creată/din nimicuri/nu te mai doare tată deloc/nici o-ntrebare/durerea lumii noastre de-acum nu te/mai doare” (Am înflorit statuie p. 67). Amintirea „palmei” tatălui
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Silvia_jinga_mastile_poetului.html [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
rosturi, urcuș pe scara lui Iacov cu fuștei ciopliți în suflet pentru a arunca umbrele amorțite ale unui destin. Un destin ce se vrea împlinit prin cuvântul scris. Acest volum de poezie adevărată, înflorit în lirism bolnav de inefabil, are ecoul cuvintelor afurisite de o chatartică dogoare. Ca fiu al paradisiaticelor ținuturi de pe Jiu, se legitimează și el prin simbolurile arhetipale ale sacrului brâncușian. Rotundul macrocosmosului se transgresează în rotundul cotidian. Metaforele pipăite atent ca pe niște sfârcuri preacurate ascund laptele
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
Creându-mi un spațiu splendid. Această obișnuită aniversare, La care țin atât de mult, A făcut ca din întâmplare, Pe tine de te-am cunoscut. Astăzi ne aflăm din nou, Alături cum demult ne doream, Apari în inimă ca un ecou, Ce poate nu-l întrezăream. Visuri ce apar neîmplinite, Dar vreau să fie conturate clar, Toate clipele să-mi fie fericite, Spre viitorul unui solitar. Câmpia Turzii 19 ianuarie 1964 Referință Bibliografică: ANIVERSAREA A XXIII A / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN
ANIVERSAREA A XXIII A de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 by http://confluente.ro/Aniversarea_a_xxiii_a_mihai_leonte_1343540204.html [Corola-blog/BlogPost/357615_a_358944]
-
iunie 2017. Mandy Pentecost se prezintă: „Eu locuiesc pe plaja Waipatiki, o așezare foarte mică pe coastă, lângă Napier, unde poți auzi întotdeauna marea și cântecul păsărilor native. Chiar și-n timpul nopții strigătele lui ruru (bufnița Noii Zeelande) primesc ecou prin valea noastră. Familia mea este în Noua Zeelandă din anii 1850 și eu am locuit în țara aceasta toată viața mea. Am venit în Hawke’s Bay în urmă cu treizeci de ani cu un loc de muncă pentru un
MANDY PENTECOST by http://confluente.ro/articole/mandy_pentecost/canal [Corola-blog/BlogPost/374894_a_376223]
-
mai mult Mandy Pentecost se prezintă: „Eu locuiesc pe plaja Waipatiki, o așezare foarte mică pe coastă, lângă Napier, unde poți auzi întotdeauna marea și cântecul păsărilor native. Chiar și-n timpul nopții strigătele lui ruru (bufnița Noii Zeelande) primesc ecou prin valea noastră. Familia mea este în Noua Zeelandă din anii 1850 și eu am locuit în țara aceasta toată viața mea. Am venit în Hawke’s Bay în urmă cu treizeci de ani cu un loc de muncă pentru un
MANDY PENTECOST by http://confluente.ro/articole/mandy_pentecost/canal [Corola-blog/BlogPost/374894_a_376223]
-
O.Goga , Nichita Stănescu , Virgil Mazilescu ,Radu Gyr , etc.care au trăit mari experiențe de viață ,au căutat un nou limbaj poetic . Sistemul de gândire poetică se construiește din semnificații care rămân mult timp printre noi , și apoi trec în ecou ,ca un sistem de citate.Ele sunt ,și devin și ale noastre , pentru că cuprind și exprimă esența umană . Deoarece este revelat eternul uman .O chemare lansată , o invitație disimulată ,spre Întrebare ,spre Neliniște este opera poetică.Aceasta trezește latențe spirituale
METAFORA CA RITM AL GÂNDIRII POETICE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Metafora_ca_ritm_al_gandirii_poetice.html [Corola-blog/BlogPost/348097_a_349426]
-
și deopotrivă constrictor ca o funie a istoriei, în jurul unei jumătăți și ceva de veac. Din aceste tablouri nu lipsesc figurile sinistre ale lui Groza, Dej, Pauker, Vîșinski, Susaikov... Aici, unde istoria României și-a lăsat vii urmele pașilor și ecourile, unele lucruri au rămas, altele au lipsit și-au fost puse la locul lor iarăși, iar altele au dispărut definitiv, pesemne, și tocmai acei care le-au sustras sau fanii lor țipă că le-a luat Regele! Astăzi, aici sunt
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434354741.html [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
MTR), sala Elvira Popescu a Institutului Francez și nouă sală a Institutului Cervantes. Prezența masivă a publicului la edițiile precedente, sălile arhipline (19 000 de bilete vândute, în condițiile în care studenții au avut acces liber la toate proiecțiile) și ecourile pozitive din presa confirmă atât locul bine fixat al Festivalului Internațional de Film București în peisajul festivalurilor de film autohtone, cât și identitatea să aparte, bine conturată, prin complexitatea secțiunilor incluse în programul evenimentului. În 2014, ediția aniversara a festivalului
Bucharest International Film Festival, editia 2014 by http://www.zilesinopti.ro/articole/6755/bucharest-international-film-festival-editia-2014 [Corola-blog/BlogPost/98741_a_100033]
-
Acasa > Cultural > Ecouri > PAUL CERNAT ȘI OCHELARII DE FUM Autor: Florica Bud Publicat în: Ediția nr. 157 din 06 iunie 2011 Toate Articolele Autorului „Ochelarii de fum” este volumul de proză contemporană recent apărut la Editura Cartex, sub îngrijirea doamnei Doina Ruști, iar
PAUL CERNAT ŞI OCHELARII DE FUM de FLORICA BUD în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Paul_cernat_si_ochelarii_de_fum.html [Corola-blog/BlogPost/341656_a_342985]